Pentru ediţia din 27 februarie
Rubrica: Declaraţie privind Proiectul Roşia Montana
Text redactat de Elena Solunca
Coordonator: Brînduşa Armanca
Nr. de semne: 6.643
Foto: aspecte de la Roşia Montana
* *
*DECLARATIA ACADEMIEI ROMANE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERA DE LA
ROSIA MONTANA*
* *
In ultimul timp mass- media sunt invadate de reclame care afirmă
ca un oarecare Gabriel are soluţii pentru rezolvarea poluării istorice de la
Roşia Montana, promiţând şi mari foloase din exploatarea aurului care acum
"zace sub pământ". Aceste reclame încearcă sa convingă opinia publică despre
beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului preconizată la Roşia
Montana. Academia Romana şi-a exprimat punctul de vedere în legătura cu
acest proiect şi se vede nevoita sa revină, reafirmându-şi cu aceeaşi
convingere poziţia si reluând argumentele sale împotriva proiectului.
Academia Romana doreşte sa prevină o eroare cu efecte negative asupra
comunităţii, mediului înconjurător si vestigiilor arheologice din zona Roşia
Montana şi să semnaleze din nou consecinţele riscante pentru Statul Român.
O analiză obiectivă demonstrează ca proiectul *nu reprezintă o
lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale
negative si riscurile implicate* in proiect.
Reamintim ca:
1. Exploatarea proiectată pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezintă o
soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice
ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor
de munca în perioada operaţionala a expoatării, estimat la mai puţin de 500,
nu rezolvă nevoile locale şi este mai mic chiar decât numărul locurilor de
munca implicate în exploatarea actuală (ca. 750). Zona are nevoie de soluţii
economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot
mai intens de Uniunea Europeana.
2. Distrugerea comunităţii Roşia Montana, veche de peste 2000 ani, prin
strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente
istorice), biserici si mutarea unor cimitire este inacceptabila si aminteşte
de o perioada pe care am considerat-o încheiata.
3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la ca. 40-50 milioane
dolari anual), rezultate din redevenţele de 2 % asupra exploatării si
diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele
proiectului.
4. Anticipata strămutare si reamplasarea forţată a populaţiei care refuza
sa-si vândă proprietăţile risca sa antreneze Statul Roman in situaţii
juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (europene) cu
consecinţe greu de evaluat in prezent. Acest aspect trebuie analizat cu
toata seriozitatea de autorităţile competente.
5. Exploatarea la suprafaţa, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin
de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înalţime,
închizând valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului. Actuala
exploatarea de cupru în cariera deschisă de la Roşia Poieni ca şi alte
exploatări miniere în cariera deschisă din ţară ilustrează clar consecinţele
unor asemenea lucrări asupra mediului înconjurător.
6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezintă garanţii în
situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care
s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui
asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediata a oraşului
Abrud reprezintă un mare risc şi nu exista nici o garanţie că un accident nu
se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovaţilor nu ar mai servi la
nimic.
7. Exploatarea preconizata periclitează grav zona arheologică Alburnus
Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea –
chiar numai parţială – a vechilor galerii romane este total inacceptabilă
intr-o ţara care îşi respectă trecutul istoric şi originile.
8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în
bazin deschis a rezidiilor, conţinând resturi de cianura, produşi de
"neutralizare" (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele,
creează motive serioase de îngrijorare. Chiar daca "neutralizarea cianurii"
promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor
rămâne o sursa de grave riscuri.
9. Nu exista garanţia ca la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării
firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienţa
altor ţări (de exemplu SUA) arată ca asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt
acoperite de garanţiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinţa
mondială actuala este de a preveni poluarea mediului şi nu de a-l reface
ulterior, prin folosirea în procesele tehnologice a unor substanţe şi
materiale benigne pentru om şi mediu.
10. Proiectul încălca o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei
europene, semnalate de noi anterior. In situaţii similare alte ţări au
procedat cu mai multă prudenta şi au evitat să accepte riscurile implicate
în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirma ca "in Germania un
asemenea proiect este de neconceput", iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat
proiecte de acelaşi tip.
11. Exista serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, că in cadrul
operaţiunilor pregătitoare efectuate pana in prezent s-au produs încălcări
ale legilor tarii. Decizii recente ale justiţiei confirma deja unele
bănuieli. Acordarea de descărcări arheologice pentru suprafeţe mai mari
decât cele cercetate efectiv, declararea prematura a localităţii Roşia
Montana ca "zona industriala" împiedecând astfel alte activităţi economice
potenţiale (de exemplu turism rural si cultural) reprezintă încălcări ale
legislaţiei care trebuiesc cercetate.
Academia Romana consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste
individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii
ştiinţifice, religioase, culturale din ţară şi străinătate, ale unor
personalităti şi oameni de ştiinţa şi cultură. Nu se poate trece cu vederea
rezistenta şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locala afectată de
proiect, care riscă să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească locurile
unde au trăit o viaţă întreagă ei şi strămoşii lor.
Academia Romana cere din nou autorităţilor Statului Român
(administraţia
prezidenţiala, parlament, guvern, justiţie) sa analizeze cu multa atenţie
proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi si
oneşti din tara si străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte
de a da cale libera acestui proiect atât de controversat si –după părerea
noastră – extrem de periculos. Academia Romana încearcă astfel sa prevină un
dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile.
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
