Cât costã viaþa ta?
publicat la 22 Noiembrie 2005
S-au extins amplasamentele antenelor de emisie - recepþie GSM (microunde) pe
blocurile de locuinþe ºi, mai ales, la nivelul apartamentelor.
Acoperirea cât mai bunã cu semnal în zonele locuite este o problemã foarte
complicatã pentru inginerii care rãspund de planificarea reþelei operatorilor
mobili: nimic din ceea ce este pe hârtie nu se potriveºte sutã la sutã în teren
unde apar reflexii, perturbaþii, toata gama de bruiaje posibile. O soluþie la
problema lor este coborârea antenelor spre nivelurile 9,8,7 ale blocurilor
pentru o mai bunã "penetrare" a clãdirilor din jur.
Aici încep problemele. Lumea din apartamentele care au pe pereþii exteriori
astfel de "monºtri" a început sã se plângã cã nu mai merg bine televizoarele,
radiourile, chiar ºi telefoanele mobile (zumzãitul acela clasic) ºi sã acuze ºi
stãri de obosealã continuã, ameþeli, etc...
Pentru cã în România nu sunt reglementãri în privinþa amplasamentului antenelor
GSM, ca în þãrile civilizate (distanþa minimã de 150 m de ºcoli, de spitale, ºi
nu se amplaseazã pe blocuri de locuinþe, etc) companiile de telefonie mobilã de
pe piaþa româneascã liciteazã cu administratorii de bloc ºi contra unor chirii
grase (ºi probabil a unor ºpãgi la fel de grase), permit amplasarea unor BS-uri
(unitãti compuse din mai multe antene de recepþie ºi emisie a microundelor) în
detrimentul tuturor locatarilor, pentru cã efectiv acestea sunt un mic Cernobâl
pentru fiecare locatar.
Sfaturi:
1. Nu cumpãraþi apartamente care au astfel de BS-uri pe bloc ºi nici chiar în
blocuri vecine care au antene pe ele.
2. Evitaþi sã locuiþi în construcþii care sunt vizate direct de la micã
distanþã de aceste instalaþii.
3. Refuzaþi-le orice încercare firmelor de telefonie mobilã care doresc
amplasarea instalaþiilor la dumneavoastrã pe locuinþã sau în apropiere.
E sãnãtatea dumneavoastrã în joc.
În cel mai mare campus universitar din þarã, în Regie, Cosmorom a instalat pe
cãminul P7 câteva antene. Lumea a început sã se plângã (nu mai merg
telvizoarele, radiourile, obosealã excesivã), însã conducerea Politehnicii a
refuzat orice discuþie într-un mod foarte categoric. Întrebarea e: cât de mare
a fost ºpaga pentru a plasa aceste antene în mijlocul a 20 - 22.000 studenþi?
Oamenii ãia sunt chiar inconºtienþi?
Acum sã trecem la cifre.
Dupã frecvenþele planificate, un BS poate sã aibã de la un singur transceiver
(partea de amplificare pentru o singurã frecvenþã) pânã la 16 astfel de
frecvenþe.
Un tranceiver are ca putere maximã de emisie 40 W pentru retelele de 1800 MHz
ºi circa 36 W pentru 900 MHz (frecvenþele generale de operare a retelelor de
telefonie mobilã).
Dacã înmulþim 16 cu 40 avem o putere de emisie ameþitoare de 640 W, pentru un
singur BS. Totuºi, în oraºe o asemenea putere nu se foloseºte pentru cã
reflexiile, perturbaþiile ºi faptul cã nu se doreºte o propagare extinsã,
celulele reþelei fiind apropiate, se face un management strict al emisiei din
punct de vedere al puterii.
Pe ºosele, unde se folosesc de regulã maxim 3 frecvenþe (respectiv 3
transceivere), câte una pe fiecare din cele 3 zone sectoriale (de 120 de grade)
în care se împarte câmpul geometric de 360 grade, puterea ajunge pânã la 500 W
pe frecvenþã, pentru cã se doreºte o acoperire foarte mare ºi de obicei se
folosesc ºi antene combinate, adicã transceiver-ul se aflã montat în antenã.
Normele de protecþie pentru cei care întreþin sau monteazã astfel de
echipamente specificã clar sã nu se intervinã la un BS fãrã a fi total oprit.
Când ele sunt în funcþiune nu se stã sub nici o formã în faþa antenelor, iar in
spatele lor la minim 1,5 m, dar aceastã distanþã este pur speculativã fiindcã
aria de acoperire realã a câmpurilor periculoase este mult mai întinsã!
Am urcat pe un bloc unde sunt 4 instalaþii sectoriale de la Connex ºi o alta ce
realizeazã o legãturã dublã de la Cosmorom. Nu am putut sta acolo mai mult de
10 minute. Nu pot sã descriu cum mã simþeam. Locatarii de acolo spun cã de când
au fost puse antenele, au
început sã se defecteze frigiderele, televizoarele, ºi acuza tot felul de
dureri ciudate.
Preþul sãnãtãþii
Exemplu: 2000 $ pe an (în Bucureºti) pentru o antenã Connex pusã pe un bloc
plin cu locatari.
Stãteam la stop la Nerva Traian ºi mã uitam la cladirea CONNEX, ºi ce vãd eu?
NICI O ANTENA, DE NICI UN FEL pe cladirea lor ºi nici în apropiere! Hmmm, am
zis, ia sã vedem nu cumva ºefii sunt acolo ºi se protejeazã de radiaþii? Am
verificat, ºi, pe lânga
Managementul superior Mobifon, tot acolo este ºi partea de Vânzari ºi
Marketing.
Concluzia este clarã: ei ºtiu pericolul la care s-ar expune dacã ar avea
echipamente de transmisiune pe clãdire ºi vã fenteazã pe voi toþi, ba chiar mai
mult, ºi pe proprii angajaþi.
Sã vedem ce-i cu angajaþii. Mobifon are în Bucureºti 3 sedii mari, unul din el
este cel de care v-am vorbit mai sus iar celelalte sunt: Avrig mai precis lângã
Obor, ºi Valea Cascadelor pe Bulevardul Pãcii. Acestea din urma au turnuri de
transmisiuni, destul de bine echipate, la prima vedere cel din Pãcii pare mai
"ocupat".
Oricum, ideea e cã sunt "tunuri" de microunde de putere foarte mare ºi o serie
de relee cu puteri relativ asemãnãtoare, TOATE concentrate pe un singur stâlp,
la o înãlþime de cel mult 30 m în zonã locuitã, astfel încât bate puþin
deasupra blocurilor. La Obor, stâlpul este mai înalt doar pentru cã sunt
blocuri turn împrejur.
Vã daþi seama cã cei care stau pe acolo sunt practic niºte mici fiinþe
radioactive de la atâta expunere, fie cã sunt simpli locatari la bloc sau
angajaþi în birourile Connex.
Probabil cã angajatii Connex de la tehnic, cei ce se aflã în sediile astea, vor
fi cei care vor avea cele mai multe probleme cu sãnãtatea în viitor ºi copiii
lor, Doamne fereºte, ar putea fi ºi ei afectaþi. Nu este de glumã cu
radiaþiile, turnurile ce gãzduiesc "pãdurea" cu antene de microunde (adevãraþi
copaci artificiali) SE POT MUTA, dar nu este voinþã. Nu le mutã nimeni, ca ar
însemna bani pentru investiþii, pe care nici-o firmã nu este dispusã sa îi dea.
Ei se gândesc doar la profit.
Problema este foarte gravã. ªi mai grav, guvernul nu face nimic pentru a
reglementa aceastã situaþie. În 1997, când a început amplasarea intensivã a
acestor antene pe blocuri, oamenii au fost încântaþi cã vor avea mai puþin de
platã la întreþinere. Ei nu ºtiau (ºi nu ºtiu nici acum) ce cancer o sã îi
aºtepte peste câþiva ani. Asta dovedeºte încã o datã cã în România nimeni nu
are vreun respect pentru viaþã ºi sãnãtatea oamenilor.
În altã parte, se poate...
Agenþia France Presse anunþa cã "Parisul ºi alte oraºe din Franþa urmãresc
reducerea numãrului de antene ale telefoniei mobile. Antenele folosite de
companiile de telefonie mobilã, în numãr de 30.000 în Franþa, sunt contestate
de mai multe asociaþii ºi primãrii, printre care ºi cea din Paris, care cer
reducerea emisiilor de unde electromagnetice, suspectate cã ar fi periculoase
pentru sãnãtate.
Printr-un decret din 3 mai 2002, legislaþia francezã autorizeazã operatorii de
telefonie mobilã sã-ºi instaleze antenele peste tot, fiind suficient sã
gãseasca un proprietar care sã le închirieze terenul.
Operatorii nu mai trebuie sã cearã aprobarea nici a primãriei ºi nici a
vecinilor, nici chiar sã-i
informeze pe aceºtia.
Singura obligaþie pentru operatori este o cantitate maximã de emisii de unde
electromagnetice, criticii considerând cã aceasta este prea ridicatã ºi
contrarã principiului precauþiei. Considerând decretul din 3 mai insuficient,
primãria din Paris, ca ºi din alte oraºe, de altfel, a hotãrât sã încheie un
fel de acord de bunã conduitã cu trei operatori de telefonie mobilã (Orange,
SFR, Bouygues Telecom) pentru limitarea numãrului de antene ºi reducerea
cantitãþii emisiei de microunde.
Primãriile nu pot bloca prin intermediul instanþei instalarea antenelor. Cu
toate cã circa 40 de comune au avut o astfel de iniþiativã, operatorii obþin în
general câºtig de cauzã în faþa tribunalului administrativ, iar o dispoziþie a
primãriei nu poate fi aplicatã retroactiv pentru a cere dezmembrarea antenelor
deja instalate.
Consiliul de Stat, cea mai înaltã instanþã administrativã, a dat câºtig de
cauzã companiei SFR
care se afla într-o disputã cu primãriile din Villeneuve-Loubert ºi Vallauris,
localitãþi din sud-estul þãrii.
Asociaþia Priartem, care se ocupã cu reglementarea situaþiei plasãrii antenelor
de telefonie mobilã, cea mai activã miºcare din domeniu, a cerut ministrului
sãnãtatii sã revadã normele franceze ale emisiilor de unde electromagnetice. În
mai 2001, actualul ministru s-a aflat la originea unui proiect de lege care
limita numãrul antenelor.
Asociaþiile sperã ca, ocupând acum funcþia de ministru, acesta va reuºi sã
abroge decretul din 3 mai. Acest decret, unul dintre ultimele ale fostei
guvernãri a lui Lionel Jospin, nu a supus operatorii decât la anumite norme
foarte lejere, cu un numãr maxim de emisii de 41 de volþi pe metru pãtrat
(V/m2).
Asociaþia subliniazã cã mai multe þãri ºi regiuni din Europa, ºi chiar China,
au stabilit un astfel de barem de trei volþi pe metru pãtrat.
Priartem citeazã numeroase rapoarte alarmante referitoare la efectele undelor
electromagnetice asupra sãnãtãþii, cu toate cã nu a fost publicat nici un
studiu ºtiinþific referitor la efectele undelor emise de antenele operatorilor
de telefonie mobilã.
Orange s-a declarat "foarte surprinsã" de atitudinea primãriei din Paris.
Compania SFR s-a arãtat mai prudentã. "Operatorii nu au legitimitate pentru a
fixa normele dupã care sã fie apãratã sãnãtatea publicã, acesta este rolul
statului", a declarat compania, care este o filialã a Vivendi Universal."
Atentat la sãnãtate
Este evident ºi de bun simþ, pentru oricine a fãcut puþinã fizicã în ºcoalã, cã
orice depãºire a nivelului natural al radiaþiilor îþi va afecta sãnãtatea.
Toþi angajaþii firmelor de telecomunicaþii care lucreazã în mediu încãrcat
electromagnetic au, prin contractul colectiv de muncã, alocate sporuri de tot
felul - inclusiv cei din vechile centrale
electromagnetice, staþii de frecvenþã ºi radiorelee.
Cei din Ministerul Apãrãrii care lucreazã exact cu echipamentele de
transmisiuni au spor de toxicitate ºi concediu suplimentar, cei care întreþin
releul de pe Coºtila îºi bazeazã alimentaþia foarte mult pe lapte ºi brânzeturi
ºi nu urcã la antene decât dacã sunt oprite. Am un prieten care a muncit în New
York ca alpinist utilitar ºi care monta antene pe zgârie-nori unde existau deja
alte echipamente GSM, care nu erau oprite când el executa lucrãri.
Un coleg de-al lui american (mai vechi) a fãcut o formã rarã de cancer bucal ºi
la ora asta este mort, un altul are o problemã cu ficatul iar chiar prietenul
de care spuneam se simþea slãbit ºi fãrã vlagã ºi s-a întors în România sã facã
altceva decât acolo. Dacã l-aþi vedea cum arata acum, v-aþi schimba opinia
despre ce vã spun eu, este îmbãtrânit ºi foarte obosit, aratã de 35 ani când el
are în jur de 26.
La Tâncãbeºti este staþia de emisie a Radio Difuziunii Române care emite cu 750
KW, putere mãsuratã la antenã. Locuitorii de acolo mai nu fac copii, mai fac în
schimb câte un cancer, iar neoanele la ei în casã nu se pot stinge datoritã
radiaþiilor.
Dacã aveþi o vilã la þarã, lângã care este un stâlp de telecomunicaþii, e
timpul sã vindeþi casa sau sã mutaþi stâlpul.
La Pãltiniº în judeþul Sibiu ºi la Dumbrãviþa de Codru în judeþul Bihor sunt
montate relee ale TVR care emit la peste 700 KW. Telemobil are montate pe
aceleaºi relee antenele pentru NMT/Suntel care emit de asemeni la o putere
incredibilã (650 KW) pentru a acoperi cu un singur echipament întreaga zonã a
munþilor Retezat, respectiv Apuseni!
Mai nou, pe lângã antenele NMT, Telemobil monteazã acum ºi antene CDMA la
frecvenþa de 450 MHz pentru Zapp. Închipuiþi-vã ce se va alege din Pãltiniº ºi
Dumbrãviþa de Codru... Vor deveni din staþiuni turistice - staþiuni de
îmbãtrânire rapidã.
Gâdiþi-vã, vreþi 600 - 800 $ acum, sau sã prindeþi a doua jumãtate a vieþii? De
fapt, cât costã viaþa voastrã? Asta e întrebarea la care trebuie sã rãspundeþi
atunci când Connex, Orange, Zapp sau Cosmorom vin cu "oferta" lor.
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.sustrain.info
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
