EXCLUSIVITATI: Dupa ce cititi mai jos Legile incalcate de directorul Arhivelor
Nationale Dorin Dobrincu fost membru al Comisiei Tismaneanu si Cristian
Vasile secretar al Comisiei Tismaneanu in campania lor anti-ortodoxa, veti
afla si cine sunt cu adevarat aceste creatii ale grupurilor de interese
transpartinice antiromanesti, de ce a semnat premierul PNL pentru un om de-al
presedintelui, cum si pe unde cauta Marius Oprea dosarul lui Traian Basescu
si, ca bonus, o Fisa de Cadre a cunoscutului terorist bolsevic Leonte Tismaneanu
NU RATATI MAINE : Constantin (Ticu) St Gr Dumitrescu si Mircea Dinescu, cu
masca-fara masca
Prima infractiune
Publicarea dosarului de cadre creat de comunisti inainte de 1989 al Prea
Fericitului Parinte intru Adormire Patriarhul Teoctist s-a petrecut cu
incalcarea tuturor legilor in vigoare care reglementeaza activitatea
arhivistica. Astfel, Legea 16/ 1996 contine la Anexa 6 termenele dupa care pot
fi date in cercetare documentele privind interesele nationale, drepturile si
libertatile cetatenesti. Aici se arata ca: "dosarele personale se dau in
cercetare dupa 75 de ani de la crearea lor", iar "documentele privind viata
privata a unei persoane dupa 40 de ani de la moartea persoanei". Dorin
Dobrincu, directorul Arhivelor Nationale a declarat la instalarea in postul de
director de luna trecuta ca intentioneaza sa schimbe Legea 16/1996 una din
prevederile care ar urma sa fie eliminate in viziunea noului director fiind
tocmai aceasta Anexa 6 care restrictioneaza termenele de cercetare. Directorul
Arhivelor Nationale s-a facut ca uita faptul ca Legea 16/1996 este
inca in vigoare, iar punerea in cercetare a dosarului de cadre a Patriarhului
Teoctist este o incalcare flagranta a legii. Surse din cadrul AN ne-au informat
ca Dorin Dobrincu a facut presiuni asupra mai multor directori ai directiilor
judetene a AN pentru a scoate la lumina si alte dosare de cadre din arhivele
fostelor comitetet judetene ale Partidului Comunist Roman.
A doua lege incalcata
Accesul cercetatorilor la documentele pastrate de Arhivele Nationale este
reglementat si prin legea 544/2001 privind accesul la informatiile publice.
Conform acestei legi fiecare institutie este obligata sa publice lista
documentelor de interes public pe care le detine. Astfel, in lista documentelor
de interes public afisata pe pagina electronica a Arhivelor Nationale (
www.arhivelenationale.ro ) la numarul 22 se precizeaza ca sunt de interes
public "Unitatile arhivistice ale fondurilor si colectiilor date spre cercetare
la sala de studiu". Pe aceeasi pagina gasim si lista fondurilor si colectiilor
dates spre cercetare la sala de studiu unde, surpriza! nu se regaseste fondul
CC al PCR Sectia cadre adica fondul de unde a fost scos dosarul de cadre al
Patriarhului Teoctist.
Problema esentiala nu este in publicarea dosarului de cadre al fostului
Patriarh ci modul in care s-a facut accesul la acest dosar. Pana in prezent
nimeni nu a avut acces la Fondul CC al PCR Sectia cadre mai putin Comisia
Tismaneanu. De altfel directorul Dorin Dobrincu si-a motivat masura de a face
public dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist in baza Recomandarii (2000) 13
a Comitetului de Ministri al Statelor Membre ale Uniunii Europene care afirma
ca orice document arhivistic care a fost odata accesibil cercetatorilor devine
accesibil tuturor. Avand in vedere faptul ca dosarul de cadre al Patriarhului
Teoctist a fost studiat de Comisia Tismaneanu, directorul AN Dorin Dobrincu a
pus acest dosar la dispozitia ziarului "Cotidianul". Ramane de vazut daca Dorin
Dobrincu va face acelasi gest gratios si pentru alti cercetatori care vor
solicita dosare din Fondul CC al PCR Sectia cadre orice refuz insemnand ca de
fapt actualul director al
Arhivelor Nationale a actionat la comanda politica.
Frauda de la Arhive
La 12 iulie 2007, Dorin Dobrincu a fost numit in functia de director general al
Arhivelor Nationale, dupa ce, la 6 iulie 2007, au incetat raporturile de
serviciu intre aceasta institutie si profesorul universitar dr. Corneliu Mihail
Lungu, in conditiile in care acesta indeplinea varsta standard si stagiul minim
de cotizare pentru pensionare. La data numirii, Dorin Dobrincu nu intrunea
conditiile legale pentru exercitarea unei functii publice de conducere, astfel,
in vederea incadrarii sale, s-a optat pentru varianta detasarii pe o perioada
de un an din cadrul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi la
conducerea Arhivelor Nationale, cu statut de personal contractual. Fisa
postului de director general al Arhivelor Nationale a fost modificata dupa
profilul lui Dobrincu.
Domiciliat, in prezent, in Iasi, Dorin Dobrincu s-a nascut la 28 februarie
1972, la Darabani, judetul Botosani. A absolvit Facultatea de Istorie din
cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi in anul 1995 si si-a dat doctoratul
la aceeasi universitate in 2006, cu lucrarea "Rezistenta armata anti-comunista
din Romania (1944-inceputul anilor 1960)". Din 1995 pana in prezent, si-a
desfasurat activitatea in cadrul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol", ca
asistent cercetare stagiar, asistent cercetare, cercetator stiintific si
cercetator principal gr. III. Din 2005, il regasim si ca profesor la Facultatea
de Istorie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi . Pe plan
profesional, l-au preocupat cateva teme de interes, intre care istoria politica
si sociala a Romaniei contemporane, Holocaustul din Romania , perioada
comunista si istoria crestinismului - relatiile stat-biserica, nationalismul
religios, represiunea comunista asupra Bisericii. A
publicat zeci de studii de specialitate si este coautor al cartii "}aranimea
si puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii in Romania (1949-1962)".
Pacalirea lui Basescu
Dorin Dobrincu a activat, in calitate de expert, in Comisia Prezidentiala
pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, condusa de Vladimir
Tismaneanu, desfasurand o activitate controversata, pe de-o parte apreciata de
presedintele Comisiei, pe de alta criticata de pr. prof. dr. Adrian Gabor.
Dobrincu s-a numarat si el printre semnatarii scrisorii celor 50 de
intelectuali impotriva suspendarii din functie de presedintelui Traian
Basescu pentru a-I amagi pe presedintele tarii, la ordinul lui Tismaneanu, in
marea operatiune de invaluire efectuata de grupul Tismaneanu in jurul
presedintelui Traian Basescu.
Cu toate acestea, el este un fidel simpatizant al liberalilor, prin prisma
apropierii sale de Marius Oprea, consilierul premierului Calin Popescu
Tariceanu. Dovada s-a concretizat la numirea sa la conducerea Arhivelor
Nationale pe Corneliu Mihail Lungu, efectuata prin semnatura ministrului MIRA,
Cristian David. Numirea unui om de-al presedintelui intr-o pozitie a PNL este
cea mai clara proba ca intelectualii din jurul presedintelui - proveniti in
mare masura din pepinierele de cadre ale Grupului pentru Dialog Social si
Colegiului Noua Europa condus de Andrei Plesu - apartin unui grup de interese
transpartinic care urmareste doar realizarea unor scopuri absconse in profitul
acestei organizatii cu ramificatii multiple in toate structurile de stat.
De altfel, in ultimii cinci ani, Dobrincu si Oprea au participat la o serie de
manifestari - colocvii, simpozioane - cu teme precum "Disident in perioada
comunismului tarziu", "Gulag", "Holocaust in constiinta romaneasca". Unele
dintre acestea au avut ca organizator sau partener chiar Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului, ori Institutul Roman de Istorie Recenta,
unde activeaza Marius Oprea. La asemenea manifestari au participat deseori si
persoane cunoscute ca opozanti ai directorului general al Arhivelor Nationale -
"reformatorii" Stejarel Olaru, Dennis Deletant, Marius Diaconescu.
Racolari pentru fonduri
Apartenenta cuplului Dorin si Ligia Dobrincu la Cultul Evanghelic
(Neoprotestant), de altfel legal recunoscut de Statul Roman, are ecouri
negative in opinia publica din mediul universitar iesean.
Controversata este si persoana Ligiei Dobrincu. Sotia lui Dorin Dobrincu a
activat pana in 2006 ca profesor de istorie la Colegiul iesean "Richard
Wurmbrand", din cadrul fundatiei cu acelasi nume, cunoscut si sub denumirea
Filocalia - Centrul de |ntalnire si Studii Crestine, al carei presedinte este
Pavel Romaniuc. S-a stabilit ca membrii acestei fundatii actioneaza in vederea
racolarii de tineri, iar scopul ei consta in obtinerea de fonduri pentru
finantarea Cultului Evanghelic. Fundatia "Richard Wurmbrand" coodoneaza la
nivel local toate gruparile de cult evanghelic, grupari semnalate cu actiuni de
prozelitism.
Conform revistei "Confesionala", editata si distribuita de Alin Cristea din
Oradea, Dorin Dobrincu apartine grupului de intelectuali evanghelici "Agora
Christi", care-si declara ca preocupare evolutia din spatiul public al Romaniei
europene si reflectia critica din perspectiva teologica asupra agorei.
Patricidul lui Dobrincu
Si in cadrul Institutului "A. D. Xenopol", Dorin Dobrincu a traversat situatii
conflictuale cu mai multe persoane, inclusiv cu directorul institutului,
Alexandru Zub. |n 2001, Dobrincu a descoperit in arhiva SRI un document care
facea referire la trecutul legionar al PF Teoctist, Patriarhul BOR (trecut la
cele vesnice). Respectivul document a fost folosit de mai multi jurnalisti din
presa locala si centrala (intre care Adrian Cioflanca, apropiat al lui Dorin
Dobrincu) pentru ponegrirea imaginii Patriarhului BOR, situatie care a
degenerat intr-un conflict intre Dobrincu si Zub care se disputa azi la
Tribunal. De mentionat ca Zub este cel care l-a creat pe Dobrincu, precum si pe
Mihai Razvan Ungureanu si alte persoane din acest calapod.
De mentionat ca, dupa 1990, reprezentantii Bisericii Catolice si ai Bisericii
Evanghelice au solicitat in mod repetat Arhivelor Nationale retrocedarea
documentelor preluate abuziv in perioada regimului comunist de la parohiile de
rit catolic si evanghelic. Foarte multi considera ca apartenenta confesionala
si rolul activ al lui Dobrincu in promovarea cultului evanghelic ar putea
implica subiectivitate din partea acestuia in solutionarea acestei situatii in
defavoarea Arhivelor Nationale (conform art. 19 din Legea 16/1996 a Arhivelor
Nationale, documentele apartinand Fondului Arhivistic National - categorie in
care se inscriu si documentele confiscate de la cele doua biserici - odata
intrate in depozitele Arhivelor Nationale nu mai pot fi scoase de sub
administrarea institutiei, retrocedarea lor fiind astfel ilegala).
Obiective
Ca director general al Arhivelor Nationale, Dobrincu si-a stabilit urmatoare
obiective:
1. initierea unui proiect de lege al Arhivelor Nationale avand ca elemente
inovatoare eliminarea restrictiilor legate de termenele de dare in cercetare in
vederea permiterii studierii documentelor create de fostele organisme ale PCR;
reformarea sistemului arhivistic prin introducerea criteriului regionalizarii;
transformarea institutiei din Directie Generala in Agentie Nationala al carei
conducator sa detina rang de demnitar. Dobrincu a desemnat in acest sens o
comisie de lucru, incluzand in special opozanti ai fostului director general,
care considera ca locul Arhivelor Nationale ar fi in Ministerul Culturii si
Cultelor.
2. finalizarea operativa a prelucrarii arhivei create de fostul CC al PCR in
vederea punerii respectivelor documente la dispozitia cercetatorilor
interesati. In acest moment, dispozitia directorului general nu poate fi dusa
la indeplinire din cauze obiective (spatiu limitat, deficit de personal), dar
Dobrincu apreciaza ca personalul Arhivelor Nationale nu doreste reformarea
institutiei si tergiverseaza situatia. |n plus, el afirma ca nu are timpul
fizic necesar solutionarii problemelor, avand in vedere ca mandatul sau se
intinde doar pe parcursul actualei guvernari - maxim inca un an.
3. formarea unei comisii interministeriale MIRA - MApN, care sa elucideze
situatia documentelor create de CC si ale organisme al PCR, in conditiile in
care el nu are certitudinea ca Arhivele Nationale au preluat de la MApN
intreaga arhiva CC al PCR.
Cum cauta Marius Oprea dosarul de cadre al lui Traian Basescu
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului s-a adresat unor directii
judetene ale Arhivelor Nationale ( Buzau , Constanta ), solicitand accesul la
dosarele de cadre ale organismelor locale de partid. Conforma actualei legi a
Arhivelor Nationale insa, respectivele dosare nu pot fi date spre cercetare
decat in situatii speciale, cu acordul directorilor directiilor detinatoare.
Acestia din urma au solicitat aprobarea directorului general, care a evitat
emiterea unei circulare pentru lamurirea situatiei la nivel national, pasand
raspunderea directorilor din sucursalele de judet.
Razbunarea lui Dobrincu
Cu aprobarea special a directorul general, un jurnalist de la "Cotidianul" a
cercetat la sala de studiu a Arhivelor Nationale dosarul de cadru al fostului
Patriarh al BOR, din care a reprodus un fragment la data de 22 august 2007.
Patriarhia romana a protestat prin purtatorul de cuvant Constatin Stoica.
Avand in vedere contextul in care a fost dat publicitatii dosarul fostului
Patriarh al BOR si apropierea alegerilor pentru PE, apreciem ca efect imediat
uzitarea dosarelor de cadre din arhiva CC al PCR ca instrumente de presiune
prin mediatizarea trecutului unor personalitati implicate in viata politica a
Romaniei.
Un istoric neo-comunist: secretarul Comisiei Tismaneanu, Cristian Vasile
Cristian Vasile este un tanar cercetator, angajat al Institutului de Istorie
Nicolae Iorga din Bucuresti, care in ultimii doi ani a avut o ascensiune
de-a dreptul spectaculoasa, ca sa folosim termenii articolului din Cotidianul
dedicat patriarhului Iustin Moisescu. Cunoscut inainte pentru studiile sale
controversate referitoare la viata religioasa din Romania din perioada
comunista si pentru colaborarea la revista 22, Cristian Vasile a devenit unul
dintre actorii importanti ai Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii
comuniste din Romania (prima Comisie Tismaneanu), in prezent ocupand functia
de secretar al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din
Romania (a doua Comisie Tismaneanu). Ca membru al primei comisii Cristian
Vasile a fost unul din semnatarii capitolului dedicat Cultelor din cunoscutul
raport care urmeaza sa fie in cele din urma publicat la Editura Humanitas.
Asa cum a aratat intr-un articol din Ziua, din 14 martie 2007, cunoscutul
publicist Dan Ciachir, pasajele subscrise de Cristian Vasile sunt lesne
recognoscibile deoarece domnia sa nu face altceva decat sa preia in raport
paragrafe intregi din propria carte intitulata Biserica Ortodoxa Romana in
primul deceniu comunist publicata in 2005.
Dupa cum se stie, chiar in perioada activitatii Comisiei Tismaneanu I, s-a
facut caz de necesitatea imperioasa a accesului nemijlocit la documente din
Arhivele SRI sau din Arhivele Nationale. In mod firesc s-a pus intrebarea ce au
studiat in plus acesti istorici daca capitolul dedicat cultelor din Raport este
intr-o proportie foarte mare tributar lucrarii mai vechi a d-lui Cristian
Vasile, informatiile noi putandu-se numara pe degetele de la o mana. In acest
caz, autorul capitolului a invocat numarul redus de pagini pe care l-a avut la
dispozitie, dar acest lucru nu explica totusi de ce multe pagini din capitolul
dedicat Cultelor nu sunt decat preluari fragmentare, adesea fara logica, din
cartea amintita.
Patriarhia Romana a initiat elaborarea unui document cu caracter intern care sa
analizeze continutul capitolului dedicat cultelor din raportul Tismaneanu. A
rezultat un document de nu mai putin 53 de pagini in care expertii desemnati au
aratat deopotriva greselile de informare si utilizarea in mod tendentios a
documenetelor istorice. Miza ideologica a capitolului nu este alta decat atacul
la persoana raposatului patriarh Teoctist care este scos, nici mai mult, nici
mai putin, decat ca principalul vinovat de toate nenorocirile in viata
religioasa din Romania din 1945 pana astazi. In acest scop, numeroase date
extrem de importante au fost omise, elemente obscure au fost scoase in relief
si s-a interpretat in mod tendentios documente cum ar fi, spre exemplu,
memoriile cardianalului greco-catolic Iuliu Hossu. Concluzia acestui
contra-raport este ca avem de-a face nu cu o opera stiintifica onesta, ci cu
un produs ideologic. Asemenea abordari erau
curente inainte de 1989 cand lucrarile si manualele de istorie contemporana
romaneasca exagerau in mod grosolan rolul jucat de partidul comunist in viata
societatii romanesti si minimizau cu buna stiinta rolul jucat de partidele
istorice, de diversele categorii sociale si grupari religioase. Asemanarea de
metoda dintre studiul lui Cristian Vasile si operele istoricilor comunisti ar
putea sugera un posibil caracter neo-comunist al gandirii acestui tanar
istoric.
Cum am spus, sunt foarte putine elemente de noutate in capitolul amintit,
rezultate nemijlocit din cercetarea comisiei. Unul dintre acestea este pretinsa
colaborare cu Securitatea a Patriarhului Justin Moisescu, afirmatiile cuprinse
in raport fiind reiterate zilele acestea intr-un articol din Cotidianul.
O prima chestiune care trebuie spusa este de ordin istoric, anume presupusa
legatura intre colaborationsimul lui Justin Moisescu si accederea lui in
scaunul patriarhal. Este vorba de ascensiunea sa spectaculoasa din postul de
profesor la Institutul Teologic din Bucuresti la treapta de Arhiepiscop al
Sibiului. Nu vedem ce este spectaculos aici deoarce, si inainte de 1944, si in
perioada comunista, si dupa 1990, au existat astfel de cazuri. Amintim aici in
ordine: numele lui Irineu Mihalcescu, Nicolae Mladin si Laurentiu Streza. Apoi,
se sugereaza faptul ca Justin Moisescu ar fi fost santajabil in virtutea
legaturilor sale trecute cu Miscarea Legionara. Ori, Justin Moisescu se numara
printre teologii cel mai putin implicati in activitatea Miscarii Legionare.
Iata doar cateva elemente care pun in discutie inferentele lui Cristian Vasile,
care nu au nici o dovada palpabila ca ascensiunea lui Justin Moisescu in
scaunul de la Sibiu se datoreaza
conditiei sale de informator. Lucrul acesta nu era catusi de putin o conditie
pentru a accede in trepte episcopale, Cristian Vasile nefacand altceva decat sa
sugereze in mod abuziv ca toti ierarhii din perioada comunista au ajuns in
functii in urma colaborarii cu Securitatea.
Lucrurile sunt mult mai simple. Conform Legii cultelor din 1948, orice persoana
cu functii de conducere a oricarui cult din Romania depunea un juramant prin
care era datoare sa nu intreprinda nimic impotriva ordinei democratice si mai
mult decat atat sa aiba grija ca nici unul din subordonatii sai sa nu participe
la actiuni indreptate impotriva ordinei comuniste. Daca acest juramant ar fi
considerat o infractiune, toti sefii religiosi care au activat inainte de 1989,
de la toate cultele, ar trebui sa fie inculpati.Printre altele Cristian Vasile
s-a plans ca a putut doar citi dosarul de la SRI fara a avea voie sa faca
insemnari sau copii dupa el. Dumnealui nu stie ca nu este vorba de un abuz al
SRI, ci de respectarea intru totul a Legii de organizare si de functionare a
Serviciului Roman de Informatii.
Dupa cum se stie, au existat numeroase dispute privind accesul publicului larg
intre care se inscriu si istoricii la documentele din arhiva fostei
Securitati. Conform Legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
securitatii ca politie politica, publicata in Monitorul Oficial din 9
decembrie 1999, singura institutie abilitata sa faca deconspirari conform unor
proceduri foarte precise si sa puna la dispozitia cercetatorilor acreditati
date si informatii la activitatea Securitatii este CNSAS. CNSAS solicita date
si informatii de la SRI pe baza unor proceduri clare, astfel incat sa se evite
publicarea unor date care sa vizeze siguranta nationala. In art. 20 se spun
urmatoarele:
Alin 1. Colegiul Consiliului primeste in gestiune toate documentele privitoare
la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta Lege, detinute de organele de
Scuritate, cu exceptia celor care privesc siguranta nationala. (...)
Alin 3. Serviciul Roman de Informatii, Ministerul de Interne, Ministerul
Apararii Nationale, Arhivele Nationale si oricare alta institutie publica sau
privata, precum si persoanele fizice, care detin asemenea documente, sunt
obligate sa asigure acest drept de acces si sa le predea de indata Colegiului
Consiliului. (...)
Alin 6. Stabilirea in concret a dosarelor care privesc siguranta nationala
prevazute la alin. 1 se va face de comun acord de Consiliu impreuna cu
institutiile detinatoare. In caz de divergenta, hotararea va fi adoptata de
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Prin urmare, CNSAS este singura institutie abilitata sa solicite date
referitoare la persoane care au colaborat cu Securitatea ca politie politica si
sa le faca publice. In acest caz, conform art. 6 din Legea 187 spune foarte
clar: Dispozitiile articolului 45, alin. 2, din Legea nr. 14/1992 privind
organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii precum si ale art.
20, alin. 2 si ale art. 22 cu referire la anexa nr. 6 din Legea Arhivelor
Nationale nr. 16/1996 nu sunt aplicabile dosarelor la care se refera art. 1 si
datelor solicitate in temeiul art. 2 din prezenta Lege (187), care nu pot fi
considerate ca privesc siguranta nationala a Romaniei.
Cristian Vasile, ca sa fie in perfecta legalitate, trebuia sa solicite CNSAS
date si informatii referitoare la persoana fostului patriarh Justin Moisescu,
deoarece doar CNSAS pe baza art. 6 putea sa provoace declasificarea
eventualului dosar pastrat in arhiva SRI. Nu putea sa faca acest lucru in
calitate de petitionar indreptatit, deoarece CNSAS poate sa faca deconspirari
numai referitor la persoane care ocupa sau candideaza la o demnitate sau
functie in prezent, nefacand asemenea deconspirari pentru persoane decedate.
Singura optiune pentru a avea acces la date despre patriarhul Justin Moisescu
era in calitate de cercetator acreditat conform Legii 187. Numai daca dosarul
lui Justin Moiesescu se afla in arhiva CNSAS si era dat spre cercetare,
Cristian Vasile putea sa publice date din cuprinsul lui. Situatia, asa cum o
prezinta domnia sa, este mai grava si il face pasibil de incalcarea mai multor
legi.
Dosarul Justin Moisescu, daca exista in Arhiva SRI, este clasificat si poate fi
consultat numai in conditiile prevazute in Legea 14 din 24 februarie 1992 care,
in art. 45, spune: Documentele interne de orice fel ale serviciului roman de
informatii au carcater de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si
nu pot fi consultate decat cu aprobarea directorului in conditiile Legii.
Documentele, date si informatiile SRI pot deveni publice numai de trecerea unei
perioade de 40 de ani de la arhivare. SRI preia spre conservare si spre
folosinta fondurile de arhiva ce privesc siguranta nationala ale fostelor
organe de informatii cu competenta pe teritoriul Romaniei. Fondurile de arhiva
ale fostului depratament ale Securitatii Statului, ce privesc siguranta
nationala nu pot deveni publice decat dupa trecerea unei perioade de 40 de ani
de la adoptarea prezentei Legi.
In Legea nr. 182 din aprilie 2002 privind protectia informatiilor clasificate,
la art. 28 se spun urmatoarele:
Alin 1. Accesul al informatii secrete de stat este permis numai in baza unei
autorizatii scrise eliberate de conducatorul persoanei juridice care detine
astfel de informatii dupa o notificare prealabila la Oficiul Registrului
National al Informatiilor Secrete de Stat Alin. 2. Autorizatia se elibereaza pe
niveluri de secretizare prevazute la art. 15, lit. f, in urma verificarilor
efectuate cu acordul scris al persoanei in cauza asupra acesteia. Persoanele
juridice, cu exceptia celor prevazute la art. 25, alin. 2 si 3, notifica
Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat eliberarea
autorizatiei de acces.
Cu alte cuvinte, Cristian Vasile, pentru a vedea dosarul lui Justin Mosescu la
SRI trebuia sa obtina o asemenea autorizatie, iar documentarea trebuia sa aiba
exclusiv un caracter intern, informatiile aflate nefiind destinate publicarii
decat dupa 40 de ani, conform Legii. Dezvaluirea de Cristian Vasile a datelor
publicate in Raport si in ziarul Cotidianul il face pasibil sa intre sub
incidenta art. 169 din Codul Penal al Romaniei. Iata cateva chestiuni la care
d-l Cristian Vasile ar trebui sa dea un raspuns.
LEONTE TISMANEANU IN VIZIUNEA CC AL PCR
PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN/COMITETUL CENTRAL Comisia Controlului de Partid
Bucuresti, 28 ianuarie 1964 REFERAT cu privire la cererea de reincadrare in
partid a lui TISMANEANU LEONTE. Nascut la 26 februarie 1919 in Soroca, URSS/
Originea sociala: functionar/ Nationalitatea: evreu/ Studii: 3 clase de liceu
si 2 ani Facultatea de Litere/ Data incadrarii in partid: 1933/ In prezent este
secretar al Comitetului raional de Arta si Cultura din raionul T. Vladimirescu.
TISMANEANU LEONTE intre anii 1930-1933 a activat in randurile UTC la
Bucuresti ca secretar al Comitetului Sectorul II Negru, apoi la Braila si
Galati .
In 1933 a fost primit in PCR. In acelasi an a fost arestat si condamnat la 6
luni inchisoare. In 1934, dupa eliberarea din inchisoare, a fost secretar al
Comitetului judetean de partid din Soroca, apoi a fost rechemat de partid la
Bucuresti, incredintandu-i-se functia de secretar al Comitetului de partid al
Sectorului III Albastru. In 1935, cu prilejul caderii organizatiei UTC din
Capitala, a fost arestat de catre organele Sigurantei, care au gasit la
perchezitia facuta in locuinta lui unele materiale de partid (manifeste, un
manuscris, o scrisoare). La cererile Sigurantei, el a refuzat sa faca
declaratii. La Cabinetul de Instructie al Consiliului de Razboi, fiind
interogat in legatura cu materialele gasite in locuinta lui de catre organele
Sigurantei, a sustinut ca ele nu-i apartin si nu cunoaste provenienta lor, insa
a declarat ca in locuinta lui veneau intre altii Oigenstein Lew (Leonte Rautu)
, Ghilman Froim, Rabinovici David, Feldman Boris, Tatiana
Leabis, Hermina Marcusohn (mama lui Vladimir Tismaneanu) si Tilea Tukerman,
care erau prietenii lui si posibil ca cineva dintre ei, in lipsa lui, sa fi
lasat in camera sa acele materiale.
Mentionam ca, in urma acestei declaratii, tovarasii amintiti nu au suferit nici
o consecinta din partea autoritatilor. Dupa eliberarea lui din inchisoare a
fost implicat intr-un proces la Soroca si condamnat la 6 luni inchisoare.
Aceasta condamnare nu a executat-o, deoarece, fiind in ilegalitate, nu a fost
gasit de Siguranta. In anul 1937, in cadrul actiunii initiata de partid pentru
ajutorarea luptei poporului spaniol, s-a inrolat voluntar in Brigazile
Internationale din Spania Republicana, unde a fost primit in Partidul Comunist
Spaniol (ceea ce este definit astazi drept terorism). Sustine ca, pe front,
fiind ranit i s-a amputat bratul drept. La inceputul anului 1939 s-a retras
impreuna cu Bragazile Internationale in Franta, de unde, in acelasi an, cu un
grup de tovarasi, a fost trimis in URSS.
Intre anii 1939-1941 a urmat Institutul de limbi straine din Moscova, apoi a
muncit ca redactor si crainic la postul de radio responsabil pentru emisiunea
in limba romana, indeplinind aceasta functie pana in anul 1948, cand a revenit
in tara. Dupa venirea lui in tara a muncit in aparatul CC al PMR la Directia de
Propaganda si Agitatie, iar din 1952 a fost director adjunct al Editurii
Politice si sef al catedrei de marxism la Universitatea C. I. Parhon. A fost
si sef al catedrei de marxism la Scoala de Stiinte Sociale A. A. Jdanov, iar,
la infiintarea revistei Probleme ale pacii si socialismului, un timp scurt a
fost reprezentant al PMR in redactia revistei.
In luna mai 1960, adunarea generala a organizatiei de baza de la Editura
Politica a hotarat excluderea lui din partid pentru urmatoarele motive: In anul
1960 partidul a cercetat abaterile grave de la principiile si regulile
statutare de partid ale lui Kotovschi Grigore, care, in discutiile purtate in
cercul sau de prieteni, timp indelungat a ponegrit politica economica a
partidului, cadrele sale si a cautat sa justifice activitatea fractionistilor
Pauker-Luca. Cu acest prilej, s-a stabilit ca TISMANEANU LEONTE a participat la
o serie de asemenea discutii cu Kotovschi Grigore si a impartasit parerile si
calomniile antipartinice ale acestuia.
Dupa demascarea fractionistilor Pauker-Luca, TISMANEANU LEONTE, in discutii cu
Kotovschi Grigore, a pus la indoiala justetea hotararilor partidului in
demascarea grupului antipartinic fractionist. Sub influenta acestora, considera
gresita politica partidului privind dezvoltarea cu precadere a indistriei
grele, adoptand teza antileninista asupra dezvoltarii egale si paralele a
sectoarelor A si B. Atunci cand Kotovschi Grigore impreuna cu celelalte
elemente in cadrul discutiilor purtate intre ei au incercat sa interpreteze
documentele Congresului al XX-lea [al PCUS] in favoarea reabilitarii grupului
antipartinic-fractionist, indeosebi a lui Ana Pauker, si TISMANEANU LEONTE s-a
asociat parerii acestora.
In timpul cercetarii de catre partid a acestor manifestari antipartinice,
TISMANEANU LEONTE nu y lamurit pe deplin abaterile lui, ale lui Kotovschi
Grigore si ale acelora cu care a purtat discutii. Dimpotriva, cauta ca in
intalnirile cu Kotovschi sa se informeze reciproc si sa se puna de acord in
legatura cu declaratiile pe care urmau sa le dea la partid. Pus in fata
dovezilor, pana la urma el a recunoscut abaterile avute.
Dupa excluderea din partid, in ultimii ani TISMANEANU LEONTE a adresat mai
multe memorii Comisiei Centrale de Partid in care s-a situat pe o pozitie
partinica de analiza autocritica a abaterilor avute, pe care le regreta si le
condamna. Astfel, el arata: Ajutorul primit de la tovarasi in timpul
cercetarii..., infierarea greselilor si fatarniciei de care au dat dovada,
mi-au fost de un real sprijin, au contribuit la intelegerea radacinilor raului
de care eram ros, la intelegerea faptului ca, prin activitatea mea
antipartinica, cu caracter fractionist, m-am pus singur in afara randurilor
partidului ... M-am asociat cu elemente antipartinice, purtand discutii si
punand in discutiei masuri adoptate de conducerea partidului in unele probleme
economice, de cadre, deviatori etc. Regret sincer abaterile savarsite care vor
cosntitui o pagina neagra in viata mea.
Din 1959, TISMANEANU LEONTE munceste la Sfatul Popular al raionului T.
Vladimirescu, ca sef al Sectiei Culturale, iar ulterior ca secretar al
Comitetului raional pentru Cultura si Arta. Tovarasii din conducerea Sfatului
Popular si din biroul organizatiei de baza arata ca TISMANEANU LEONTE in
diferit imprejurari a subliniat justetea masurii luata de partid fata de el si
cu nici un prilej nu s-a manifestat la el repetarea abaterilor avute in trecut.
Totodata, tovarasii apreciaza ca, in cadrul muncii politico-educative de masa,
TISMANEANU LEONTE a dovedit partenitate si atitudine justa fata de sarcini si
hotararile partidului. A indrumat cu competenta colectivul sau de munca in fata
caruia se bucura de prestigiu.
Sectorul condus de TISMANEANU LEONTE a obtinut succese in depasirea planurilor
de cititori si carti difuzate, extinderea retelei culturale, au fost premiate
pe tara si pe capitala unele biblioteci, echipe artisticc de amatori etc.
Aceste aprecieri sunt confirmate si de catre organele de partid raional si
orasenesc. Din examinarea situatiei lui TISMANEANU LEONTE de la excluderea lui
din partid rezulta ca el a depus eforturi pentru reabilitarea sa si a tras
invatamintele corespunzatoare din masurile luate fata de el de catre partid.
Tinand seama de pozitia adoptata fata de abaterile savirsite, de munca de
reabilitarea pe care a desfasurat-o, cat si de faptul ca de tanar s-a incadrat
in miscarea muncitoreasca revolutionara, - Comisia Controlului de Partid supune
spre aprobarea Biroului Politic al CC al PMR: - Reincadrarea in partid a lui
TISMANEANU LEONTE cu data luarii hotararii; - In cadrele de evidenta sa se
mentioneze ca intre anii 1933-1960 a fost membru de partid. LS/ COMISIA
CENTRALA DE PARTID, PRESEDINTE D. Coliu.
Semneaza: Prietenu' lui Dinescu
Boardwalk for $500? In 2007? Ha!
Play Monopoly Here and Now (it's updated for today's economy) at Yahoo! Games.
____________________________________________________________________________________
Park yourself in front of a world of choices in alternative vehicles. Visit the
Yahoo! Auto Green Center.
http://autos.yahoo.com/green_center/
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
