Parca stiam ca "utilitate publica" se refera numai la autostrazi, cai ferate si magistrale de transport electricitate???
Codruta http://www.jurnalul.ro/articole/105013/festivalul-drujbelor Pădurea Comorova, unicat pe malul Mării Negre, a devenit ţinta intereselor private, bine camuflate sub iniţiativele administrative ale edilului de la Mangalia, Zanfir Iorguş. Acesta este acuzat că face jocul celor puternici, aşa cum "a pus" şi bugetul localităţii în braţele unor privaţi. Pădurea Comorova este situată lângă staţiunea Neptun, în judeţul Constanţa, fiind una dintre cele 12 unităţi teritoriale din România pusă pe lista roşie din cauza deficitului de pădure. Poziţionarea acesteia, dar şi cadrul natural au favorizat apariţia a tot felul de interese de exploatare turistică sau rezidenţială, iniţial a zonei imediat vecine. Acum, însă, mai multe semne venite dinspre administraţia condusă de Zanfir Iorguş creează un peisaj dramatic: pădurea riscă să fie înghiţită de vile. Interese private puternice se ascund în spatele unor iniţiative duse pe ascuns, la limita legii, şi care lasă urme doar în trupurile copacilor de la Comorova. *PÅDUREA CU ALEI.* Pădurea unicat de pe litoralul românesc acoperea la început un pic peste 1.000 de hectare, dar o dată cu construirea staţiunii Neptun, suprafaţa acesteia s-a redus la vreo 600 de hectare – asta până la debutul capitalismului sălbatic românesc. În 1990, Pădurea Comorova avea un fond forestier de 618 hectare, iar acum mai are doar 512. Fondul forestier de la Comorova riscă să devină istorie. Aşa după cum ne demonstrează faptele, Primăria Mangalia are planuri mari, de o popularitate excesivă, dar de o eficacitate... de pus la îndoială. Dezvoltarea oraşului Mangalia presupune, din punct de vedere al primarului Zanfir Iorguş, "aqua land", telegondolă şi transformarea unei păduri în... parc. Până la un punct, filmul ăsta deja rulează pe la noi. De la Comorova încolo, însă, lucrurile au miros ciudat. Să ne explicăm! Proiectul pe care îl propune primarul Iorguş, de transformare a Comorovăi în parc, presupune înlocuirea unei păduri cu un loc de promenadă. Ceea ce în Vest s-ar chema "crimă ecologică" la noi se vinde electoral ca Plan de Urbanism – "Extindere şi diversificare: ofertă turistică şi de agrement – staţiunea Mangalia". *GUVERNUL DRUJBÅ.* Pădurea a devenit proprietatea publică a Primăriei Mangalia prin bunăvoinţa Guvernului Isărescu în 2000, dar, administrativ, Comorova a fost încadrată ca "parc". Zanfir Iorguş a demarat acţiunile de obţinere a unui plan de urbanism care să-i permită să intre în pădure de-a dreptul şi, după o perioadă de doi ani, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a binevoit să emită acordul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Astfel, azi avem la Comorova o pădure încadrată administrativ ca parc, iar în locul mistreţilor şi căprioarelor stau să-şi facă apariţia în luminişuri ATV-urile şi vilele puternicilor zilei. Căci pentru ei se pregăteşte. Şi, dacă aveţi vreo îndoială, să ne uităm un pic şi la cadrul legal în care au apărut acest PUZ şi toate planurile Primăriei Mangalia. Acordul de Mediu, dat de APM Constanţa, contravenea la momentul emiterii, anul 2004, Legii 570/2003. Constanţa suferă de lipsă de pădure (alături de alte 11 judeţe), aşa că Guvernul decisese interzicerea defrişărilor în aceste zone. Astfel, Primăria Mangalia avea un Acord de Mediu, dar nu putea pune drujbele la muncă. Guvernul Tăriceanu se prezintă în Parlament în 2005 cu o modificare la Legea 570/2003. Executivul a propus introducerea unei excepţii: acordarea de drept "de drujbă" pe caz de utilitate publică. Deci, problema s-a rezolvat! S-a probat însă, în acest fel, interesul manifestat în cele mai importante birouri din Bucureşti pentru planurile Primăriei Mangalia. *COMOROVA SE VINDE LA BUCATÅ.* În momentul de faţă, o agenţie imobiliară constănţeană vinde 4 hectare de teren împărţit în loturi de câte 600 de metri pătraţi chiar în pădurea, pardon!, Parcul Comorova. Înlesnirile legislative obţinute de Primăria Mangalia favorizează în fapt multe afaceri imobiliare, toate autorizările în vederea construcţiilor făcându-se acum mult mai uşor. Nici Primăria nu s-a lăsat mai prejos. A scos la licitaţie şase loturi de teren în vecinătatea Popasului Căprioara (în staţiunea Neptun) a câte aproape 4 hectare fiecare cu destinaţia de cluburi private, după cum reiese din textul Hotărârii Consiliului Local Mangalia. După cum a scris presa locală, licitaţiile au ridicat mai multe semne de întrebare, dar toate nelămuririle şi îndoielile s-au spulberat după ce mai mulţi cumpărători au fost identificaţi ca apropiaţi ai primarului Mangaliei, iar acestora le-au fost oferite facilităţi la plata terenurilor, imposibil de imaginat din lectura drasticelor condiţii din caietele de sarcini. Semnal de alarmă Cosmin Bârzan, şeful organizaţiei "Mare Nostrum", se declară îngrijorat de "asaltul antropic tot mai agresiv asupra Pădurii Comorova". Potrivit reprezentantului organizaţiei de voluntari din Constanţa, planurile administraţiei Mangalia de a transforma pădurea în zonă de agrement vor provoca un lanţ de evenimente care vor distruge semnificativ această populaţie de animale. De altfel, mai multe proteste ale unor organizaţii civice sau ale unor consilieri locali au ajuns la Prefectura constănţeană, dar şi la Cancelaria premierului. Nimeni nu pare însă să se fi sesizat cu privire la drama de la Comorova. De obârşie regală În 1897, sub patronajul regelui Carol I s-au plantat lângă Mangalia 60 de hectare de arbori, iar sub administrarea Academiei Române s-a ajuns la extinderea acesteia la mai mult de 1.000 de hectare, aşa luând fiinţă şi crescând Pădurea Comorova. Din 1930 şi până în 1971, aici a funcţionat un important punct de cercetări silvice din România, dar apariţia staţiunilor litorale a dus la diminuarea suprafeţei împădurite. Stejarul brumăriu, ienupărul de Virginia, specie unicat în România, pinul Douglas sunt specii rar întâlnite aici, care îi dau pădurii nu doar o valoare practică, ci şi una ştiinţifică. Afaceri suspecte la Primărie Primarul Mangaliei, Zanfir Iorguş a devenit de curând subiectul unor anchete de presă, de numele lui legându-se nu numai planul de transformare a unei moşteniri cinegetice de excepţie într-un parc (de distracţii), dar şi alte afaceri cu miros de DNA. De altfel, pe adresa procurorilor a fost deja trimisă o sesizare: Iorguş ar fi condiţionat o împroprietărire de 9 hectare de pământ cu o vânzare a unei părţi din respectivul teren. Dar şi mica listă a firmelor care asigură serviciile publice în oraşul de la malul mării ridică mai multe semne de întrebare. Un exemplu semnificativ despre cum înţelege primarul să sprijine anumite afaceri îl reprezintă o hotărâre de Consiliu Local promovată de Iorguş, care impune o corelaţie de până la 34% consumatorilor de agent termic contorizaţi. Contorizarea, a cărui rost îl reprezintă tocmai reducerea cheltuielilor la nivelul consumului real, a fost în acest fel făcută degeaba de utilizatorii casnici, care sunt obligaţi să plătească aproape la fel ca şi cei necontorizaţi. Un aspect interesant de reţinut este că pierderile tehnologice de pe reţeau de distribuţie a agentului termic sunt doar în proporţie de 8%-12%. Doru COBUZ [Non-text portions of this message have been removed] Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
