http://www.ziua.net/display.php?data=2008-11-01&id=244863
Cernauti 600 - o sarbatoare furata
Tesu SOLOMOVICI
Ucraina se lauda in Capitala Romaniei cu o expozitie de fotografii si
documente care marcheaza evenimentul implinirii a 600 de ani de
existenta oficiala a Cernautiului. Ca sarbatoreste la ea acasa
evenimentul, hai sa spunem ca mai treaca-mearga, dar tupeul de a veni
cu propaganda ei tesita in Capitala Romaniei si sa clameze marca
ucraineana a orasului bucovinean e sub orice bun simt.
Merita Cernautii macar respectul pentru adevarul istoric: capitala
Bucovinei istorice nu e o creatie urbanistica ucraineana si zidurile ei
nu respira istorie ucraineana. Din toate fibrele ei respira istorie
romaneasca. Stema regiunii era un scut rosu, cu un stejar dezradacinat,
de argint, insotit de o parte si de alta de cate un brad dezradacinat,
de aur, si avand deasupra doua sabii de aur incrucisate. Copacii
simbolizeaza istoria dezradacinata a locului, iar sabiile - luptele
victorioase ale domnitorului roman Alexandru cel Bun din Codrul
Cosminului. Exista si o stema a Orasului: pe un scut rosu o cetate
crenelata, de argint, cu doua turnuri laterale, avand poarta deschisa,
prin care se vede stema Moldovei cu bourul cu stea in frunte. Dovada
celor 600 de ani de existenta certa o constituie Hrisovul Domnesc prin
care domnitorul roman Alexandru cel Bun da, la 8 octombrie 1408,
privilegii negustorilor poloni din Liov. E stipulata obligatia acestor
negustori straini sa plateasca vama la Cernauti. Viata targului era
intensa, averile infloreau. Starnind poftele polonezilor, austriecilor
si rusilor dupa pamanturile si bogatiile romanilor. Primul care i-a
invatat minte pe netrebnicii care pofteau la pamanturile si averile
romanilor, a fost Stefan cel Mare. Domnitorul moldovean i-a spulberat
pe cavalerii si soldatii regelui polon Ioan Albert, in 1497, in Codrul
Cosminului. Cei ramasi in viata au fost decimati, din nou, la Cernauti.
Si tot aici, la Lentesti, Vornicul Boldur il bate pe Mazoviti veniti in
ajutorul regelui polon. De atunci, vreme de 6 secole, iubirea de
Bucovina romaneasca cantata de Mihai Eminescu a fost tot incercata.
Dupa rapirea Bucovinei de catre austrieci, Cernautii au devenit, in
1777, capitala provinciei. Bucovinenii nu si-au pierdut speranta, au
opus rezistenta valului de opresiuni straine, si un secol si jumatate
mai tarziu, in 1918, Adunarea Nationala a proclamat Unirea acestei
parti a Moldovei cu tara strabuna.
Multe sunt monumentele istorice legate de istoria romaneasca: Resedinta
Metropolitana, zidita in 1875; Cetatea Tetina, celebra in istoria
militara a Moldovei, ale carei ruine se vad in Parcul orasului;
Biserica "Inaltarea Domnului" din Lujeni, inaltata in secolul al XV-lea
de Teodor Vitold; Biserica din Toporauti, inaltata de Domnul Moldovei
Miron Barnovschi; Biserica si Casa familiei Hurmuzachi - edificii unde
din totdeauna a palpitat si a fost intretinut spiritul national
romanesc. Din aceste locuri cernautene isi trag originea multi
domnitori, familii boieresti si carturari de seama, precum Alexandru
cel Bun, Petru Rares, Miron Costin si Ioan Neculce.
Candva, capitala Bucovinei, "orasul dintre ceturi", cum ii spuneau
poetii, era una dintre citadelele romanismului. In secolul al XIX-lea,
Aron Pumnul, fratii Hurmuzachi si atatia altii, au creat la Cernauti un
focar de literatura, stiinta si simtire romaneasca. La mosia Cernauca
de langa Cernauti, a trait o vreme poetul Vasile Alecsandri, aici se
intruneau viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu,
ardeleanul Gheorghe Baritiu, agitand constiintele pentru crearea unui
stat national, "cuprinzand toate provinciile locuite de romani".
In vara anului 1940, cand santajul sovietic a smuls Bucovina si
Basarabia din trupul Romaniei, toata tara a plans, pentru ca, un an mai
tarziu, in vara anului 1941, romanii de pretutindeni sa se bucure de
prezenta regelui Mihai I si a maresalului Ion Antonescu la parada de la
Cernauti, a realipirii celor doua provincii eliberate.
O fi, astazi, Cernauti un oras ucrainean, dar inima lui continua sa
bata romaneste. Expozitia "Cernauti 600" inaugurata de ucrainieni la
Bucuresti, nu schimba aceasta realitate spirituala.
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------------------
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups
Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
