Redau un mesaj preluat de pe un alt group de discutii. In loc sa 
reconstruiasca Manastirea Vacaresti, vor face un nou Mall.

ionut

***********************************************


*Manastirea Vacaresti si mall-ul Sun Plaza*
 
 Pe locul  Manastirii Vacaresti se doreste construirea unui hypermarket.
 <http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw>
 
 suprapunerea conturului la sol al mall-ului Sun Plaza (*www.sunplaza. ro*) si
 cel al Manastirii Vacaresti
 
 *Scurt istoric*
 
 *1716*, inceputa manastirea in prima domnie de Nicolae Mavrocordat
 
 *1719*, reinceputa construirea ei (intrerupere datorata captivitatii
 domnitorului)
 
 *1722*, terminata biserica
 
 *1723*, functiona o scoala greceasca in chilii ale manastirii
 
 „Pe langa manastire, domnitorul a organizat si o scoala greceasca si
 slavoneasca, careia i-au fost pusi la dispozitie cei 2000 de taleri pe an
 dati de Episcopia Buzaului (care i se cuveneau din vinariciul zonei
 respective)" 1 <http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno 
te1sym>
 
 *1724*, sfintirea manastirii
 
 „[...] potrivit asezamintului cuprins in hrisovul solemn dat de domn,
 ‚streinii sa-i primeasca, pre goi sa-i imbrace, flaminzii sa-i sature,
 bolnavii sa-i caute, pre cei din temniti sa-i cerceteze cu mila'.
 "2<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te2sym><a se
 compara cu Biblia, Matei, 25, 34-46>
 
 in manastire a functionat la un moment dat o tipografie, manastirea avea o
 biblioteca
 
 „In cuprinsul lacasului era o biblioteca; ea cuprindea ‚carti bisericesti si
 profane in diferite limbi, anume grecesti, latinesti, greco-latine, arabesti
 etc.': asa ne spune Efrem, patriarhul Ierusalimului, care a cercetat-o.
 Aceasta biblioteca nu trebuie confundata cu biblioteca personala a lui
 Nicolae Mavrocordat, [...] nici cu biblioteca tinarului sau fiu Constantin
 [...]."3 <http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te3sym>
 
 *1730*, moare Nicolae Mavrocordat si este inmormintat aici
 
 *1736*, exista si un paraclis in complexul manastiresc construit de
 Constantin Mavrocordat
 
 „Calatorul Flachat, care a vazut manastirea la 1740, arata ca avea aspectul
 unei cetati, formind doua galerii frumoase. Dupa parerea sa, biserica era
 cea mai frumoasa din cite vazuse la
 greci."4<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te4sym>
 
 *1802*, la cutremur cade turla de pe naosul bisericii mari, ea va fi
 inlocuita cu una din lemn, iar mai apoi se va acoperi baza turlei direct,
 tot acum cade turla paraclisului, si ea inlocuita cu una de lemn
 
 *1848*, capi ai revolutiei sint retinuti aici
 
 *1845-1856*, refacerea picturii bisericii, pusa o timpla noua
 
 *1868-1973*, manastirea este folosita ca inchisoare
 
 *1868-1871*, cladirile manastirii reparate si extinse pentru functionarea
 inchisorii
 
 *1973-1977*, dupa dezafectarea inchisorii, sint efectuate lucrari de
 restaurare si se intentioneaza realizarea unui mare muzeu de arta feudala
 romaneasca
 
 *1977*, biserica este avariata la cutremur, conducerea comunista hotareste
 sistarea lucrarilor de reastaurare
 
 *1984*, Nicolae Ceausescu dispune demolarea bisericii si realizarea unui
 Palat de Justitie in locul ei
 
 *1986 (decembrie)- 1987 (ianuarie)*, demolarea manastirii
 
 *1988 (august)*, incepe santierul pentru un complex de sport si/sau
 congrese, acesta va ramine abandonat dupa revolutie
 
 *anii '90*, Directia Monumentelor Istorice realizeaza un studiu de
 fezabilitate privind reconstruirea Manastirii Vacaresti
 
 *2007,* pe locul fostei Manastiri Vacaresti se vrea realizarea mall-ului Sun
 Plaza, dorit a fi gata in primavara 2008, desi ar exista suficienta
 informatie pentru o reconstructie totala detaliata (relevee din 1973-1977,
 fotografii, fragmente de fresca si modenatura), desi ar exista in istoria
 locului suficiente elemente de valoare istorica, artistica, arhitecturala,
 memeoriala, religioasa, sociala, care ar putea fi valorificate, si desi prin
 PUG Bucuresti s-a prevazut ca pe amplasamentul manastirii sa functioneze
 „Centrul international de studii ecumenice Vacaresti", iar orice alt PUZ
 elaborat ulterior se afla in ilegalitate deoarece nu a fost supus dezbaterii
 publice, conform normativului de elaborare a PUZ-urilor -a se vedea ordinul
 176/N/16 august 2000 emis de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
 Teritoriului: "consultarile de parcurs reprezinta o conditie obligatorie in
 procedura de elaborare a PUZ"; in plus parte din terenul pe care se afla
 mall-ul ar putea fi revendicat, a se vedea *
 http://www.ziua. ro/display. php?id=199630& data=2006- 05-16*
 
 **
 
 **
 
 *Descrieri ale arhitecturii manastirii*
 
 fig. 1 Ansamblul manastiresc
 
 a) vedere de ansamblu, b) macheta
 
 „Nicaieri in tara noastra, nici la Sucevita, nici la Dragomirna sau Neamt,
 la Horezu sau Cozia nu intilnisem incinte manastiresti cu asemenea
 dimensiuni grandioase de 93x103m. Compozitia ansamblului cu axul est-vest
 perfect simetric, marcat de turnul primei incinte a garzilor si anexelor, de
 cel de al doilea turn-clopotnita al curtii domnesti de bisercia propriu zisa
 si de paraclis era impresionanta si unica in arhitectura romaneasca. Aici in
 sudul Bucurestiului, pe un deal ce domina lunca Dimbovitei si caile de acces
 spre Giurgiu, a fost ridicata din temelii intre anii 1716 si 1722 de catre
 Nicolae Mavrocordat vestita Manastire
 Vacaresti."5<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te5sym>
 
 „Intregul complex al manastirii Vacaresti era considerat ‚una dintre cele
 mai vestite ctitorii de arhitectura ortodoxa balcanica' si ‚o creatie de
 apogeu a mesterilor formati la scoala artei brincovenesti' . G.M. Cantacuzino
 considera ca Manastirea Vacaresti‚ hotarniceste cinci veacuri unitare de
 viata romaneasca dintre cele mai autentice'.
 "6<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te6sym>
 
 „Constructiile care compun manastirea ocupa o suprafata dreptunghiulara de
 18000m2 si sint grupate in jurul a doua curti, in prima curte in care se
 intra pe sub un turn bine proportionat, prins in mijlocul laturii de apus,
 se gaseau locuintele si cancelariile corpului de garda. Golul intrarii in
 aceasta curte este un larg arc in plin cintru, subliniat de o arhivolta in
 acolada multipla adincita in plinul zidului. Deasupra lui, un original
 foisor isi infatiseaza cele noua arcade trilobate, taiate in zidul plin,
 cite trei pe fiecare din fetele dinspre apus, miazazi si rasarit. Curtea a
 doua de forma aproape patrata, inauntrul careia se gasesc constructiile cele
 mai importante, este inconjurata de ziduri puternice. Latura dinspre apus a
 acestei curti, care formeaza in acelasi timp zidul dinspre rasarit al primei
 incinte, are in mijloc un inalt turn clopotnita sub care, ca de obicei, se
 gaseste intrarea. Ca si la primul turn, deasupra gangului celei de a doua
 intrari se gaseste un foisor deschis, sprijinit pe colonete joase; peste
 acesta din urma un mester din secolul XIX a ridicat o clopotnita noua,
 inalta, decorata cu pilastri ionici si cu o friza in stil ‚empire'. De o
 parte si de alta a clopotnitei, ca si in lungul laturilor dinspre
 miazanoapte si miazazi, se desfasoara rindul obisnuit de chilii, acoperite
 cu frumoase bolti. [...] Mai bine conservate si susceptibile de a fi
 studiate in toate amanuntele lor constructive, sint cele doua bucatarii,
 care ocupa respectiv colturile dinspre miazazi si miazanoapte ale aripii
 dinspre apus. De forma patrata, cu latura de 7,30 m, aceste incaperi, foarte
 originale ca arhitectura interioara sint acoperite cu trei registre
 suprapuse de trompe conice de colt. Trompele unui registru sint asezate in
 diagonala, peste prisma formata de registrul imediat inferior. In felul
 acesta spatiul inchis de sistemul de bolti se strimteaza pe masura ce se
 ridica spre virf, iar la inaltimea registrului al treilea un subtirel tambur
 octogonal cu fetele strapunse de ferestruici inguste incununeaza aceasta
 bolta alveolara [...]. Sirurile de chilii laterale, intrerupte si inlocuite
 in parte astazi, cu constructii noi, se intindeau pina la cele doua cladiri
 importante: palatul domnesc si staretia, situate respectiv in colturile
 dinspre miazanoapte- rasarit si miazazi-rasarit ale
 incintei."7<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te7sym>
 
 fig. 2 Ansamblul manastiresc
 
 a) plan, b) sectiune prin incinta mica spre intrarea in cea de a doua
 incinta
 
 „Casele Egumenesti erau formate dintr-un salon si doua camere, in fata
 carora se gasea un pridvor cu stilpi de lemn. Dedesubt era o cuhnie cu o
 salita si doua camere cu o alta salita, toate avind in fata o galerie cu
 stilpi de zid. De la casele egumenesti pina la cele domnesti era o galerie
 de stilpi de zid in mijlocul careia se gasea
 paraclisul"8<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te8sym>
 
 fig. 3 Cuhniile (a,b) si staretia (c)
 
 Casa Domneasca sau palatul domnesc -resedinta a ctitorului, domnitorul
 Nicolae Mavrocordat- reprezenta o prelucrare a planului de palat
 brincovenesc de la Mogosoaia sau Potlogi, intr-o compozitie ce cuprindea
 doua mari apartamente princiare dispuse in jurul unui vestibul central.
 Acesta se deschidea la etaj intr-un portic belvedere in care sase coloane de
 piatra in torsada sustin sapte arcade eliptice ce amintesc prin proportiile
 lor de arhitectura Renasterii europene. Sint de relevat boltile subsolului
 rezemate pe un stilp masiv din caramida, situat la intersectia a patru mari
 arcade semicirculare. Spre miazazi, spre sud, casa domneasca avea o loggie
 din care cuprindeai cu privirea pina in zarea zarilor lunca Dimbovitei,
 padurile si intinderile sesului pe care mai tirziu s-au inaltat cartierele
 Bucurestiului: Dudesti, Titan, Catelu,
 Pantelimon." 9<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno 
te9sym>
 
 fig. 4 Casa Domneasca
 
 a) foisorul, b) capitel si baza a unei coloane, c) subsolul
 
 „Ca aspect exterior acest renumit lacas de inchinaciune, cel mai mare din
 cite ni s-au pastrat in Muntenia, nu se deosebeste mult de ctitoria lui
 Brincoveanu de la Hurez sau de Mitropolia Bucurestilor [...]. Cit priveste
 planul edificiului, el este o interpretare mai larga si mai originala decit
 cea de la Hurez, a tipului consacrat a Bsericii Mnastirii Argesului.
 Pronaosul insa, desi supralargit ca la Arges, aminteste mai degraba, ca
 dispozitie si mod de acoperire, naosul Bisericii Domnesti, Sfintul Nicolae,
 din Curtea de Arges.10<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 
0fv9htw#sdfootno te10sym>
 
 g. 5 Compararea planului Bisericii Manastirii Vacaresti cu alte doua
 biserici similare
 
 Biserica, pe un plan triconc de dimensiuni impresionante (41x16,7m) era cea
 mai mare biserica din Tara Romaneasca. Avea un pridvor larg deschis cu cinci
 arce trilobate (si cite doua pe laterale) sprijinite pe coloane de piatra
 crenelate, cu baze si capiteluri cu motive florale, peste care se ridicau
 doua turnuri zvelte. Pronaosul supralargit, avea central patru coloane de
 piatra cu socluri si capiteluri mult decorate si fusuri spiralate, de 7 m
 inaltime ce sprijineau o a treia turla. Peste naosul cu abside laterale
 putin reliefate despartit de pronaos printr-un perete cu trei arcade bogat
 decorate, se ridica turla-Pantocrator ce atingea inaltimea de 33 m. [...]
 Intreg interiorul era pictat in tehnica ‚fresco' pe o suprafata de aproape
 2500mp, predominind fondul albastru [...] Portalul din pridvor incadrat de
 decoratii florale sculptate, era terminat deasupra pisaniei cu un fronton,
 ce continea insemnele domnesti: vulturul Tarii Romanesti si capul de bour al
 Moldovei. Fatadele bisericii erau impartite in doua registre, de inaltimi
 apropiate, cu un puternic briu sculptat in piatra, rasucit. Registrul
 inferior era ornamentat cu panouri dreptunghiulare, incadrate de toruri
 duble, in care se inscriau ferestrele mici, rotunjite la partea superioara,
 cu ancadrament din piatra usor decorat. Panourile care ornau registrul
 superior erau terminate in arc de cerc. Registrul se continua si deasupra
 pridvorului, pe fatada vestica, terminata cu un fronton triunghiular. Cele
 patru turnuri erau sprijinite pe baze patrate decorate cu arcaturi. Arce
 multiple, in retragere, incadrau ferestrele inguste si inalte ale turlelor."
 11 <http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te11sym>
 
 fig. 6 Biserica: a,b fotografii de epoca, c) macheta, d) imagine pronaos,
 e) imagine naos
 
 „[n.m.: Paraclisul] Se afla la etajul corpului de est al ansamblului, in
 axul incintei, avind in parter o gropnita. Avea forma trilobata, cu naos
 alungit si o turla ridicata peste acesta. [...] In fata paraclisului se afla
 un elegant foisor cu sapte arcade trilobate (trei arcade in fata si cite
 doua pe laterale, din care cite una era in continuarea porticului de la
 etaj). Fusurile coloanelor acestui foisor sint binecunoscute
 [...]."12<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te12sym>
 
 Nicolae Stoicescu remarca: „Ceea ce da valoare deosebita acestei biserici
 este bogatia si frumusetea exceptionala a sculpturii in piatra a coloanelor,
 in aceasta privinta biserica fiind un
 muzeu"13<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno te13sym>iar
 Grigore Ionsecu scria „Seria de sapte arcade trilobate, care sustin
 zidul si bolta in arc manastiresc ale acestui pridvor [nota mea: al
 paraclisului] , se reazema pe sapte coloane de piatra ridicate la rindul lor
 pe piedestaluri cubice impodobite cu sculpturi. Fusurile acestor coloane,
 acoperite in intregime cu solzi, au infatisarea unor trunchiuri de palmier;
 bazele lor sint incercuite cu bratari formate dintr-o impletitura de vrejuri
 si frunze, iar capitelurile cu volutele lor dublate de colt, rasarind
 dintr-o bogata coroana de foi de acant, sint modelele cele mai frumoase pe
 care le gasim in aceasta epoca in Tara
 Romaneasca." 14<http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw#sdfootno 
te14sym>
 
 Sursa http://docs. google.com/ Doc?id=dpqs4ks_ 0fv9htw
 
---------------------------------
The fish are biting.
 Get more visitors on your site using Yahoo! Search Marketing.

Raspunde prin e-mail lui