La început simţeam că nu am nici o înclinaţie pentru ce 
făceam


Când Monica termina liceul, sectorul telecomunicaţiilor era în plină 
ascensiune. Era firesc, cumva, pentru o olimpică cu premii la 
naţionala de matematică, să se îndrepte spre Politehnică. 
După ce a oscilat puţin între Poli şi ASE, Monica Rafailă a 
ales Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia 
Informaţiei, una dintre facultăţile de top ale UPB. 
 
 

- Electronica este o facultate care dă de furcă multor studenţi. 
Cum ai reuşit să te menţii numai de nota 10? - În primul rând, 
nota 10 nu a fost un scop în sine, ci o consecinţă. Chiar dacă 
sunt o perfecţionistă, nu sunt genul de om care să se cramponeze 
de note.
 Dacă nu aş fi luat 10, nu m-aş fi dus la măriri. Cu 
certitudine, munca din timpul anului reprezintă 50% din rezultate, pentru 
că laboratoarele, proiectele şi activităţile pe care le 
faci sunt foarte importante.
 Eu am fost precaută din fire, nu am vrut să fiu surprinsă 
nepregătită la examene. După primele note de 10, toată 
lumea spunea să o ţin tot aşa şi mereu râdeam. Nu a fost un 
plan. Pe undeva, sunt sigură că e vorba şi de noroc.
 - Ai copiat la vreun examen?
 - Niciodată nu a fost vorba de o copiere calculată, planificată 
dinainte. Nu am mers la examene cu fiţuici sau hands-free. Implicit, 
însă, toată lumea mai vorbeşte, mai ajută în stânga, în 
dreapta. Mai strecuram şi eu informaţii la oral, dar nimic care, 
să spun aşa, ar fi putut să îi îngrijoreze pe profesori. 
 - Politehnica pare, mai degrabă, o facultate pentru băieţi. Cum 
de ai ales-o? 
 - La început, simţeam că nu am nici o înclinaţie spre ceea ce 
se făcea, spre partea de hardware. Eram chiar dezamăgită. Eu 
sunt înclinată spre software, spre abstractizare, teoretizare. Dacă 
îmi dai un telefon stricat, aş putea să îţi vorbesc foarte mult 
despre el, dar nu cred că ţi l-aş repara. Pistolul de lipit nu 
mă caracterizează. Poate că, fiind aplecată spre 
teoretizare, nici nu mi s-a părut greu să acumulez informaţii.
 - Ce sacrificii a cerut performanţa?
 - Pentru unii, de exemplu, un sacrificiu ar fi faptul că nu m-am angajat. 
Eu consider că moda aceasta de a alerga după un job nu e tocmai 
bună.
 Mulţi caută joburi numai pentru experienţă, indiferent de 
domeniu, sau joburi, unde încă nu au ce cunoştinţe să 
aplice. Eu am ales mai degrabă să particip la concursuri. Am avut o 
bursă de la Infineon şi, pe baza acestei colaborări, am fost în 
Germania.
 Lucrarea de licenţă mi-am făcut-o, de asemenea, în colaborare 
cu o firmă. Oricum, nu pot spune că am sacrificat ceva, chiar 
dacă a fost vorba de multă muncă, mult timp, multă 
răbdare. Am avut petreceri în cămin, am ieşit cu prietenii, am 
făcut excursii.



Preluat din Gandul:
http://www.gandul.info/gandul-educational/inceput-simteam-nici-inclinatie-faceam.html?3900;835614


       
---------------------------------
Take the Internet to Go: Yahoo!Go puts the Internet in your pocket: mail, news, 
photos & more. 

Raspunde prin e-mail lui