* Oborul, in viziunea frontului negustoresc
*
Multe, foarte multe conditii a impus Uniunea Europeana Romaniei pentru
a putea fi primita in marea familie. Cele mai multe se datorau tarilor cu
care am ramas dupa cei 45 de ani de comunism. Incepand cu mentalitatile si
terminand cu practicile economice si sociale. N-am auzit insa sa ne fi cerut
vreodata renuntarea la identitatea nationala, la patrimoniul nostru cultural
sau la valorile istorice mostenite in 2000 de ani de existenta. Dimpotriva,
batrana Europa vrea un continent unit prin valorile intrinsece ale fiecarui
stat membru, un tezaur comun si foarte divers, pe care sa-l poata etala
intregii lumi, ca pe un bun de mare pret, innobilat de innoirile pe care le
aduce progresul.
Daca altii nu ne vor raul, ni-l facem noi singuri. Astazi voi aduce in
prim planul atentiei Piata Obor, locatie cu o istorie extrem de framantata
in cei peste 300 de ani ai existentei sale. S-au scris carti, s-au facut
studii istorice (care se pot citi ca un roman captivant), exista Halele
Obor, creatia arhitectului Horia Creanga, inscris printre monumentele
istorice aflate si in patrimoniul UNESCO. Administrarea ei de 17 ani incoace
a lasat mult de dorit, iar asazisele modernizari n-au facut decat sa
cheltuie in van banii contribuabililor.
*300 de ani de istorie
Ma opresc la aceste sumare consideratii, pentru a veni cu o varianta
inedita, propusa de Asociatia Frontul Negustoresc Obor, prin presedintele ei
executiv, **Mircea Cristian Gheorghiu**. **Ce anume se vrea?*
– Fondat in 1928 de catre Eftimie Predoleanu, Frontul Negustoresc s-a
constituit intr-o asociatie activa, in permanenta actiune pentru
valorificarea istoriei locurilor. La fel incercam si noi, propunand un plan
de revitalizare pentru care am solicitat concesionarea a 1000 mp in
perimetrul pietii in vederea amplasarii unei constructii, numita chioscul
demnitarilor si in jurul careia sa graviteze o platforma pentru manifestari
aniversare, puncte de vanzare a produselor traditionale si multe altele care
sa readuca parfumul de apusa epoca.
* – Altfel spus, vreti sa reanviati Targul mosilor, sa implementati un
nou concept de comert traditional romanesc, care sa cuprinda ce?
* – Eu v-am spus totul in cateva cuvinte, dar proiectul nu este deloc
simplu. Timp de 47 de ani Casa Regala a onorat sarbatorile de aici – Mosii
de vara, la fiecare 27 mai, Hramul Negustoresc de Sfintii Constatin si Elena
etc. Putem reinvia traditia, construind un chiosc al demnitarilor, la care
sa fie din nou prezenta Casa Regala, dar si presedintele Romaniei. Am avea o
estrada moderna pe care sa evolueze in zilele de sambata si duminica
ansambluri folclorice din toate zonele tarii, in fata unei asistente care ar
putea sta la mese, savurand, totodata, traditionalele mancaruri romanesti.
Se pot organiza, ca pe vremuri, nunti, iar strainii ar avea un loc al lor
amenajat pentru a admira traditia romaneasca. Sigur, reinviem Targul Mosilor
si celelalte manifestari pe care le-am dat uitarii, cu artizanat autentic,
cu calusei si lanturi. Intr-un cuvant, vrem sa reinviem traditia de
altadata.
* – De unde ati „cules" toate aceste idei si cu ce bani vreti ca
proiectul sa prinda viata?
* – Bani privati. Nu cerem nimic nici de la Guvern, nici de la
primarie. Cat priveste inspiratia, ea vine dintr-un studiu istoric, comandat
si platit de noi, Asociatia Micilor Comercianti. Apoi, Oborul a fost vizitat
de multe delegatii straine, de parlamentari ai unor tari occidentale si toti
s-au declarat incantati de modul cum am pastrat o piata asa de mare, ea
echivaland, dupa afirmatiile lor, cu piete traditionale din Paris, Roma,
Londra sau alte capitale.
* – Va fi cineva de acord cu proiectul dvs.?
* – Nu numai ca avem aprobarile necesare, dar am primit si felicitari
pentru initiativa. Mai mult, se propune ca, odata amenajat, spatiul de pe
cei 1000 de metri patrati sa devina zona protejata drept „spatiu cultural",
conform definitiei patrimoniului imaterial data de Conventia UNESCO, adoptat
la Paris in 17 octombrie 2003, Conventie acceptata de Parlamentul Romaniei
prin Legea nr. 410 din 29.10.2005. V-as citi, spre edificare, un fragment
din adresa nr. 8716 din 2.11.2006 a Directiei Generale a Patrimoniului
Cultural National: „Consideram ca zona Halele Obor si a Pietei Obor,
reluandu-si rolul si functiile pe care le-au avut, pot deveni, prin
pitorescul sau, un punct de atractie deosebit pe harta Bucurestiului".
* Emil
MUNTEANU*
