------------------------ Michael Geist *, Canada
republicat cu permisiunea autorului la http://ro.altermedia.info/index.php?p=2118 In timpul exploziei internetului de la sfaristul anilor â90, Nortel Networks [http://www.nortelnetworks.com/] [furnizor de internet si comunicatii in Canada, nota A.M.] a derulat o campanie de publicitate [http://www.nortelnetworks.com/corporate/news/newsreleases/1999d/10_08_99996 38_t99.html] cu sloganul "ce doriti sa fie internetul?". Raspunsul, deloc dificil - internetul era o tehnologie cu posibilitati nelimitate, care putea fi orice am fi dorit noi sa fie. Mai mult de cinci atunci de atunci, viziunea Nortel devine realitate. Internetul a devenit esential pentru viata a milioane de oameni â in scopuri de comunicare, informare, distractie, educatie si comert. La prima vedere, este orice am dori noi sa fie. In ciuda potentialului sau remarcabil, la orizont apar nori negri. Unii vad viitorul world wide web-ului intr-un mod foarte diferit. Internetul âlorâ are facilitati de supraveghere permanenta si monitorizare in timp real a activitatilor online. Este un internet care considera aplicatii terte precum serviciul VoIP [nota 1] ca parazitar. Este un internet in care practic totul ar trebui sa coste, chiar atunci cand continutul a fost pus la dispozitie gratuit de autorii acestuia. Un internet care ar cauta sa opreasca abuziv accesul unor abonati, in urma unor simple acuzatii de rea folosinta, fara a mai da credit legii si drepturilor abonatilor. Aceasta viziune tulburatoare asupra internetului nu este o fantezie. Ea este bazata pe noile legi discutate de legislativul canadian in aceasta perioada. In frunte se situeaza initiativa federala privind "accesul legal" [http://canada.justice.gc.ca/en/cons/la_al/]. Sub o aparenta oarecare, programul, care dateaza din 2002, reprezinta intentia legiuitorilor de a reconstrui retelele canadiene, in asa fel inca sa permita interceptarea comunicatiilor private. Daca "accesul legal" devine realitate, Internet Service Providerii canadieni (ISP) [furnizorii de comunicatii prin internet, nota A.M.] vor trebui sa-si adapteze retelele pentru a permite interceptarea permanenta a comunicatiilor, interceptarea simultana a unor transmisii multiple, si pentru a furniza autoritatilor informatii detaliate depsre utilizator, in maxim 72 de ore de la emiterea unui ordin judecatoresc. Mai mult, furnizorii canadieni de servicii vor fi subiectul inspectiilor si vor fi siliti sa transmita guvernului rapoarte asupra capacitatilor tehnice ale retelelor pe care le opereaza. Totul in cel mai strict secret. Masurile administrative pentru nerespectarea confidentialitatii asupra acestor actiuni de culegere de date, vor insemna amenzi de pana la 500.000 de dolari sau privare de libertate pana la 5 ani. Toate aceste schimbari ineamna costuri enorme, pentru furnizori (milioane de dolari in noi tehnologii) si pentru viata noastra privata. Daca unele masuri sr fi necesare in scopuri de securitate, guvernul trebuie inca sa demonstreze, cu date, de ce actualele reglementari referitoare la cibercriminalitate sunt insuficiente. âRegandireaâ retelelor nu se limiteaza la initiativele guvernamentale. In saptamanile din urma au existat semnale ca furnizorii de comunicatii incearca ei insisi sa intervina in libera circulatie a informatiilor. Spre exemplu, Vonage [http://www.vonage.com/] (cel mai important furnizor de servicii Voice-over-IP din Canada) a depus o plangere la U.S. Federal Communications Commission [http://www.michaelgeist.ca/resc/html_bkup/www.fcc.gov] (FCC) [Comisia Federala pentru Comunicatii, nota A.M.], pe motiv ca un alt provider, nenumit, [http://www.madisonriver.net/] i-a blocat serviciile. Saptamana trecuta, respectiva companie a cazut de acord sa isi opreasca actiunea de blocare si sa plateasca o amenda [http://hraunfoss.fcc.gov/edocs_public/attachmatch/DA-05-543A2.pdf] la FCC. Intr-un incident mai putin mediatizat, saptamana trecuta [inceputul lunii martie, nota A.M.], Comisia pentru Comunicatii din Kenya [http://www.cck.go.ke/] (CCK) a ordonat companiei de stat Telkom Kenya [http://www.telkom.co.ke/] sa permita reluarea serviciilor pentru Sema, alt Voice-over-IP provider, sustinut de compania canadiana BMT North America. Telkom âdeconectaseâ practic cardurile VoIP Stema cu cateva zile inainte [http://allafrica.com/stories/200502280991.html]. CCK a avertizat Telkom sa nu mai intreprinda astfel de actiuni in viitor. Problema ridicata de acest caz nu este noua. Observatorii se tem de mult [http://cyberlaw.stanford.edu/e2e/papers.html] ca, pentru cresterea profitului, unele ISP-uri vor da cinstea pe rusine, blocand sau incetinind serviciile unor concurenti. Desi acestia afirma ca servesc doar ca intermediari fara interes pentru ceea ce traverseaza retelele lor, oferind servicii de telefonie prin internet, descarcare de muzica si altele cu valoare adaugata, exista o tentatie clara de a-si crea un avantaj asupra altora. De fapt, la discutiile pe marginea facilitatii VoIP purtate in cadrul Canadian Radio-television and Telecommunications Commission (CRTC) [Comisia Canadiana pentru Radio-televiziune si Telecomunicatii; autoritatea federala in comunicatii, nota A.M.] toamna trecuta, proprietarul unei companii majore a dat semnale clare ca nu vede serviciile tertilor cu ochi buni. Quebecor [http://www.quebecor.com/], care detine furnizorul Videotron [http://www.videotron.com/], a transmis Comisiei ca servicii alternative precum Vonage ân-au facut nimic pentru dezvoltarea infrastructuriiâ si ca serviciile sale sunt âtotal parazitare ale facilitatilor locale de acces ale altor purtatori.â [http://www.crtc.gc.ca/PartVII/eng/2004/8663/quebecor/040618.zip] Pe masura ce principalii ISP canadieni dezvolta propriile servicii VoIP, multi privesc spre serviciile competitoare si cauta sa le limiteze posibilitatea de a la utiliza propria retea. Oprirea unor asemenea actiuni necesita un organism de control CRTC puternic, desi, odata cu planificata revizuire [http://cnews.canoe.ca/CNEWS/TechNews/TechInvestor/2005/02/24/941521-cp.html ] de catre Ministrul Industriei David Emerson a legii telecomunicatiilor in Canada, unele voci autorizate se tem ca ne indreptam exact in directia opusa! Se pare ca ministrul, impreuna cu Liza Frulla, de la Department of Canadian Heritage [Departamentul Mostenirii Canadiene; autoritate de stat cu rang de minister, nota A.M.] [http://www.pch.gc.ca/], ar fi aproape de a finaliza noi reguli care ar reformula accesibilitatea continutului de pe internet pentru institutiile educative. Actionand la recomandarea [http://www.parl.gc.ca/InfocomDoc/Documents/37/3/parlbus/commbus/house/repor ts/herirp01/herirp01-e.pdf] unui comitet parlamentar, guvernul ar putea in curand introduce o noua "licenta extinsa", obligand scolile sa plateasca milioane de dolari pentru informatii si continut care actualmente sunt gratuite pe internet. Cu toate ca recomandarea comisiei excludea plata pentru continut care este disponibil publicului, ea a adoptat cea mai ingusta posibil definitie a âdisponibilitatii publiceâ, limitand-o doar la acele informatii care nu sunt protejate cu ajutorul tehnologiei sau al unei parole, si care contin o notificare privitor la posibilitatea utilizarii fara plata sau permisiune speciala. Mai mult, aceleasi autoritati planuiesc un nou sistem care va permite proprietarilor unor facilitati sa dea in judecata un ISP, daca considera ca unul din abonatii lor va posta âcontinut ilegalâ. Desi in cazuri mult mai grave, precum pornografia infantila, este necesar un ordin judecatoresc [http://laws.justice.gc.ca/fr/C-46/18381.html#article-164.1] inainte de stergerea continutului, Canadian Recording Industry Association [http://www.cria.ca/] [Asociatia Canadiana a Industriei Inregistrarilor] si altii la fel de âbine dotatiâ financiar pot cere unui ISP sa raspunda unei pretinse acuzatii de incalcare a legii copyright-ului, prin eliminarea respectivului abonat din sistem. Asadar, Canada fiind gata sa adopte reguli care pedepsesc mult mai repede copierea fara permisiune a unui cantec decat pornografia infantila, cu un internet bazat pe subscriptie platita, supravegheat 100%, este greu sa intelegem cat de departe ajunge internetul de ceea ce-l vedeam noi a fi? ------ Nota 1: Voice-over-IP este sistem de telefonie prin internet, cu costuri mult mai reduse. Raspandirea acestei facilitati poate grabi colapsul telefoniei fixe clasice, datorita preturilor de pana la 100 de ori mai reduse. Aceasta situatie da nastere la tensiuni si acuzatii de concurenta neloiala in multe tari. Michael Geist este seful catedrei de Internet and E-commerce Law de la University of Ottawa. Poate fi gasit online la http://www.michaelgeist.ca/. traducere si adaptare pentru AlterMedia de Bogdan I. Stanciu ========================= http://ro.altermedia.info http://www.altermedia.ro email: [EMAIL PROTECTED] tel. 0722.190.685 ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> DonorsChoose. A simple way to provide underprivileged children resources often lacking in public schools. Fund a student project in NYC/NC today! http://us.click.yahoo.com/5F6XtA/.WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
