Mai adaug ca unul dintre cei mai cautati ofiteri de marina pe 'lista 
neagra' sovietica era comandorul Constantin "Bibi" Costachescu, 
comandantul submarinului Delfinul.Bibi Costachescu era cunoscut ca si 
un mare pasionat de geometrie si astronomie.Interesant de citit 
despre Delfinul
http://www.warsailors.com/phorum/read.php?f=1&i=3551&t=3551
sau
RECVIEM PENTRU EROII ADANCURILOR

Maretia si decaderea submarinelor romanesti

Putini stiu ca Romania a fost una dintre putinele tari care in 
perioada interbelica si in timpul celui de-al doilea razboi mondial 
au avut in dotare submarine. Crancenul razboi antisovietic a fost dus 
de romani nu doar pe Marea Neagra, ci si sub ea. Trei submarine –
 "Delfinul", "Rechinul" si "Marsuinul" – s-au umplut de glorie in 
luptele din adancuri. Submarinistii romani au fost prezenti pe 
coastele Turciei, la intrarea in Bosfor, la Sevastopol, la Kerci si 
Yalta, dar si la Batumi (in Georgia actuala). Eroismul lor a fost 
evocat de celebrul scriitor Virgil Gheorghiu, care a participat la 
blocada navala a Crimeei si Caucazului, imbarcat ca reporter de 
razboi pe "Delfinul" (cf. volumul de reportaje Cu submarinul la 
asediul Sevastopolului). La presiunea sovieticilor, dupa Tratatul de 
Pace de la Paris (1947), Romaniei i s-a interzis sa mai detina astfel 
de arme. Oricum, imediat dupa 23 august, cele trei submarine 
romanesti au fost confiscate de sovietici, care le-au folosit pana 
in  anii `50. Numai "Delfinul" a fost retrocedat (1957), fara a mai 
fi functional. Cum nici actualul submarin al Romaniei nu mai este 
functional din 1995, iar pe agenda actuala a Ministerului Apararii 
Nationale nu mai figureaza repararea "Delfinului", despre submarinele 
romanesti vorbim la trecut. Trist, pentru ca submarinistii si-au 
facut exemplar datoria si sunt pe nedrept dati uitarii. Pe 15 
septembrie e ziua lor, careia ii dedicam aceasta scurta evocare. 
(Florian BICHIR)

"Delfinul" intra in lupta
La declansarea celui de-al doilea razboi mondial, Fortele Navale 
Romane nu dispuneau decat de un submarin, "Delfinul", construit la 
Fiume, in Italia, si intrat in inzestrare la 27 iunie 
1936. "Delfinul" avea misiunea de a supraveghea porturile si caile de 
comunicatii ale inamicului. Intre 1939-1940, submarinul a a fost in 
recunoastere pe coastei Caliacrei, la Cap Emine, a supravegheat 
raionul Varna, a iesit pe mare impreuna cu nava-baza "Constanta". 
Activitatea de lupta a "Delfinului" a inceput in seara zilei de 22 
iunie 1941, sub comanda capitanului Constantin (Bibi) Costachescu, 
printr-o misiune de supraveghere, in largul portului Constanta, in 
afara barajelor de mine. In ziua de 27 iunie, in zona Tuzla a 
observat plutind centuri de salvare, scanduri si plute, care, 
probabil, erau obiecte de pe distrugatorul sovietic "Moskva", 
scufundat cu o zi inainte. A doua misiune (misiunile submarinelor 
sunt cunoscute si sub denumirea de "cruciere"), sub comanda 
capitanului Constantin Lungu, a avut loc in perioada 10-20 iulie 
1941, pe langa coastele Caucazului, in zona Altodor-Feodosia-
Novorossiisk, si avea ca obiectiv atacarea si distrugerea navelor de 
transport sovietice. La plecare, in zona Mangalia, a intalnit un 
submarin inamic, dar a evitat lupta, intrand in imersiune. In drum 
spre Novorossiisk, pe 14 iulie s-a sustras observarii unui hidroavion 
si a unor nave de lupta sovietice. La intoarcerea din misiune, la 
suprafata, a intalnit un submarin sovietic, dar valurile foarte mari 
le-au impiedicat sa se atace reciproc. 

Intre Crimeea si Caucaz
Comandamentul Fortelor Navale Maritime avea informatii despre 
prezenta unor nave militare sovietice in apele Odessei, astfel ca in 
cea de-a treia cruciera,  inceputa la 12 august, sub comanda 
capitanului Constantin Costachescu, "Delfinul" avea ca misiune 
atacarea transporturilor de la/spre Odessa. Raionul de actiune a fost 
fixat intre Cap Tarkan si Cap Sarici. Cat a patrulat, a fost de mai 
multe ori descoperit de hidroavioane si vedete. Misiunea a luat 
sfarsit la 20 august. In timp ce naviga la suprafata, spre locul de 
intalnire cu escorta, a descoperit, la SE de farul Constanta, 
periscopul unui submarin (s-a aflat mai tarziu ca a fost submarinul 
M33, comandat de cpt. lt. D. I. Suhov). Lansand o torpila, care a 
trecut prin pupa "Delfinului", M33 a iesit cu turela la 
suprafata. "Delfinul" a deschis foc asupra turelei lui M33, insa fara 
rezultat. O noua cruciera a "Delfinului" s-a desfasurat pe coastele 
Caucazului, intre 3-19 septembrie 1941, cu urmatoarea 
misiune: "atacul cailor de comunicatii in bazinul estic al Marii 
Negre, eventual bombardarea coastei cu tunul in ultima zi a 
crucierei". La 9 septembrie, i s-a oferit ocazia sa atace 
crucisatorul sovietic "Komintern". Comandantul a manevrat pentru a 
lua drum de atac, insa a fost stanjenit de stancile de sub apa. 
Conform instructiunilor Flotei, a renuntat, in mod justificat, la 
executarea atacurilor. 

In toiul luptelor
La 2 noiembrie, submarinul a fost trimis in cea de-a cincea cruciera, 
pentru a impiedica transporturile sovietice spre Sevastopol. In 
dreptul Mangaliei, a intalnit la suprafata un submarin sovietic, care 
isi incarca bateriile de acumulatori. Vizibilitatea s-a inrautatit, 
ingreunand ocuparea pozitiei pentru lansarea torpilelor. In drum spre 
zona de actiune, s-a sustras observarii si atacului unui hidroavion. 
La 5 noiembrie, in timp ce patrula in zona Capului Altodor, a atacat 
cu torpile si a scufundat nava de transport "Uralea", de la 1975. 
tone. In urmatoarele opt ore, "Delfinul" a suportat nu mai putin de 
23 de atacuri din partea fortelor navale sovietice, inregistrandu-se 
intre 80 si 90 de explozii de bombe antisubmarine. Dupa ce atacurile 
au slabit in intensitate, submarinul s-a indreptat spre coasta 
Anatoliei. In largul Capului Iasun a fost surprins de o furtuna 
puternica. La 27 noiembrie a intrat in baza. Crucierele a sasea si a 
saptea, prevazute pentru a intercepta si ataca navele inamice care 
efectuau transporturile de evacuare din Crimeea spre Batumi au fost 
intrerupte de furtunilor puternice. Timpul nefavorabil din iarna 1941-
42 a intrerupt misiunile submarinului, intrat in revizie tehnica. Ele 
vor fi reluate la 18 mai 1942, cand, "Delfinul", sub comanda 
locotenent-comandorului Corneliu Lungu, a plecat in cea de-a opta 
cruciera spre Sevastopol si Cap Sinope. Cea de-a noua (si ultima) 
cruciera a "Delfinului" s-a desfasurat tot in zona Yalta. Acolo s-a 
constatat ca sovieticii intarisera apararea antisubmarina, aeriana si 
navala, "Delfinul" vazandu-se obligat sa stea mai mult in imersiune. 
Cea de-a patra zi (1 iulie 1942) a reprezentat un adevarat examen de 
profesionalism, dar si un iad. Descoperit de fortele sovietice, 
asupra submarinului s-au aruncat, de la ora 8.00 si pana la 10.30, 95 
de bombe antisubmarine; in jurul orei 13.00, alte 20; intre orele 
19.20-20.00 au cazut in apropierea sa 82, iar alte 35 ceva mai 
departe. Cruciera a luat sfarsit la 3 iulie 1942. Cu o tehnica 
invechita si uzata, cu avarii importante pricinuite de furtuni si 
bombardamente, in noiembrie 1942 a fost scos din starea de 
operativitate si trimis, pentru reparatii capitale, la Santierul 
Naval din Galati.

"Rechinul" si "Marsuinul"
Intre noiembrie 1942 si aprilie 1944, flota romaneasca nu a dispus de 
nici un submarin operativ. In mai 1943, cele doua submarine, S1 si 
S2, la care se incepusera lucrarile in 1938, la Santierul din Galati, 
au fost lasate la apa (S1 – "Rechinul", la 5 mai, iar S2 –
 "Marsuinul", la 25 mai). Submarinul "Rechinul" facea parte din 
categoria submarinelor mijlocii. La 20 aprilie 1944, a plecat intr-o 
cruciera de antrenament in largul coastei Anatoliei, in zona Eregli-
Trebizonda. Pe parcurs misiunea s-a transformat intr-una de lupta. In 
zona  Batumi, submarinul a constatat o activitate intensa a navelor 
de patrulare. Din cauza cetii si a apararii antisubmarine puternice, 
urmarirea si contactul cu tintele au fost intrerupte, la 25 mai 
revenindu-se la baza. Cea de-a doua cruciera a "Rechinului" s-a 
desfasurat intre 15 iunie si 29 iulie, de-a lungul coastei 
caucaziene, cu misiunea de a ataca transporturile si navele de lupta 
din zona. "Rechinul" a fost de mai multe ori descoperit si 
bombardat. "Marsuinul" a fost lansat a ajuns la Constanta in iulie 
1943. Prima misiune a fost tot o cruciera de antrenament, intre 11-27 
mai 1944, in raionul Eregli-Trebizonda. Ulterior, ea s-a transformat 
intr-una de razboi, cu misiunea de a supraveghea portul Batumi. In 
prima zi de mars, a fost descoperit de un avion propriu, care l-a 
confundat cu un submarin inamic. A fost bombardat de fortele 
antisubmarine cu 420 de bombe.     

Submarinele confiscate de sovietici 
 La 23 august 1944, Marina Regala a Romaniei avea in compunere 7 
submarine: cele 2 romanesti ("Rechinul" si "Marsuinul") si 5 
submarine italiene mici, constituite intr-un grup separat, cu 
echipaje romanesti. Mini-submarinele italienesti erau de tip CB, 
puteau sa faca misiuni de observatie la doar 30 de mile fata de 
coasta, dar numai doua erau operationale la 1 iulie 1944. Unul dintre 
aceste submarine a fost scufundat in urma atacului aerian sovietic 
asupra Constantei din 20 august 1944. Valoarea submarinelor romanesti 
a fost dovedita in clauzele conventiei de armistitiu semnate la 12 
septembrie 1944, prin care Romaniei i se interzicea sa posede astfel 
de forte. Imediat dupa 23 august, mai exact pe 14 septembrie 1944, 
cele trei submarine romanesti ("Delfinul" redevenise functional), dar 
si cele italiene, au fost confiscate brutal de sovietici. "Delfinul" 
a primit numele de Submarinul sovietic "TC-3", fiind singura nava 
inapoiata Romaniei in 1957, cand a fost topita. "Rechinul" a intrat 
in Flota sovietica in 14 septembrie 1944, cu numele de submarinul "TC-
1"; la 4 august 1947 i s-a schimbat numele in "H-39", iar la 16 
septembrie 1949 in "C-39". A fost scos din functiune la 3 iunie 
1951. "Marsuinul" a intrat in Flota sovietica cu numele "TC-2", 
ulterior "H-40" si "C-40", fiind scos din uz in 8 decembrie 1950. 

Noul "Delfin" sta la chei
Marina Militara Romana dispune si in prezent de un submarin –
 "Delfinul" – care este  succecesorul primului submersibil romanesc. 
Istoria actualului submarin "Delfinul" a inceput in anii '80, cand 
Ceausescu a ordonat achizitionarea unui submarin de la partenerul 
nostru de atunci, URSS. Guvernul  a lansat comanda in 1985 si s-a 
optat pentru un submarin de atac din clasa KILO. Santierul naval Nizi 
Novgorod, aflat pe Volga, la 400 km SE de Moscova, a demarat 
lucrarile imediat. Doua echipaje romanesti au fost trimise la cursuri 
de pregatire in URSS. Receptia submarinului a avut loc in august 
1986. Submersibilul a fost adus pe Volga si pe canale, pana la 
Sevastopol. Din pacate, submarinul nostru nu mai este operational din 
1995, spre disperarea zecilor de submarinisti. Acumulatorii cu care 
se alimenteaza propulsorul electric au ajuns la epuizare, iar 
inlocuirea acestora nu s-a facut din lipsa fondurilor. Conform 
specialistilor, suma necesara repunerii sale in functiune se ridica 
la 22 milioane de dolari, cam un sfert din costul de achizitie al 
submersibilului. Exasperarea ofiterilor submarinisti a ajuns la culme 
cand, anul acesta, ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, a anuntat 
ca submarinul "Delfinul" nu intra in vederile moderne ale marinei 
militare si ca in curand, ca urmare a unor acorduri, submarinele vor 
disparea din Marea Neagra! Adica turcii, ucrainienii si rusii, la 
chemarea ministrului roman, isi vor distruge cu frenezie 
submarinele?! Unii au propus vinderea submarinului, dupa model 
bulgaresc, desi nu este deloc o arma depasita. "Delfinul"  din clasa 
KILO are un deplasament de 2325 tone la suprafata, 3076 tone in 
imersiune, lungime 74,3 m, latime 10 m si pescaj 6,6 m. "Delfinul" 
poate ambarca 18 torpile sau 36 de mine si dispune de patru tuburi 
lansatoare. Submarinul dezvolta o viteza de 10 noduri la suprafata si 
20 in imersiune, are o autonomie de 6.000 de mile marine la o viteza 
de trei noduri. Adancimea maxima de coborare este de 240 
m. "Delfinul" este un submarin classic, cu propulsor electric.

DIN VIATA UNUI FOST SUBMARINIST

 
Scufundarea distrugatorului sovietic "Moskva"
«In anul 1940  am intrat in Scoala Navala din Constanta, pe care am 
absolvit-o la 10 mai 1942, obtinand gradul de Aspirant de Marina. La 
intrarea noastra in razboi, elev fiind, am facut practica "pe viu", 
ca tunar pe distrugatorul "Regina Maria", participand la lupta navala 
din 26 iunie 1941, impreuna cu distrugatorul "Marasesti", batalie 
care s-a terminat prin scufundarea distrugatorului 
sovietic "Moskva"[...]. Doua noi submarine, "Rechinul" 
si "Marsuinul", in ale caror proiecte au fost introduse ultimele 
realizari tehnice in domeniu, se aflau in constructie, in anul 1942, 
la Santierul Naval din Galati...»

Prima misiune a "Rechinului"
«In aprilie 1944, submarinul "Rechinul" a fost declarat apt pentru a 
fi trimis in misiune. O misiune submarina in Marea Neagra, in 
perioada respectiva, diferea substantial de orice misiune similara 
desfasurata pe alte teatre de operatiuni navale. Angajarea intr-o 
confruntare deschisa presupune prezenta fata in fata a doua forte 
navale inamice, ceea ce in anii 1943/44, in Marea Neagra, nu putea 
avea loc, deoarece URSS, pierzand temporar teritoriul din 
hinterlandul tarmului nordic al Marii Negre, nu mai avea nevoie sa 
efectueze transporturi maritime de trupe si materiale. Ca o 
consecinta, submarinele romanesti si germane din zona, la prima 
vedere, nu-si justificau prezenta, caci URSS isi retrasese toata 
flota militara din bazinul Marii Negre, precum si ceea ce ii ramasese 
din flota comerciala, in porturile Batumi, Gagri, Ghelengic, Poti si 
Novorosiisk, de pe tarmul rasaritean al Marii Negre, pentru a o 
proteja si a o pastra intacta. In aceste conditii, 
submarinului "Rechinul" i s-au repartizat pentru supraveghere si atac 
diverse zone ce controlau intrarile si iesirile din porturi. Aceasta 
activitate meticuloasa, de prezenta continua in "coasta" inamicului, 
intr-o zona care ii apartinea si unde-si organizase o permanenta 
supraveghere, prin toate mijloacele ce le avea la dispozitie, ne 
impunea, ca prima masura de aparare, necesitatea de ne feri sa ne fie 
detectata prezenta in zona».

70 de zile de misiune sub apa

«Toate acestea in conditiile in care durata zilnica de iesire la 
suprafata, pentru ventilatie, refacerea rezervei de aer comprimat si 
reincarcarea bateriei de acumulatori, nu trebuia sa depaseasca 2-3 
ore de noapte innourata sau fara luna. In majoritate, aceste iesiri 
la suprafata pentru realimentare erau urmate de o riposta a 
vanatorilor de submarine, care erau o prezenta continua in zona, si 
care-si reglau grenadele anti-submarin sa explodeze la adancimi de 20-
80 de metri, pentru a baleia spatiul pe orizontala si verticala. In 
perioada celor circa 70 de zile de misiune in zona, timp in care am 
schimbat in permanenta amplasamentul si practic am "zavorat" 
intrarile si iesirile din porturile supravegheate, am fost detectati 
de cateva zeci de ori, de fiecare data urmand bombardamente in 
adancime, uneori cu efecte dramatice asupra submarinului, dar care au 
fost suportate cu incapatinare, ramanand in zona pe toata durata 
ordonata a misiunii. Efectele acestor grenadari nu erau de neglijat 
si nici usor de suportat. Urmare a unor explozii violente produse in 
apropierea submarinului in imersune, a fost redusa rezerva de apa 
potabila,  sub control strict, la circa 0,3 litri per om si zi, timp 
de 20 de zile. Intr-o situatie similara, infiltrarile de apa de mare 
si contactul lor cu reteaua de curent continuu a submarinului a 
produs, prin electroliza, vicierea aerului din submarin pana la 
limita asfixierii, ceea ce a determinat o iesire riscanta la 
suprafata, in plina zi, pentru a realiza o ventilatie fortata. Imi 
indrept gandurile catre acei camarazi de arme, unii in viata, altii 
plecati dintre noi, carora le pastrez cu respect o amintire si o 
recunostinta vie, indiferent daca era comandantul submarinului, 
Comandorul Corneliu Lungu, sau timonierul Tarigradeanu, sau mecanicul 
sef Cpt. Witty, sau maistrul torpilor Radu, sau secundul Locotenent 
Argeseanu, sau maistrul telegrafist Geanoglu…»

Cdor. ( R ) Ing. Alexandru Greceanu





------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Help save the life of a child.  Support St. Jude Children's Research Hospital's
'Thanks & Giving.'
http://us.click.yahoo.com/mGEjbB/5WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui