Ministerul Culturii - “angajatul” unei companii straine

“Intreg esafodajul politicii companiei “Gabriel”, de asa-zisa protectie a 
patrimoniului cultural de la Rosia Montana, se bazeaza pe inducerea in eroare a 
marelui public”
 
     Continuam analiza Studiului de Impact asupra Mediului (SIM) al proiectului 
minier de la Rosia Montana. Publicul interesat este invitat sa-si exprime 
pozitia fata de acest proiect, de preferat prin posta, pe adresa Ministerului 
Mediului (B-dul Libertatii nr. 12, Bucuresti), recomandat, cu precizarea 
numelui complet si a adresei exacte ale expeditorului. Deoarece nu sunt luate 
in consideratie mesajele exclusiv emotionale, publicam o serie de argumente 
stiintifice ale unor specialisti, ce pot fi inserate in scrisorile respective. 
Daca in numarul trecut, economista belgiana Francoise Heidebroek a inventariat 
deficientele din domeniile economic si al protectiei mediului, in pagina de 
fata sunt analizate aspectele arheologice. Profesorul Ioan Piso si profesor 
doctor Ioana Bogdan-Cataniciu din Cluj-Napoca au luat la purecat sutele de 
pagini pe care Compania le-a dedicat capitolului “Protectia Patrimoniului 
Cultural”. 

IOANA BOGDAN- CATANICIU 
“Toata asa-zisa politica de protectie a patrimoniului arheologic este de un 
cinism terifiant”

     - Pe ce se intemeiaza politica “Gabriel-RMGC” de protectie a patrimoniului 
cultural? 
     - Politica “Gabriel”, de asa-zisa protectie a patrimoniului cultural de la 
Rosia Montana, se bazeaza pe inducerea in eroare a marelui public. “Rezumatul 
fara date tehnice” din Studiul de Impact, destinat publicului, are doar doua 
pagini, din care una este cu “poze”. Aici regasim pe deplin conceptia Companiei 
de exploatare totala a zacamantului auro-argentifer de la Rosia pe o durata 
mult mai scurta decat perioada necesara pentru a iesi la pensiei Intreaga 
problema se rezuma la inducerea ideii false ca, prin cercetarile finantate de 
RMGC (ca obligatie impusa de legile nationale si internationalei), Compania a 
stabilit - si functionari ai Ministerului Culturii au dat din cap afirmativ - 
ca mare parte a patrimoniului national de importanta exceptionala de la Rosia 
Montana, protejat prin legea 5/2000, se afla intr-o “stare precara de 
conservare, situl fiind semnificativ afectat...”. Toata asa-zisa politica de 
protectie a patrimoniului arheologic este de un cinism terifiant; ne sunt 
reproduse temeiurile juridice nationale si internationale de protectie; ne sunt 
insirate programe sau proiecte de management, ca orice muritor neavizat sa se 
lase impresionat de “generozitatea” si “corectitudinea” manifestate de o firma 
care n-ar face altceva, desigur, decat sa ne puna in valoare un patrimoniu pe 
care noi si asa l-am fi ignorat. In mod cinic, chiar Compania recunoaste 
capacitatea patrimoniului cultural si natural propriu Rosiei Montane de a fi un 
factor de succes: “Asocierea siturilor arheologice”, se spune in Studiu, “cu o 
serie de elemente de peisaj cultural, precum si relatia cu alte atractii 
turistice din zona Muntilor Apuseni creeaza premisele unui posibil scenariu de 
succes.” Cata responsabilitate si onestitatei Esti tentat sa zici ca pozitia 
Academiei Romane si a specialistilor care se opun acestui proiect ar fi cea a 
unor “retrograzi si fundamentalisti”, cum a afirmat, in raportul sau 
controversat, d-l O’Hara de la Consiliul Europei. 

“Cum poate explica Ministerul Culturii faptul ca a acceptat sa acorde 
descarcarile de sarcina arheologica, pe obiective aflate intr-un complex 
cultural unic in Europa?” 
     

- Si totusi, Companiei ii place sa faca figura unui protector generos, gata sa 
jure ca va promova “dezvoltarea durabila” si turismul cultural, prin “punerea 
in valoare” a patrimoniului de la Rosia. Cum comentati? 
     - Numai in gluma, “dezvoltarea” propusa de “Gabriel” poate fi definita ca 
exploatare miniera responsabila, oferind garantii de prosperitate pe lunga 
duratai Preconizata “protectie si punere in valoare” a patrimoniului de la 
Rosia Montana se rezuma doar la ceea ce nu este in calea proiectului, deci, 
practic, un mic procent din ceea ce s-a descoperit si ar mai putea fi 
descoperit. Intrebarea este cum poate explica Ministerul Culturii, menit prin 
lege sa apere patrimoniul cultural al natiunii, faptul ca a acceptat sa acorde 
descarcarile de sarcina arheologica, pe obiective care se constituie intr-un 
complex cultural unic in Europa? Acest minister, manevrand in Comisia Nationala 
de Arheologie votul unor membri alesi in functie de obedienta, a acordat 
descarcari de sarcina arheologica, pe descoperiri de monumente in cea mai mare 
parte sapate doar partial. De fapt, ministerul se considera un fel de angajat 
al firmei “Gold Corporation”, altfel nu ar accepta sa ni se prezinte in Studiul 
de Impact “generoasa oferta” de a pune in valoare doar o infima parte din 
patrimoniul arheologic, restul urmand sa fie distrus. Prin grija ministerului, 
generatiile viitoare vor fi lipsite de posibilitatea de a studia reteaua de 
mine, care tocmai prin aceea este importanta, ca prezinta un tablou al etapelor 
cronologice si al tehnicilor de extragere si prelucrare a aurului, in ultimii 
2000 de ani. 

“Propun declararea Tarii Motilor drept “Peisaj Cultural Evolutiv UNESCO”“

     - Ce propuneti Ministerului Culturii si, implicit, Ministerului Mediului, 
astfel incat propunerea dvs. sa fie insusita si de publicul larg? 
     - Propun declararea Tarii Motilor drept “Peisaj Cultural Evolutiv UNESCO”, 
o idee prezentata deja Monei Musca, inainte de a-si abandona postul. Prin 
punerea zonei sub umbrela UNESCO, se va permite dezvoltarea pe durata 
nelimitata a civilizatiei specifice unei comunitati consolidate prin aport 
succesiv de colonisti, in doua mii de ani, care a trait intr-o simbioza cu 
mediul unic prin frumusete si bogatie. Fara lac de acumulare, fara steril si 
patru uriase cratere de ecologizat, dar si cu exploatari miniere prin tehnici 
nedistructive si cercetari de arheologie miniera pe termen lung, vom putea pune 
in valoare nu numai patrimoniul arheologic, ci si pe cel natural. Dar mai cu 
seama vom putea pastra modul de viata specific unei comunitati pe care secolele 
de exploatare nu au infrant-o, dar spaima de a fi supusa expropierii fortate a 
inceput s-o decimeze. In aceasta alternativa - pe care Compania o numeste 
ironic “alternativa zero”- comunitatea, ajutata de guvern si de UE, ar putea 
cunoaste, intr-adevar, o dezvoltare infloritoare pe termen lung. 

Ioanei Bogdan-Cataniciu ii puteti scrie la e-mail: [EMAIL PROTECTED] 


IOAN PISO
“Daca va fi lasata sa moara, Rosia Montana va duce cu ea, in pulberea 
exploziilor, modul de viata al stramosilor nostri”
 
     - Dupa ce ati castigat procesul impotriva Ministerului Culturii, ati 
intrat din nou in arena luptei pentru salvarea Rosiei Montane, domnule 
profesor. Asteptam de la dvs. cateva observatii utile intocmirii scrisorilor 
catre Ministerul Mediului... 
     - Faima Rosiei Montane (Alburnus Maior) se datoreaza, in primul rand, 
galeriilor antice, unice in lume, si in care, in secolele XVIII si XIX, au fost 
gasite celebrele tablite cerate, ce constituie unul dintre izvoarele Dreptului 
roman. Nu exista astazi universitate in lume, in care, in cursurile de Drept 
roman, sa nu se vorbeasca despre Alburnus Maior. Fiecare asezare de tip Rosia 
Montana cuprinde locuintele colonistilor, cel putin un templu, intrarea in 
puturile sau in galeriile luate in arenda si, bineinteles, cimitirul. Astfel, 
prima mea propunere pentru minister vizeaza continuarea sapaturilor 
arheologice, atat cat este nevoie, pentru a cunoaste si habitatul minerilor 
romani. Din vina Ministerului Culturii si Cultelor, cercetarea de pana acum a 
avut un caracter nesistematic si fara orizont, limitandu-se la cateva puncte 
mai mult simbolice. Au fost investigate ici si colo temple izolate, structuri 
de locuinte sau necropole, nu insa si asezarile in ansamblul lor. Daca va fi 
lasata sa moara, Rosia Montana va duce cu ea in pulberea exploziilor modul de 
viata al stramosilor nostri. 
     - Cand ati cercetat dvs. la Rosia, care a fost rolul Companiei in 
monitorizarea sapaturilor arheologice? 
     - Compania a platit Muzeului Transilvaniei, pentru ca asa prevede legea. 
Vreau sa spun ca, daca “Gold Corporation” a “sponsorizat” sapaturile de la 
Rosia Montana cu 9 milioane de dolari, cum se lauda, asta nu inseamna nici pe 
departe ca a cumparat Rosia Montana care, prin legea 5/2000, a fost declarata 
monument de valoare exceptionala. Daca totusi acesta a fost rezultatul, de vina 
este numai coruptia. Iata, in Valea Nanului, dintr-un sit care se intinde pe 
zeci de hectare, au fost dezvelite doar trei temple izolate, dar arheologilor 
nu li s-a mai permis sa cerceteze mai departe, nici macar zidurile identificate 
in imediata apropiere. In punctul Habad au fost gasite pe o inaltime circa 25 
de altare. In apropiere, la Hop-Gauri, au fost dezvelite circa 250 de morminte, 
dintre care unele sapate in stanca. La Taul Cornii, care apartine zonei 
destinate lacului de cianura, au fost dezvelite circa 200 de morminte, dar au 
mai ramas multe nesapate. Aceste morminte sunt singurul element scos la iveala 
dintr-o intreaga asezare. Cu toate acestea, pentru zonele mentionate, 
Ministerul Culturii a dat descarcarea de sarcina arheologica, ceea ce inseamna 
ca nu mai prezinta nici un interes pentru stiinta. Pasul urmator a fost 
declasificarea lor de catre Institutul pentru Patrimoniul National (condus de o 
colaboratoare apropiata a companiei aurifere, Dana Mihai) si, deci, cedarea lor 
catre “Gabriel-RMGC”. 
     - Ce ar trebui sa urmareasca publicul in acest moment, in legatura cu 
Ministerul Culturii? 
     - Ca politica Ministerului Culturii si Cultelor nu s-a schimbat, nici dupa 
plecarea lui Razvan Theodorescu si Ioan Opris. Dimpotriva, a devenit mult mai 
brutala fata de orice impotrivire din partea specialistilor. Orice arheolog 
onest va recunoaste ca un sit de o asemenea complexitate ca Rosia Montana 
necesita o cercetare de multe decenii. Or, sub presiunea firmei canadiene, s-a 
decis incheierea cercetarilor, in trei sau patru ani. 
“Cine le-a permis canadienilor sa decida care monumente istorice pot fi 
distruse in Romania si care pot fi pastrate?”

     - Galeriile romane sunt, dupa cum se stie, unice in Europa. Oricat ar 
vorbi de “protejarea patrimoniului”, oricate rezolvari fatarnice ar cauta, 
Compania nu poate evita distrugerea acestor galerii de o frumusete 
tulburatoare, pentru ca pe traseul lor sunt filoanele cele mai bogate... 
     - Soarta galeriilor este cea care ne ingrijoreaza cel mai tare. Trebuie 
spus ca galeriile romane, medievale si moderne de la Rosia Montana sunt foarte 
numeroase, se constituie in adevarate sisteme. Unele sunt foarte greu 
accesibile, si in ele au fost gasite materiale arheologice, de pilda opaite 
romane, cu numele proprietarilor scrijelite pe ele, sau opaite avand inca 
fitilul in ele (!). Cine stie cate surprize ne mai pot astepta in zecile sau 
poate sutele de kilometri de galerii inca nedescoperitei Pentru ce si pentru 
cine sa distrugem un filon nu numai de aur, ci un filon din istoria acestei 
tari? Cine le-a permis canadienilor sa decida care monumente istorice pot fi 
distruse in Romania si care pot fi pastrate? Cine a permis trasarea de 
indicatii in mod barbar, cu vopsea rosie si albastra, in galeria romana-muzeu 
din Masivul Orlea? In Studiul de Impact se vorbeste de realizarea unor 
“replici” dupa aceste galerii, ceva artificial in locul monumentului original. 
Chiar si Galeria cu scari, cunoscuta drept “Planul inclinat”, din varful 
Carnic, este propusa pentru “replicare”. In concluzie, propun guvernantilor 
protejarea integrala a acestor galerii, prin amenajarea pentru vizitare si a 
celor recent descoperite. 

“Propun un proiect european care sa transforme o buna parte a Rosiei Montane 
intr-un parc arheologic” 

     - In fine, ce le puteti spune romanilor interesati despre viitorul Rosiei 
Montane, in eventuala absenta a proiectului minier? 
     - In ceea ce priveste viitorul Rosiei Montane sunt convins ca exista o 
alternativa. Cercetarile arheologice pot continua aici cu sprijinul statului 
roman si cu sprijinul tuturor celor care s-au ridicat in strainatate in 
apararea ei. Propun un proiect european care sa transforme o buna parte a 
Rosiei Montane intr-un parc arheologic. Valoarea monumentelor istorice, carora 
li se adauga frumusetea extraordinara a naturii, poate face din aceasta parte a 
Apusenilor una dintre principalele zone turistice ale tarii. O asemenea 
abordare a dezvoltarii durabile ar fi in folosul motilor si al tuturor 
romanilor, pentru mai multe generatii. Nu avem dreptul sa distrugem un paradis. 

ION LONGIN POPESCU


Profesorului Ioan Piso ii puteti scrie la e-mail: [EMAIL PROTECTED]


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
See what's inside the new Yahoo! Groups email.
http://us.click.yahoo.com/2pRQfA/bOaOAA/yQLSAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui