Dear Friends, Skyscrapers asidem if you are interested in architecture and urbanism in a European context you might also be interested to join Euro-Urbanism:
http://www.intbau.org/euro-urb.htm Let me know on [EMAIL PROTECTED] if you would like to be added. Best regards, Matthew. Dr Matthew Hardy, Secretary International Network for Traditional Building, Architecture & Urbanism 19-22 Charlotte Road, London EC2A 3SG, UK +44 20 7613 8520, fax: +44 20 7613 8599 [EMAIL PROTECTED] http://www.intbau.org/ INTBAU UK is a registered Charity No. 1103068 "one world, many traditions" Forum international de arhitectura pe Internet Posted by: "andrei_stirbu" [EMAIL PROTECTED] andrei_stirbu Sun Oct 22, 2006 5:20 am (PST) În cazul în care aceasta adresa web nu este cunoscuta, o recomand celor ce doresc sa ia parte la discutiile de aici, eventual prezentând ce se întâmpla în Bucuresti: http://www.skyscrapercity.com/ Back to top Reply to sender | Reply to group | Reply via web post Messages in this topic (11) 2. > ---------- > From: [email protected] > Reply To: No Reply > Sent: Monday, October 23, 2006 10:26 AM > To: [email protected] > Subject: [Bucuresti] Digest Number 169 > > Sa salvam Centrul Istoric din Bucuresti > > Messages In This Digest (3 Messages) > > > 1. > Forum international de arhitectura pe Internet From: andrei_stirbu > > 2. > de ce Videanu doreste constructii de blocuri in Piata Revolutiei ? > From: Romania News > > 3. > Budapesta comemoreaza Revolutia din 1956, Romania a uitat de Revolut > From: Irina I > > View All Topics | Create New Topic > > Messages > > > 1. > > > Forum international de arhitectura pe Internet > > > Posted by: "andrei_stirbu" [EMAIL PROTECTED] andrei_stirbu > > > Sun Oct 22, 2006 5:20 am (PST) > > > > În cazul în care aceasta adresa web nu este cunoscuta, o recomand > celor ce doresc sa ia parte la discutiile de aici, eventual prezentând > ce se întâmpla în Bucuresti: > > http://www.skyscrapercity.com/ > > > Back to top > Reply to sender | Reply to group | Reply via web post > Messages in this topic (11) > > 2. > > > de ce Videanu doreste constructii de blocuri in Piata Revolutiei ? > > > Posted by: "Romania News" [EMAIL PROTECTED] romanianews_net > > > Sun Oct 22, 2006 10:21 am (PST) > > Oare de ce Videanu doreste constructii de blocuri in Piata Revolutiei ? > > Hai sa facem o analiza scurta a acestui subiect. > > Bucurestiul a fost umplut de blocuri de Ceausescu. Peste tot numai > blocuri. > Bucurestiul are cea mai mare densitate de populatie dintre capitalele > europene. > Bucurestiul are cea mai mica suprafata de parcuri si spatii verzi pe > cap de locuitor dintre toate capitalele europene. > > Locuitorii sunt deci condamnati la inghesuiala, foarte multe blocuri, > paradoxal, si acesta cred ca este un record demn de Guiness Book, Bucurestiul > are mai multe blocuri decat case. > Bucurestenii sunt condamnati la putine spatii verzi. > > De aici decurge restul: inghesuiala pe strazi, poluare, inghesuiala in > transportul in comun. > > Ce doreste Videanu ? > > Videanu, nascut si crescut intr-un sat din Teleorman, bagat in politica > in FSN inca de la inceputul 1990, un om dintr-o familie de nomenklaturisti > comunisti, varul lui Videanu a fost prim secretar pe judet si primar comunist > de Videle, acest var il propuleseaza pe Videanu, aducandu-l in timpul > stagiaturii la pozitia de sef de sectie (wow) la numai un an dupa ce iesise > din facultate, iar apoi pe relatia secu-nomenclatura Videanu este adus la > Bucuresti ca baiat de incredere in FSN... > > Videanu, nascut si crescut intr-un sat de Teleorman, propulsat in > politica de secu-nomenklatura a ajuns sa dicteze distrugerea Pietei Palatului > Regal Revolutiei din Bucuresti.> > > Desi blocuri avem peste tot, Videanu demoleaza fara nici un pic de > scrupule Teatrul Excelsior de la marginea Pietei Revolutiei si incepe > constructia unui bloc. Un bloc "pentru primarie". Dar nu orice fel de bloc. > Unul de 13 nivele chiar la marginea Pietei Revolutiei. Un bloc are prin > volumul sau distruge arhitectural Piata Palatului Regal, este un contrast > absolut cu arhitectura cladirilor din jur si numai acest bloc va distruge > notiunea de "Piata istorica" pentru Piata Platului-Revolutiei. Un bloc > nediscutat cu nimeni, desi la schimbarea PUZ-ului sau la astfel de > constructii este nevoie de consultarea populatiei. Un bloc care nici macar pe > panoul santierului nu are o poza a machetei, desi acest lucru este o > ilegalitate. > Ilegalitate ? > Cine se uita pe situl www.cdep.ro ce a facut Videanu intre 1990-2000 in > parlament o sa vada ca in acei 10 ani a luat cuvantul doar o data, si a avut > o singura initiativa legislativa. Videanu s-a ocupat de afaceri in Teleorman > si unde a putut. Dar nu orice fel de afaceri. Videanu s-a ocupat de > devalizarea Petrom Teleorman (a avut dosar de cercetare la politie), de > inselarea statului roman in diferitele afaceri la limita legii pe care le-a > facut preluand proprietati de la stat, declarand venituri false si deci > neplatindu-si impozitele. Nici un ziarist nu a cercetat ce a facut Videanu. > Videanu este un om periculos, care a amenintat in repetate randuri ziaristii, > i-a dat afara pe usa. Desigur este mai usor pentru un ziarist sa stea intr-un > birou la Bucuresti decat sa cerceteze ce a facut Videanu la Teleorman. Insa > ceva este putred-putred in toate afacerile facute de Videanu cu statul roman. > La fel ca si cu activitatea sa - mai bine spus inactivitatea sa aproape > totala din > parlament. > Acest om doreste sa continue imbogatirea sa - in 2004 avea 30 de > milioane de dolari din afaceri cu statul. > Cum doreste Videanu-Vicleanu sa faca mai multi bani? > Terenul din Piata Revolutiei este in focusul acestui om lacom. > Un mall acolo, chiar in subteran, pentru ca parcarea din subteran va fi > de fapt parcarea unui mall care va avea 2 nivele in subteran, distrugand > vestigii arheologice, catacomble istorice ale regilor si ale lui Ceausescu > din subteranul pietei revolutiei, un mall intr-o zona foarte centrala este > visul lui Videanu. > > Nu parcare subterana. > > Acesta este doar un pretext al lui Videanu-Vicleanu. > > > > > > --------------------------------- > All new Yahoo! Mail - > --------------------------------- > Get a sneak peak at messages with a handy reading pane. > Back to top > Reply to sender | Reply to group | Reply via web post > Messages in this topic (1) > > 3. > > > Budapesta comemoreaza Revolutia din 1956, Romania a uitat de Revolut > > > Posted by: "Irina I" [EMAIL PROTECTED] irina2636 > > > Mon Oct 23, 2006 1:06 am (PST) > > Festivitãþi comemorative la Budapesta > > Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi speciale > împlinirea unei jumãtãþi de veac de la începutul insurecþiei împotriva > ocupaþiei sovietice. Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un > impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, în cinstea miilor de > eroi care ºi-au dat viaþa pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt > aºteptaþi zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi primul-ministru > român, Cãlin Popescu Tãriceanu. Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, > a anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã premierul Ferenc Gyurcsany > a minþit în legãturã cu situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea > solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.) (Adevarul) > > Ungaria comemoreaza Revolutia din 1956 prin festivitati speciale, la > care sunt invitati zeci de sefi de stat si guvern, inclusiv din Romania. > > Romania abia si-a mai amintit, in decembrie 2005, ca a avut o Revolutie > in 1989. > > Ungaria cinsteste memoria miilor de eroi care si-au dat viata pentru > cauza libertatii.> > > Romania este total indiferenta la gandul ca 1100 de romani au murit > pentru libertate in Decembrie 1989. > > Budapesta are o Piata a Eroilor, in care, astazi, va fi dezvelit un > impresionant monument inchinat celor care si-au dat viata pentru libertate in > 1956. > > Bucurestiul are o Piata a Revolutiei pe care Primarul Adriean Videanu > intentioneaza s-o transforme intr-o aglomerare de zgaraie nori cu destinatie > comerciala, stergand astfel din memoria orasului si a locuitorilor sai > singurul monument inchinat eroilor romani care au murit in Decembrie 1989. > > Ungaria isi cinsteste eroii morti pentru libertate in 1956. Romania > dispretuieste memoria eroilor morti pentru libertate in 1989. > > De ani de zile, Memorialul Revolutiei din Timisoara solicita > guvernantilor Romaniei ridicarea unui monument la gura de canal de la Popesti > Leordeni unde a fost aruncata cenusa celor 44 de morti ai Timisoarei, furati > din morga Spitalului Judetean Timis si arsi la Crematoriul din Bucuresti din > ordinul scelerat al Elenei Ceausescu. Nici azi, la 16 ani de la Revolutia din > Decembrie 1989, un astfel de monument nu exista. > > Monumentul din Piata Revolutiei este singurul loc memorial din > Bucuresti unde se pot citi, scrise pe un zid de marmura, numele celor care au > murit pentru libertatea Romaniei in Revolutia din Decembrie 1989. Cuvintele > de pe zidurile de la Dalles si Universitate au fost sterse de mult, > postamentul din Piata Romana cu extraordinara inscriptie: "De Craciun ne-am > luat ratia de libertate" a fost distrus. A mai ramas Monumentul Eroilor si al > Revolutiei Romane, din Piata Revolutiei. Actiunea programata a Primarului > Videanu, de distrugere a acestui monument, se va inscrie (oare intamplator?) > in randul actiunilor clare de distrugere a urmelor Revolutiei Romane din > Decembrie 1989. > > Poporul roman a respectat, din cele mai indepartate timpuri, cultul > mortilor. Si-a cinstit mortii, le-a pastrat amintirea. Populatia romaneasca > de astazi nu-si mai respecta nici macar mortii. Disparitia a o mie o suta de > oameni o lasa indiferenta. Ce-i pasa populatiei romanesti ca o mie o suta de > romani au murit pentru Libertate? Ce le pasa guvernantilor romani ca acei o > mie o suta de morti le-au deschis si lor drumul inspre libertatea care i-a > facut puternici si bogati? > > Romania este singura tara est-europeana in care pretul libertatii a > fost sangele a 1100 de romani. In toate celelalte, revolutiile au fost 'de > catifea'. > > Vai de popoarele care nu-si cinstesc eroii... > > > > Nicolae Ceausescu - 16 decembrie 1989 > > "Daca militia era inarmata trebuia sa se traga... N-ati executat > ordinul dat, ca am dat ordin in calitatea pe care o am de comandant suprem, > ordin care este obligatoriu pentru toate unitatile, atat ale Ministerului > Apararii cat si ale Ministerului de Interne... Trebuia sa-i omoare pe > huligani..." > > "Voi da ordin ca imediat sa se primeasca, acum, armamentul; toti sa fie > inarmati si sa se aplice ordinul... Sa lichidam repede ce este la Timisoara, > sa punem trupele in stare de lupta, si oriunde se incearca vreo actiune, > lichidata radical, fara nici o discutie." > > "Acum am trimis si sunt la Timisoara toti comandantii. Am discutat acum > cateva minute cu tovarasul Coman care a sosit la Timisoara cu trupe, si au > primit munitie de razboi. Oricine nu se supune la somatie, am dat ordin sa se > traga. Incepand de azi, unitatile vor purta armament de lupta, inclusiv > gloante. Umanismul nu inseamna pactizare cu dusmanul! Umanismul inseamna > apararea integritatii socialismului!" > > "- Daca s-a inteles bine? Intreb si la Timisoara, sa raspunda primul > secretar care are si functia de comandant. > - Ion Coman: Va raportez, tovarase Nicolae Ceausescu, capatul a trei > coloane intra in Timisoara, vor fi dirijate spre centru, am ordonat sa se > traga foc. Suntem gata sa indeplinim ordinul dumneavoastra."> > > > > > > > > http://www.adevarulonline.ro/2006-10-23/Externe/50-de-ani-de-la-revolutia-anticomunista-ungara_203210.html > > > Adevarul > 50 de ani de la revoluþia anticomunistã ungarã > de Vasile Buga > > Exact acum cincizeci de ani, în Ungaria izbucnea prima revoluþie > anticomunistã, care a provocat un adevãrat seism în statele fostului bloc > sovietic. Documentele descoperite în arhivele din Ungaria, România ºi > Federaþia Rusã pun într-o luminã nouã evenimentele, caracterizate timp de > decenii de propaganda oficialã comunistã drept "contrarevoluþie". Realitatea > este cã populaþia ungarã era tot mai nemulþumitã de politica dusã de unul > dintre cei mai zeloºi discipoli ai Kremlinului, Matyas Rakosi, un stalinist > convins, pe care "dezgheþul" început dupã prezentarea raportului secret al > lui N.S. Hruºciov la cel de-al XX-lea Congres al PCUS (februarie 1956) nu l-a > afectat în niciun fel. > Nemulþumirea faþã de politica promovatã de Rakosi cuprinsese atât o > parte a conducerii de partid, cât ºi cercuri largi ale intelectualitãþii, > precum ºi o mare parte a muncitorimii. În urma telegramelor tot mai alarmante > expediate de ambasadorul sovietic în Ungaria, Iurii Andropov, cel care avea > sã fie ales mai târziu în fruntea CC al PCUS, conducerea sovieticã a hotãrât > sã-i trimitã la Budapesta pe Mihail Suslov ºi Anastas Mikoian, membri ai > Prezidiului CC al PCUS, pentru a examina situaþia la faþa locului. Convinºi > de gravitatea acesteia, emisarii Moscovei au recomandat înlocuirea de urgenþã > a lui Rakosi cu un alt lider, alegerea cãzând pe Erno Gero, un personaj la > fel de opac la ideea schimbãrilor, care a continuat sã aplice fãrã nici un > discernãmânt modelul sovietic. Refuzul acestuia de a þine cont de > nemulþumirile populaþiei în faþa reducerii drastice a salariilor ºi a > creºterii preþurilor nu a fãcut altceva decât sã încingã ºi mai mult > atmosfera în Ungaria. Treptat, în > þarã s-au intensificat ºi manifestãrile antisovietice. > Evenimentele declanºate în septembrie 1956 în Polonia, desfãºurate sub > lozinca unui "socialism mai uman", au generat manifestãri de sprijin ºi > simpatie în Ungaria. Încurajaþi de succesul reformatorilor polonezi, > împotriva cãrora Nikita Hruºciov, nu s-a încumetat sã recurgã la intevenþia > trupelor sovietice, manifestanþii din Budapesta, în fruntea cãrora s-a aflat > studenþimea, ºi-au continuat demonstraþiile. La 22 octombrie, aceºtia au > elaborat un program de revendicãri în 16 puncte, cuprinzând: retragerea > imediatã a trupelor sovietice, formarea unui guvern în frunte cu Imre Nagy, > desfãºurarea de alegeri libere, garantarea libertãþii cuvântului, sistem > pluripartit etc. Refuzul autoritãþilor de a permite citirea integralã a > programului la postul de radio a provocat nemulþumirea demonstranþilor, care > a doua zi au organizat o nouã manifestaþie de protest, cãreia i s-au alãturat > muncitori ºi chiar militari. Cu douã ore înaintea începerii demonstraþiilor, > care aveau sã se > transforme într-o intervenþie armatã, Andropov scria la Moscova cã > "opoziþia ºi reacþiunea pregãtesc activ mutarea luptei în stradã". La > sfârºitul zilei, centrul Budapestei era în mâinile insurgenþilor. > > Moscova se decide sã intervinã > > De teamã cã în Ungaria comuniºtii ar putea pierde puterea, conducerea > PCUS a luat, în seara zilei de 23 octombrie, decizia de a se recurge la > intervenþia Corpului Special al trupelor sovietice staþionate în aceastã > þarã. Singurul care s-a opus unei asemenea hotãrâri a fost Anastas Mikoian, > care a fost de pãrere cã o asemenea acþiune va duce la escaladarea > conflictului. > Evoluþia evenimentelor i-a dat dreptate. Intrarea la 24 octombrie a > tancurilor sovietice în Budapesta a provocat împotrivirea locuitorilor, care > s-au ridicat cu arma în mânã pentru apãrarea suveranitãþii þãrii. > Semnificativ este faptul cã acþiunea trupelor sovietice a fost sprijinitã > doar de trupele de securitate ungare, deoarece armata a fraternizat cu > demonstran> þii. Luptele purtate în piaþa parlamentului ungar s-au soldat cu > sute de morþi ºi rãniþi din rândul insurgenþilor. > Intervenþia brutalã a armatei sovietice a pus într-o situaþie delicatã > conducerea sovieticã pe arena intenaþionalã, obligând-o sã facã unele > concesii ºi sã accepte revenirea în fruntea guvernului a lui Imre Nagy, care > mai deþinuse funcþia de premier în anul 1953, fãcându-se remarcat prin > opoziþia faþã de politica de industrializare ºi colectivizare forþatã, ceea > ce i-a adus dizgraþia Moscovei ºi excluderea din partid. La 25 octombrie, > manifestaþiile s-au extins în întreaga þarã. La 28 octombrie, premierul Imre > Nagy a declarat public cã guvernul condamnã opiniile care calificã miºcarea > popularã declanºatã în Ungaria drept o contrarevoluþie. În aceeaºi zi, în > urma unor negocieri dificile, comandamentul sovietic a anunþat încetarea > focului. La 30 octombrie, guvernul Imre Nagy a cerut retragerea trupelor > sovietice din Budapesta, cerere satisfãcutã de conducerea sovieticã. Acest > moment a fost folosit de o parte din insurgenþi pentru a se rãfui în mod > sãlbatic cu activiºti de > partid ºi militari din trupele de securitate, a incendia ºi distruge > sedii ale instituþiilor de partid ºi de stat. > > Ungaria trebuia menþinutã în orbita sovieticã > > Noul curs al evenimentelor din Ungaria a determinat conducerea > sovieticã, îngrijoratã de perspectiva ieºirii acestei þãri din sfera sa de > influenþã, sã decidã, la 31 octombrie, introducerea unor noi dispozitive de > luptã în Ungaria, motiv pentru care guvernul Nagy a adoptat în unanimitate, > spre indignarea Moscovei, decizia de ieºire a Ungariei din Organizaþia > Tratatului de la Varºovia ºi Declaraþia de neutralitate a þãrii, solicitând, > totodatã, sprijinul ONU în apãrarea statutului ei nou pe arena > internaþionalã. În dimineaþa zilei de 4 noiembrie s-a anunþat formarea unui > guvern revoluþionar muncitoresc-þãrãnesc, în frunte cu Janos Kadar, care a > adresat comandamentului trupelor sovietice apelul de a ajuta poporul ungar sã > nimiceascã "forþele negre ale reacþiunii ºi contrarevoluþiei ºi sã > reinstaureze orânduirea popularã socialistã". În dimineaþa aceleiaºi zile, > Imre Nagy s-a adresat poporului ungar la posturile de radio, anunþând cã > trupele sovietice au început sã înainteze > în direcþia capitalei ºi cã armata ungarã s-a angajat în lupte. La > puþin timp dupã acest apel, Imre Nagy a fost nevoit sã se refugieze împreunã > cu un grup de membri ai conducerii la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, de > unde a transmis un nou apel cãtre þarã. În condiþiile raportului inegal de > forþe, trupelor sovietice nu le-a trebuit decât o zi pentru "a restabili > ordinea" în Ungaria. Aproape 25.000 de unguri au fost omorâþi, iar alte > câteva mii au fost rãniþi sau închiºi. Peste 200.000 au fost nevoiþi sã ia > calea exilului. > > Comuniºtii români sprijinã înãbuºirea revoluþiei ungare > > Decizia de a interveni pentru înfrângerea revoluþiei ungare a fost > luatã de conducerea PCUS dupã consultãri cu liderii partidelor comuniste din > þãrile est-europene, cei mai dispuºi pentru întreprinderea unei asemenea > acþiuni în forþã fiind conducãtorii României ºi Bulgariei, care s-au oferit > chiar sã participe cu trupe. În memoriile sale, Hruºciov relateazã cã a fost > nevoit sã tempereze ardoarea liderului român, Gheorghiu-Dej, amintindu-i > acestuia, în glumã, cã, în 1919, trupele române au participat la înfrângerea > revoluþiei ungare a lui Bela Kun. > Conducerea de la Bucureºti, îngrijoratã în cel mai înalt grad de > pericolul extinderii valului revoluþionar, îndeosebi în Transilvania, nu > putea rãmâne indiferentã la evoluþia evenimentelor din þara vecinã. > Revendicãrile care se auziserã în timpul demonstraþiilor, care vizau ºi > aceastã parte a României, îngrijorarea în faþa pierderii propriei puteri, la > care se adãuga ºi teama cã cele întâmplate în Ungaria ar fi putut încurca > planurile conducerii de la Bucure> ºti de a determina Moscova sã-ºi retragã > trupele staþionate în România, sunt doar câteva din argumentele care au > determinat o asemenea poziþie a þãrii în acea perioadã extrem de tensionatã. > Aºa cum noteazã acad. Florin Constantiniu, "invazia sovieticã din 4 noiembrie > în Ungaria a fost primitã cu un sentiment de uºurare de liderii PMR". > Conducerea românã a fost implicatã în aducerea în România a lui Imre Nagy ºi > a celorlalþi conducãtori unguri, refugiaþi împreunã cu acesta la Ambasada > Iugoslaviei din Budapesta, contrar > voinþei lor clar exprimate. Dupã o perioadã de izolare de cinci luni la > Snagov, grupul Nagy a fost predat autoritãþilor ungare, care, dupã amânãri > repetate, la iniþiativa Moscovei, a organizat, la 15 iunie 1958, un proces în > baza cãruia Imre Nagy ºi o parte a fostei conduceri ungare au fost condamnaþi > la moarte, iar alþii au primit ani grei de închisoare. În felul acesta, > conducerea ungarã a decis sã ignore recomandarea Moscovei, descoperitã recent > în arhivele din Moscova, de a se manifesta în "cazul Nagy" ºi grupul acestuia > "fermitate ºi mãrinimie". > > Festivitãþi comemorative la Budapesta > > Budapesta se pregãteºte sã marcheze prin festivitãþi speciale > împlinirea unei jumãtãþi de veac de la începutul insurecþiei împotriva > ocupaþiei sovietice. Printre altele, astãzi urmeazã sã fie dezvelit un > impresionant monument în Piaþa Eroilor din Capitalã, în cinstea miilor de > eroi care ºi-au dat viaþa pentru cauza libertãþii. La ceremonii sunt > aºteptaþi zeci de ºefi de stat ºi guvern, între care ºi primul-ministru > român, Cãlin Popescu Tãriceanu. Principalul partid ungar de opoziþie, FIDESZ, > a anunþat cã, în semn de protest faþã de faptul cã premierul Ferenc Gyurcsany > a minþit în legãturã cu situaþia economicã a þãrii, va boicota adunarea > solemnã la care acesta va lua cuvântul. (R.C.) > > Ungurii, nemulþumiþi cã Bãsescu a plecat în India > > "Erdélyi Riport" comenteazã decizia preºedintelui Bãsescu de a nu > participa la festivitãþile dedicate celei de-a 50-a aniversãri a revoluþiei > ungare din 1956. "Preºedintele are treburi importante în India. Pãcat!" > -> > constatã comentatorul, iar apoi face câteva scenarii ale discuþiilor care > puteau avea loc între Bãsescu ºi preºedintele Ungariei, Sólyóm László. "Deºi > cu temperament diferit, cei doi au cel puþin un lucru în comun: niciunul > dintre ei nu-ºi iubeºte premierul", opineazã analistul maghiar, citat de > "Radio Europa Liberã".Revoluþia maghiarã din octombrie-noiembrie 1956 este > consideratã unul dintre cele mai importante momente anticomuniste din lagãrul > sovietic. La acea vreme, încercãri de revoltã au fost ºi la Timiºoara ºi > Cluj, mai multe persoane fiind arestate. Liderul revoluþiei maghiare, Imre > Nagy, a fost adus, dupã înãbuºirea rãscoalei, la Bucureºti, iar apoi dus, din > nou, la Budapesta, unde a fost executat. Serviciile secrete româneºti, > alãturi de KGB, au fost > implicate în reprimarea revoltei. (Andrei Bãdin) > > Laboratorul de Studii Ruse ºi Sovietice, în colaborare cu Institutul de > Istorie "Nicolae Iorga" ºi Institutul Naþional pentru Studiul > Totalitarismului ale Academiei Române organizeazã o sesiune ºtiinþificã cu > tema "50 de ani de la revoluþia ungarã", în cadrul cãreia istorici români ºi > ruºi vor prezenta comunicãri consacrate evenimentelor dramatice petrecute în > aceastã þarã cu jumãtate de secol în urmã. Lucrãrile sesiunii se vor > desfãºura la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Bulevardul Aviatorilor > nr. 1, marþi, 24 octombrie, între orele 10.30-14.30 > > > --------------------------------- > Yahoo! Messenger with Voice. Make PC-to-Phone Calls to the US (and 30+ > countries) for 2¢/min or less. > Back to top > Reply to sender | Reply to group | Reply via web post > Messages in this topic (1) > > Recent Activity > > * > 4 > New Members > * > 1 > New Files > > Visit Your Group > SPONSORED LINKS > > * Call romania> > * Romania phone card > * Romania calling card > * Romania travel > * Romania airfare > > Yahoo! Avatars > > Create a Face > > Show your style in > > Messenger & more. > > Yahoo! Mail > > Drag & drop > > With the all-new > > Yahoo! Mail Beta > > Y! Messenger > > Files to share? > > Send up to 1GB of > > files in an IM. > > Need to Reply? > > Click one of the "Reply" links to respond to a specific message in the Daily > Digest. > > Create New Topic | Visit Your Group on the Web > Messages | Files | Photos | Links | Database | Polls | Calendar > ---- Grupul Bucuresti ---- > inscrirere: email la: [email protected] > dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED] > trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED] > Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro > Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net > Petitia web: > http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html > > > Yahoo! Groups > Change settings via the Web (Yahoo! ID required) > Change settings via email: Switch delivery to Individual | Switch format to > Traditional > Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe > > ---- Grupul Bucuresti ---- inscrirere: email la: [email protected] dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED] trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED] Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
