Subject: Fw : I: recunoasterea cetateniei romane pentru Basarabeni si
Bucovineni in 2006 - initiativa lasata sa moara!
Cc: [EMAIL PROTECTED]
Date: Wednesday, November 19, 2008, 5:38 PM
INLATURAREA EFECTELOR ACTELOR REGIMULUI COMUNIST SI ASERVIRII ROMANIEI FATA DE
URSS *
Despre necesitatea stringenta de recunoastere a cetateniei romane
Basarabenilor, Bucovinenilor si a celorlalti care au pierdut-o fara voia lor
printr-o procedura simplificata, in fata Tribunalelor.
Av. Antonie Popescu
A existat o vreme cand pentru anumite institutii romanesti refacerea spatiului
cultural, spiritual si etnic romanesc si reintegrarea lui in Europa constituia
prioritatea nationala. Poate nu intamplator a coincis cu vremea cand presiunea
Ligilor Studentilor in acelasi sens era remarcabila.
Din pacate in ultimii ani, institutiile de la interfata cu exteriorul s-au
indepartat de acest obiectiv strategic. Inlauntrul Uniunii Europene este
posibila insa readucerea in actualitate a Chestiunii Basarabiei si a Bucovinei
si a Timocului a Chestiunii Aromanilor chestiuni care, pentru mai multa
eficienta a demersului propriu al Basarabenilor/Bucovinenilor, cred ca trebuie
privite ca nedespartite.
Intarziata impardonabil, recunoasterea (termen mai adecvat decat re-dobandire)
cetateniei romane pentru aceia carora le-a fost pur si simplu furata, dupa
ocuparea de catre urss la sfarsitul celui de-ai doilea Razboi Mondial a
Regatului Romaniei (incepand cu Basarabia inclusivSudul, cu Nordul Bucovinei si
Tinutul Herta), precum si pentru descendentii lor, trebuie sa se faca printr-o
procedura simplificata.
Era de asteptat ca dupa 1989 printr-o lege speciala cu caracter reparatoriu,
Statul Roman sa recunoasca in bloc, drepturile (rezultand din calitatea de
cetatean roman) acestor persoane si descendentilor lor, iar mai apoi la
autoritatea administrativa sa se faca simple verificari si inregistrari in
evidenta populatiei cu eliberarea actelor de stare civila si de identitate. Dar
agentura sovietica din Romania era inca puternica si, in ciuda dezmembrarii
urss, la Bucuresti mentalitatea subalterna, autocenzura jenanta a unei
diplomatii in genunchi explicabile din pozitia de indelunga vasalitate fata de
Moscova, era intalnitala nivelul oricarei autoritati romane de resortul careia
erau relatiile externe incat orice demers reparatoriu fata de conationalii din
Rasarit era trunchiat sau zadarnicit ca sa nu se supere vecinii. Au existat
doar
unele putin semnificative exceptii generate mai degraba de presiunea de la
Chisinau dinspre Frontul Popular sau dinspre unii reprezentanti de marca ai
societatilor culturale Pro-Basarabia si Bucovina, Bucuresti-Chisinau ori
Tinutul Herta de presa si de Liga Studentilor din Universitatea Bucuresti.
I. Astazi, simplificarea nu trebuie sa priveasca doar actul care face dovada
cetateniei romane a descendentului. Trebuie spus ca, potrivit legii romane,
cetatenia romana se dobandea prin nasterea din cetateni romani.(cazul
descendentilor din cetateni ai Regatului Romaniei) - Certificatul de Nastere,
Buletinul de Identitate, Pasaportul nu fac decat o simpla dovada a acestui
drept dobandit prin nastere. In lipsa lor, dovada se face cu orice mijloc de
proba permis de legea Romana - Codul Civil Roman si de Codul de Procedura
Civila.
In toata aceasta perioada de la ocupatia sovietica din Estul Europei si al
Romaniei (interval privativ de drepturi rezultand din calitatea de cetatean
roman) legislatia Regatului Romaniei, a RPR, a RSR, a Romaniei de dupa
Decembrie 1989, chiar daca ordinea constitutionala a fost rasturnata, stabilea
ca cetatenia romana se dobandeste prin nastere. Ea nici nu poate fi retrasa
celui care a dobandit-o prin nastere. Doar simpla vointa lui (consimtamant
neviciat) poate duce la renuntarea la cetatenie, prin cerere individuala
adresat autoritatii statului roman, de care cerere acesta sa fi luat act si sa
fi urmat procedura prevazuta de lege.
Or, nu se poate renunta la cetatenia unui stat printr-o cerere facuta unei
autoritati straine.In acelasi sens stipuleaza conventiile internationale si
europene cu privire la cetatenie, reglementarile ultimilor ani fiind tot mai
complexe in scopul evitarii situatiilor de apatridie.
Imprejurarea ca guvernul urss i-a "repatriat" pe numerosi cetateni romani in
urss (cu complicitatea celor care conduceau atunci autoritatea romana) si ca
le-a acordat fara sa-i intrebe cetatenia sovietica (si ca legea sovietica nu
concepea a doua cetatenie sau dubla cetatenie) nu putea produce si nu are nici
un efect juridic fata de legea si autoritatea romana, Romania fiind un stat
suveran si nu un stat vasal. (Romania chiar permitea o a doua cetatenie; veti
face diferentierea de dubla cetatenie care presupune un acord intre doua state
cu privire la recunoasterea cetateniei celui de-al doilea intemeiata pe
reciprocitate).
In anul 1998, cele Zece Programe pentru Romanii de Pretutindeni ale
atunci-infiintatului departament al Guvernului Romaniei de resortul caruia erau
aceste relatii cu romanii din teritoriul ocupat de fosta urss, din alte zone
locuite de romani (bastinasi - Timoc, Vestul Banatului -Voivodina, Ungaria,
Maramuresul de peste Tisa precum si din Sudul Dunarii - Aromani, Meglenoromani
si Istroromani) din cuprinsul altor state si din diaspora - prevedeau
recunoasterea/dobandirea cetateniei romane intr-o procedura simplificata. La
nivelul anilor 1999-2000 nu s-a reusit insa (din cauza rezistentei la reforma
din institutiile publice romanesti) decat o accelerare a lucrarilor unicei
Comisii (centrale) dar s-a descentralizat receptia actelor (de la
aplicanti/solicitanti) in sensul in care cererile si dosarele se depuneau pe
langa misiunile diplomatice si consulare si la toate Inspectoratele de politie
din Judetele de la frontiera de nord-est a Romaniei.
Din nefericire, la inceputul anului 2001 guvernul nou instalat a suspendat
pentru 6 luni solutionarea cererilor, apoi procedura a fost suspendata sine
die, iar receptia cererilor nu mai putea fi facuta decat ca in trecut, la
misiunile diplomatice. Multi din cei care au ratat"dezghetul" 1999-2000 au
ratat si pasaportul european acum.
II. Astazi, o procedura cu adevarat simplificata de recunoastere a cetateniei
romane ar insemna
1. In primul rand ca proba sa fie simpla ( deci fara aberanta probatio
diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in "gura lupului" la
autoritatea RM sau Ucraineana pentru confirmari ale denumirilor localitatilor,
ale prezentei lor in organizarea administrativa a Judetului X, ori supunerea
solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate,
rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de
identificare, stabilire a starii civile.
2. In al doilea rand receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii
judetene (de la frontiera de nord-est, spre exemplu) si
3. in al treilea rand, dar cel mai important - pentru urgentarea rezolvarii
situatiei - solutionarea cererilor sa fie data Sectiei Civile a Tribunalui
(oricarui tribunal judetean, dar sectiei civile - sectie competenta pentru
orice act de stare civila - ca sa existe cai de atac apelul si recursul).
III. Procedura direct inaintea instantei judecatoresti va fi mai rapida (se
poate prevedea prin lege acordarea de termene scurte intocmai ca pentru
litigiile de munca sau de fond funciar, de max. 2 saptamani, doar solicitantul
cetateniei putand cere un termen mai lung in cazul in care nu are actele
complete), va fi in sedinta publica, deci transparenta, se va putea vedea
dosarul oricand, ii vei sti stadiul.
In epoca descentralizarii/deconcentrarii, existenta unei singure Comisii pe
tara arata un inutil control, de inspiratie sovietica care favorizeaza
coruptia, favoritismele si blocarea solutionarii cu celeritate a cererilor,
inlauntrul unui termen rezonabil (a se vedea blamul dat Comisiei centrale de
magistrati integri ai Curtii de Apel Bucuresti, prin hotarari judecatoresti
pronuntate in 2004 in cauze de blocare a solutionarii cererii timp de mai multi
ani).
Ministrul Justitiei trebuie sfatuit ca ca nu face reforma (si nu realizeaza
mare lucru) daca nu descentralizeaza activitatea de solutionare a cererilor:
dupa indelunga asteptare la Comisie, procedurii administrative ii va urma si
una judecatoreasca plangerea impotriva solutiei Comisiei la Tribunalul-sectia
de contencios administrativ apoi recursul la Curtea de Apel - Sectia de
contencios administrativ.
Daca in locul Comisiei Centrale analiza dosarelor se va face la nivelul
fiecarui Judet, de catre Tribunal, practic vor fi dintr-odata 41 de Comisii in
loc de una singura. Iar Ministerul Justitiei trebuie sa fie de acord pentru ca
analiza dosarelor se va face tot in reteaua sa, si tot de catre Judecatori.
Argumentul ca s-ar incarca activitatea instantelor este putin serios si trebuie
respins pentru ca Romania este datoare sa rezolve si aceasta problema care tine
tot de condamnarea oficiala a regimului comunist care a dus la aservirea
Romaniei catre urss.
Nu cred ca magistratii se opun, asa cum s-ar grabi unii sa spuna; oricum
reforma justitiei presupune si existenta unui numar corespunzator de magistrati
astfel incat activitatea instantelor sa decurga in conditii de celeritate,
principiul bunei guvernari obligand Ministerul Justitiei si Guvernul sa ia
masuri adecvate si in termen rezonabil.
Deocamdata, este apreciata ca inoportuna/contraproductiva mentinerea procedurii
administrative de solutionare a cererilor la mai multe judete din tara (la
autoritati administrative) ca s-ar descentraliza poate doar abuzurile, coruptia
si favoritismele... lipsa unui personal instruit din administratie isi poate
pune o amprenta nefasta asupra reformei care se declara acum !
Daca va ramane totusi o procedura administrativa de prima solutionare a
cererii, trebuie insistat ca din Comisia Centrala sa aiba un aparat si metoda
de lucru performante, logistica si numar de personal corespunzatoare si, pentru
transparenta, din ea sa faca parte, fie si numai cu statut de observatory, si
ONG-uri avand ca scop apararea drepturilor conationalilor din Basarabia si
Bucovina- ca de pilda organizatiile studentesti, cele consecrate.
De 10-15 ani obsesia Chisinaului e ca prin acordarea cetateniei romane
Bucurestiul vrea sa faca sectii de votare in Basarabia si sa lichideze
statalitatea R.Moldova.Alegatiuni pe care faceau semioficial reprezentantii
Chisinaului candva mai discret, acum cu insolenta, public si pe la alte
Cancelarii. Bucurestiul nu are insa obsesii, temeri dar nici initiative de
sprijin pentru aceste persoane pe care dupa al doilea Razboi Mondial, Statul
Roman i-a abandonat in teritoriul ocupat de fosta URSS. Singurul sprijin in
plan educational, diminuat drastic in ultimii sapte ani, nu e de natura sa
atenueze pierderile si suferintele.
______________________________
*v. raportul Comisiei Prezidentiale.
Scopri la community di Io fotografo e video
Il nuovo corso di Gazzetta dello sport per diventare veri fotografi!
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------------------
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!Yahoo! Groups
Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
