Aici este vorba despre o halda proiectata de "specialisti" si care a avut 
toate "avizele necesare" - asta pentru cei care inclina sa creada ca la Rosia 
Montana n-o fi dracul chiar asa de negru! :-pp

Ca paranteza: intrebarea de pe forum, despre impozit, mi se pare interesanta ;)

Codruta

http://www.gandul.info/2005-06-03/reportaj/muntele_care_curge_la_vale

În satul argesean Slanic, oamenii privesc neputincios cum înainteaza muntele, 
cu doi metri pe zi, spre gospodariile lor

Trei case cu acareturile din jur sunt, deja, sub pamânt. La fel, livezile si 
gradinile satenilor de pe Valea Tigancii, izlazul obstei mosnenilor slaniceni - 
circa 18 ha - si 12 hectare de fânete. Un nuc falnic, aflat în calea viiturii 
de trei saptamâni, trosneste sub strânsura valului de pamânt care-l înghite 
creanga dupa creanga. Dintr-un prun, prins si el de suvoiul mocirlos, se mai 
vede doar vârful coroanei. Alte 7 case sunt si ele în pericol. Valul de steril 
se apropie periculos de repede de zidurile lor. Unii oameni, de frica dorm, 
câte un ceas-doua, doar ziua. Noaptea stau de paza. Mai ales când ploua, pentru 
ca atunci muntele de steril curge suvoi la vale. Se aude cum trosneste 
pamântul, iar noroiul o ia pe versanti asemeni lavei unui vulcan. Ca sa reduca 
din paguba, unii sateni si-au scos gardurile, au cosit iarba si acum asteapta 
voia lui Dumnezeu.

Pericolul a fost sesizat în octombrie anul trecut. "De atunci - cum ne spune 
primarul comunei Aninoasa, Gheorghe Popescu - muntele s-a deplasat cam 350 - 
400 de metri catre satul Slanic. Acum aluneca un metru, iar în zile ploioase 
chiar doi metri pe zi". Este vorba de zeci de milioane de mc de steril, care 
ameninta nu doar cele 7 case aflate în calea viiturii, ci întreaga localitate. 
Si asta pentru ca, odata împins în râu, muntele plecat la vale poate forma un 
baraj natural, iar apele din spatele sau ar inunda tot satul.

Nenorocirea se trage de la o eroare de proiectare sau de la neglijenta celor 
care au amenajat în 1995 halda de steril din incinta carierei Aninoasa - Arges. 
În dorinta de a face economii, specialistii Societatii Miniere Câmpulung Muscel 
au dispus depozitarea sterilului, rezultat dupa decopertarea stratului de 
carbune, într-o groapa imensa - beuca, cum o numesc satenii - si ea, sapata de 
excavatoarele carierei de lignit. Din cauza terenului argilos, apa rezultata 
din ploi, dar strânsa si din izvoarele Vaii Tigancii, s-a adunat în mici 
lacuri. În loc sa dreneze aceste acumulari, minerii au depozitat sterilul 
direct peste lacuri. Timp de doi ani si mai bine, cam 300 de autobasculante de 
mare tonaj au tot carat, zilnic, steril pâna au umplut fosta cariera: de zeci 
de milioane de metri cubi de pamânt.

Între timp, apa din lacurile umplute cu steril a fost supusa unei duble 
presiuni. Din interior, de unde tâsnesc izvoarele, si de sus, datorita 
greutatii muntelui de pamânt cu care acestea au fost acoperite. Pentru ca era 
ceva contra naturii, muntele a cedat. Izvoarele subterane si-au facut loc pe 
sub rocile descarcate din basculante. Terenul argilos de sub stratul de steril 
s-a transformat într-un fel de patinoar pe care valul imens de pamânt aluneca 
la fel ca o sanie. Asta si pentru ca diferenta de nivel pe care curge torentul 
mocirlos, din mijlocul carierei si pâna în vatra satului, este de 25 de metri. 
Deci si forta de gravitatie are un rol în grabirea deznodamântului.

Deznodamânt care pâna în acest moment este cunoscut doar de autoritatile 
ceresti, cele pamântene nefacând altceva decât sa salte din umeri. De la 
semnalarea pericolului si pâna azi, în zona s-au tot perindat specialisti de la 
Mediu, de la Ape, reprezentanti ai Guvernului, ai Consiliului Judetean. Au 
plecat însa, cum au venit. Solutia rezolvarii problemei este una singura: 
banii. Nimeni nu stie de unde pot fi luati acesti bani. E vorba de zeci de 
milioane de lei numai pentru proiecte. Suma este însa mica, în comparatie cu 
pagubele ce se pot înregistra daca nu se opreste valul de pamânt, înainte de a 
acoperi alte case sau chiar întreg satul.

Bugetul Primariei comunei Aninoasa se ridica la aproape un miliard de lei. 
Cheltuielile, cum ne-a precizat primarul Popescu, sunt de 12 miliarde. "Îmi 
trebuie un miliard numai pentru a acoperi indemnizatiile celor care însotesc 
persoane cu handicap. Alte 7 miliarde sunt necesare în scoli. Sunt apoi copiii, 
institutionalizati, lucrarile de investitii si reparatii, caldura si alte 
utilitati pentru institutiile din comuna. Societatea miniera si-a retras de 
aici oamenii si utilajele. Când se extragea carbune la Slanic si Aninoasa, aici 
lucrau aproape 2.500 - 2.600 de oameni. Toti sunt acum pensionari si traiesc de 
pe o zi pe alta, crescând o vaca si doi porci ca sa aiba din ce trai. Peste 
toate a venit acum si aceasta nenorocire".

 Prefectura, Consiliul Judetean nu au nici ele banii necesari. Cei de la "Ape" 
spun ca nu e treaba lor, iar Protectia Mediului i-a trimis pe satenii din 
Aninoasa la cei care au stricat echilibrul ecologic în zona. Si, pe buna 
dreptate, pentru ca nenorocirea mai are o cauza, pe lânga eroarea de proiectare 
a haldei de steril de care aminteam. Senalul pe care aluneca azi un adevarat 
tsunami de pamânt era cândva acoperit de o padure de fagi. Localnicii si cei de 
la Societatea Miniera au scos însa arborii cu radacini cu tot, folosindu-se de 
excavatoare si buldozere. Din mândrete de codru nu au mai ramas nici cioatele. 
Acolo unde padurea este înca în picioare, pamântul nu s-a deplasat un metru. 
Dealul defrisat a luat-o, în schimb, la vale.

Prezent în zona, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a cerut 
celor de la Ministerul Economiei sa dispuna masuri care sa elimine riscul unei 
catastrofe asemanatoare celei de la Ocnele Mari - Vâlcea. Problema este ca nu 
mai e timp. Valul de pamânt poate ajunge în câteva zile în curtile oamenilor, 
în casele acestora. Torentul e la 30 de metri de peretii primelor locuinte în 
care traiesc câteva zeci de suflete disperate. Oamenii amenintati de muntele 
care a luat-o la vale privesc neputinciosi spre cer, ca la o ultima speranta. 
De sus, vine însa doar ploaie dupa ploaie, fapt ce grabeste acoperirea satului 
cu o mare de namol. 


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
In low income neighborhoods, 84% do not own computers.
At Network for Good, help bridge the Digital Divide!
http://us.click.yahoo.com/HO7EnA/3MnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui