Incheiam un precedent mesaj cu remarca observarii unor caramizi tipic vechi (subtiri) pe o latura a sediului LOTO dela inceputul Caii Victoriei... Iata complectari interesante ale unui excelent cunoscator - arh.Dan Ionescu dela INMI. M-a uluit spunandu-mi ca aceste relicve ar fi mai importante decat cele dela Curtea Veche, incluzand si...3 paraclisuri situate in spatele corpului principal... Dealtfel, chiar a elaborat un proiect de restaurare care stagneaza din lipsa finantarii Min.Culturii. Chiar actualul santier de consolidare a LOTO este oprit de cca 2 ani...
Oricum, ruine din sec.XV-XVI sunt ceva...
Aproape cu parul maciuca...m-am uitat si pe valorosul ghid al ilustrei noastre colege dna.Silvia Colfescu... A fost chiar casa marelui poet national Ienachita Vacarescu...apoi a trecut prin mainile mai multor celebri boieri, ajungand a fi casa familiei Prager - a celebrului constructor al Bucurestilor moderni...Chiar osemintele din subsol apartin arnautilor lui Bimbasa Sava, aliat al lui Tudor Vladimirescu... Dna.Colfescu, poate aveti amabilitatea unor complectari... dar mai ales sa ne gandim cum am putea sustine refacerea corespunzatoare a acestui important obiectiv...
DG


 Ansamblul medieval Curţile Văcărescu, Cl. Victoriei 9 şi Str. Ilfov 5,
 azi Loteria

Bună ziua încă o dată!
....... Tot ce pot să vă spun înainte este că imobilul de pe Cl. Victoriei 9 şi Str. Ilfov 5, Sector 3 şi Sector 5, figurează în LMI 2004:

*2167* B-II-m-B-19841 Fostele case I. Văcărescu - Prager Calea Victoriei 9 sector 1888-1890

Datorită descoperirii celor 4 paraclise - datate aprox. sec. XV/XVI-XIX - a 2 tuneluri/galerii (Hinterior = cca 1,30 m), a 3-4 gropi de provizii sec. XV-XVI, a unui apeduct de sec. XV (similar cu cel descoperit la Curtea Veche), a urmelor unor locuinţe semi-îngropate (bordeie) de sec. XV-XVI şi a unor urme de locuire din sec. XI - tot ansamblul a fost reclasat de urgenţă, în grupa A, sub denumirea "Ansamblul medieval "Curţile Văcărescu"", prin Avizul 162 / E / 08. 06. 2004 (adresa DMIst şi Muzee No. 3 011 / 09. 07. 2004), în urma Hotărârii CNMI în şedinţa din 8 Iunie 2004 (adresa No. 3 011 / 08. 06. 2004). Datarea caselor Cantacuzino-Văcărescu-Bellu-Prager: Faza I - sec. XV/XVI Faza II - sec. XVII, prob. după 1652 - ante 1667, când au fost construite fie de către Constantin Cantacuzino Postelnicu (n. 1598 + 1663, ucis, înhum. Măn. Mărgineni; închisoare politică după 1848, biserica distrusă după 1950), fie de fiul său cel mare, Drăghici Cantacuzino (n. c. 1630 + 1667, ucis, înhum. Măn. Comana). Între fazele II-III - case "stricate" (= ruinate), cu pivniţa de piatră, probabil deteriorate în urma evenimentelor din 1716 - mazilirea luiŞtefan Cantacuzino şi prigonirea multor membri ai familiei Cantacuzino Faza III - după 1741-42, când casele sunt împărţite în trei părţi, între moştenitorii fraţilor Cantacuzini, Matei, Constantin şi Pârvul (II), tustrei fiii lui Pârvul (I) Cantacuzino (1650/51 + ante 1695 Martie 9, înhum. Măn. Hurezi) Faza IV - după 1776 când proprietatea este cumpărată de marele vistier Ianache (Ienăchiţă II) Văcărescu (1740 + 1797) de la marele agă Manolachi Vatatzes (Vataţi) şi de la soţia lui Maria, fiica marelui ban şi general principe Mihail Cantacuzino (1723 + 1793) - genealogist şi cronicar.
Faza V - c. 1802-1810
Faza VI - c. 1822-23
Faza VII - 1852-59, modificarea casei prin retragerea pe noua aliniere a Căii Victoriei. Atunci a fost dărâmată o porţiune de cca 300 mp, ale cărei fundaţii şi pivniţe au rămas sub carosabilul Cl. Victoriei. În 1880 s-a mai executat o reparaţie Faza VIII - 1888-90, refacerea radicală a casei de la 1852-59, după proiectul arh. George Mandrea. Casa este aliniată la noua aliniere a Căii Victoriei, iar decroşurile de pe laturile Et, Sud şi Nord sunt demolate. Noua funcţiune: bazar de mărfuri = magazin universal. Faza IX - c. 1930-35 - c. 1945, modificarea radicală a faţadelor estică şi vestică şi înlocuirea şarpantei, precum şi lucrări de betonare masivă în subsol Faza X - după 2005 până în prezent - lucrări de consolidare foarte dure şi de restaurare, ultimele executate parţial. Pivniţa actuală: se păstrează un compartiment boltit semicilindric, cu deschiderea de cca 7,50-8,00 m. Un alt compartiment, aflat la Est de primul - demolat probabil prin 1859-1880 - păstra urmele unor arce şi bolţi. Cele două compartimente comunicau printr-un gol de acces cu arc lanceolat, care a fost intens betonat în 2005-2006.Tot atunci au fost betonate şi alte amprente de arce şi foste goluri de uşi. Am o informaţie precum că, în 2005-6, s-ar fi găsit într-un compartiment al subsolului, o grămadă de oseminte, databile incert, poate la 1821 - otomanii au ucis aici o groază de eterişti - sau prin anii 1940-50 - nu ştiu cu ce prilej.

Dan D. Ionescu

Raspunde prin e-mail lui