Despre distrugerile ireparabile ale comunistilor: Distrugerea Palatului
Arhivelor, fosta Manastire a lui Mihai Viteazu, veche de 400 de ani, avand in
curte vestigii de pe vremea dacilor, de mii de ani.
http://www.jurnalul.ro/articol_69413/manastirea_mihai_voda.html
Editie de colectie » Manastirea Mihai Voda
function Print(){
window.open('http://www.jurnalul.ro/print.php?id=69413','','width=650,height=700,scrollbars=yes')
} Mai multe de Costin Anghel
Din aceeasi sectiune
Editie de colectie
Orasul schingiuit: Demolarile
Schimbare la fata
Tavalug
Unde s-a rugat Mihai Viteazul
Si vreme a fost sa darame
Durere, furie, neputinta
Ferite de priviri atee
Aici se zideau ssuflete
Sfarsitul tragic al unui loc frumos de rugaciune
Institutul Medico-Legal
Ramasi vaduviti de istorie
Manastirea Mihai Voda
Doua istorii urate
Fost simbol
Glorie apusa
Toata arhiva - Editie de colectie
Manastirea Mihai Voda
ARHIVELE
08 Ianuarie 2007 | de Costin Anghel
Ctitoria lui Mihai Viteazul a fost sediul central al Arhivelor Nationale.
Comunistii au demolat-o.
Construirea Centrului Civic si a Casei Poporului a insemnat demolarea multor
constructii de patrimoniu, cladiri de o valoare inestimabila. De tavalugul
comunist nu a scapat nici macar Complexul manastiresc Mihai Voda, ctitorie a
marelui domnitor roman Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei
Principate Romane.
Complexul, parte importanta a patrimoniului istoric al Romaniei, a fost
demolat in 1985, iar biserica mutata.
O ISTORIE DEMOLATA . A fost ctitorita intre 1589-1591 de marele voievod
unificator Mihai Viteazul, pe cand ocupa functia de ban al Olteniei. Manastirea
capata un rol deosebit in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand in
apropiere se ridica Noua Curte Domneasca (1775), devenita ulterior Curtea Arsa,
in urma unui pustiitor incendiu. Tot acum apar si se amplifica numeroase
mahalale, printre care: Mihai Voda, Antim, Izvor, Sf. Apostoli, Dealul Spirii
etc.
In secolul al XVIII-lea, Manastirea Mihai Voda a devenit, pentru putina vreme
ce-i drept, resedinta domneasca a lui Constantin Mavrocordat (1738). Alti
domnitori i-au urmat exemplul. Alexandru Constantin Moruzzi (1793-1796) si
Alexandru Ipsilanti (1796-1797) au avut si ei resedinta domeasca la manastirea
de pe deal.
Dupa alte intrebuintari, complexul de la Mihai Voda devine sediul Arhivelor
Nationale. In perioada 1900-1916, intregul complex se modernizeaza, este
adaptat nevoilor Arhivelor Nationale. Astfel, aici se construieste Palatul
Arhivelor Statului, dupa planurile arhitectiilor Petre Antonescu si Cristofi
Cerchez. Incinta complexului manastiresc adapostea unul din cele mai importante
situri arheologice, vechi de peste 6.000 de ani. Chiar in centrul curtii se
afla protejata o vatra geto-dacica, cu numeroase vase si alte vestigii.
In 1985, complexul de la Mihai Voda este demolat, iar Biserica si Clopotnita
sunt mutate. Casa Poporului se mai putea intinde inca putin...
VOCI CURAJOASE.
Regimul de teroare care stapanea tara nu a putut ucide totusi simtamintele si
crezurile unor oameni de cultura valorosi, arhitecti de prestigiu, istorici sau
alti oameni de valoare. Istoricul Dinu Giurescu este unul dintre cei ce au avut
curajul de a infrunta un regim oprimator pentru a incerca salvarea Manastirii
Mihai Voda. "Era constructia simbol a Bucurestiului, ridicata de Mihai Viteazul
pe o inaltime ce se continua cu Dealul Uranus. In momentul in care a disparut,
tot ansamblul Mihai Voda avea o vechime de 400 de ani. Ansamblul il gasim
intr-o celebra gravura si era considerat un simbol al istoriei noastre prin cel
ce a ridicat-o si pentru Bucuresti. In 7 ianuarie 1985 primesc un telefon de la
un fost coleg de facultate care imi spune ca Directia Pentru Dezvoltarea
Constructiilor de Locuinte trimite o adresa catre Arhiepiscopia Bucuresti si ii
cere acordul cu privire la demolarea Bisericii Mihai Voda. A fost oribil. E ca
si cum cineva te-ar scoate din casa si nu mai
stii nimic... iti dispare identitatea. Asa se intampla cu o cladire atunci
cand dispare, iar in locul ei apare altceva. Pe 11 ianuarie am inceput
actiunea: m-am adresat parintelui Patriarh cerand sa nu se darame Mihai Voda.
Pe 12 ianuarie aceeasi cerere am trimis-o catre Nicolae Ceausescu. La
Patriarhie nu au vrut sa o inregistreze. La 14 ianuarie am trimis cererea catre
Suzana Gadea, presedinta Consiliului pentru Cultura, la 15 ianuarie catre
tovarasul Petru Enache, secretar al Comitetului Central. Ultima cerere privea
si Manastirea Vacaresti. In afara de asta, in decembrie 1984, cand am aflat de
zvonul de daramare a bisericilor Mihai Voda si Vacaresti, impreuna cu
profesorul Grigore si cu Razvan Teodorescu am redactat o petitie prin care
ceream oprirea de indata a proiectelor de daramari. Autoritatile nu au tinut
seama si la 30 decembrie au fost daramate doua turle. Acesta a fost un prim
memoriu, adresat Secretarului General, Tovarasului Ceausescu. La 24 ianuarie
1985 am
reusit sa trimitem un al doilea memoriu catre secretarul Comitetului Central
cu propaganda, Petru Enache, memoriu semnat doar de 7 persoane. Memoriul a fost
difuzat si la Europa Libera. Ceream oprirea de indata a daramarii de la cele
doua asezaminte incarcate de istorie. La Manastire Mihai Voda s-a ajuns la un
compromis: a fost daramat tot din jur si biserica a fost mutata cateva sute de
metri. Acum se afla inchisa in curtile din dos a mai multor blocuri."
UN DECRET BLESTEMAT. Arhivele Nationale pastreaza decretul prin care fostul
sediu al acestei institutii importante pentru fiecare natiune a fost demolat.
"Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania/Decret/
Privind aprobarea masurilor pentru realizarea unor obiective de investitii, in
zona noului Centru Civic al Municipiului Bucuresti.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art.1. Se aproba inceperea executiei lucrarilor tehnico-edilitare si de
amenajari exterioare aferente "Casei Republicii", din zona noului centru civic
al Municipiului Bucuresti, inainte de aprobarea documentatiilor
tehnico-economice, prin derogare de la dispozitiile Legii investitiilor
nr.9/1980. Proiectarea, finantarea executarea si decontarea lucrarilor se va
face pe baza detaliilor de executie si a devizelor elaborate pe categorii de
lucrari si parti de categorii de lucrari, aprobate de titularii de investitii.
Documentatiile tehnico-economice se vor prezenta la aprobare pana la 30
septembrie 1985.(...)
(...) Se aproba scoaterea din functiune a retelelor tehnico-edilitare afectate
de realizarea obiectivelor prevazute la articolul I.
Se aproba desfiintarea unor artere de circulatie in lungime totala de 2.850 m,
situate in municipiul Bucuresti, identificate potrivit planului de situatie
anexat, prevazute in tabelul anexa nr. 3 la prezentul decret (...)
---------------------------------
The best gets better. See why everyone is raving about the All-new Yahoo! Mail.
