ZIUA de astazi, Februarie 1, 2006
Romania s-a angajat in anul 1991, prin Legea 21, sa repare greselile istoriei oferind posibilitatea de a reda cetatenia romana celor care au pierdut-o fara a fi ei de vina. Cetatenia romana a fost vazuta de multi bucovineni si basarabeni ca o salvare. Reintoarcerea in sanul natiunii a fost insa, blocata rapid. Foruri guvernamentale, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei, au dat de inteles ca procesul de acordare a cetateniei romane pentru basarabeni ar fi starnit ingrijorare la nivelul tarilor europene. Niciodata nu s-a prezentat insa opiniei publice o pozitie clara a Romaniei privind aceasta situatie, pozitie bazata, evident, pe o strategie viabila care sa vizeze apararea drepturilor naturale ale etnicilor romani. Tot asa cum niciodata nu s-a prezentat o statistica la zi asupra numarului cetateniilor oferite romanilor in drept de-a lungul anilor. O face ZIUA astazi. Ancheta noastra demonstreaza ca regimurile trecute au dus - de la un anumit moment dat - o politica anti-nationala, blocand "in lucru" zeci de mii de cereri ale basarabenilor si bucovinenilor. Practica a fost preluata de ministerele de resort si dupa venirea lui Traian Basescu la putere, in ciuda declaratiilor presedintelui privind prioritatile nationale ale noii Romanii, printre care se numara si apararea drepturilor romanilor din jurul granitelor.
Romania nu a reusit pana in prezent sa creeze o strategie care sa armonizeze interesele nationale cu cerintele europene. Aceasta in ciuda exemplelor de succes din imediata vecinatate. Cel al Ungariei este cat se poate de graitor. Parlamentul de la Budapesta nu si-a uitat conationalii din afara granitelor, acordandu-le o viza nationala, care le da dreptul sa intre in Ungaria timp de cinci ani pentru a-si putea pastra identitatea culturala. Astfel, cetatenii ai CSI intra direct in spatiul Uniunii Europene, fara oprelisti. "Ne vom stradui ca ideile noastre sa devina parte a practicii europene si a legislatiei comunitare" se afirma in strategia Budapestei. La noi, Guvernul de la Bucuresti, dupa ce a trantit o viza prea timpurie cu Serbia, pregateste impunerea unei vize pentru Ucraina si Republica Moldova - sub imperiul aderarii la UE - blocand totodata si accesul romanilor din provinciile istorice ale Romaniei la tara mama: in total, peste sase milioane de oameni, conform declaratiei lui Basescu. Diplomatia de la Budapesta ofera cetatenie pe banda si desfasoara un program intitulat "Patria - mama", in vreme ce diplomatii de la Bucuresti trantesc o cortina de plastic pe Prut si umbla in varful picioarelor, tiptil-tiptil, atat pe langa usile de la Bruxelles, cat si pe langa cele de la Budapesta, Belgrad, Sofia, Chisinau, Kiev si Moscova. (Victor RONCEA, George DAMIAN)
Cortina Prutului naste insecuritate
Relatiile de frontiera dintre Romania si Republica Moldova au evoluat de la o politica a deschiderii totale - cand granita putea fi trecuta cu un simplu act de identitate - pana la starea actuala cand este nevoie de pasaport, existand riscul impunerii unei vize stricte.
Bulibaseala legislativa
Situatia grava a redobandirii drepturilor romanilor din Basarabia si Bucovina, in special a cetateniei romane, este in continuare nesocotita la Bucuresti de catre Ministerul Justitiei, in ciuda schimbarii din decembrie 2004. Bulibaseala legislativa in ce priveste aceste probleme este mentinuta la Bucuresti, ori din incompetenta ori din alte interese, denotand in tot cazul lipsa evidenta a unei strategii nationale.
Exemplul Ungariei
Budapesta a introdus de la inceputul acestui an o noua viza care da dreptul etnicilor maghiari din tarile vecine sa calatoreasca in Ungaria timp de cinci ani. Potrivit Ministerului ungar de Externe, "viza nationala" ungara se inscrie in eforturile Ungariei de a consolida legaturile maghiaro-maghiare si este acceptata de Uniunea Europeana si necontestata de cele patru tari vecine asupra carora se extinde masura luata - respectiv Romania, Ucraina, Serbia Muntenegru si Croatia. Aceasta viza se acorda in mod gratuit pe o perioada de cinci ani si va servi in primul rand intaririi relatiilor maghiarimii din aceste tari cu patria-mama, potrivit comentariilor aparute la Budapesta.
Programul "Patria mama"
Introducerea "vizei nationale" de catre Guvernul de la Budapesta face parte din Programul "Patria-mama" promovat activ de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei. Pentru a putea fi pus in functiune acest nou tip de viza, Parlamentul Ungariei a modificat pe 6 iunie 2005 legea privind regimul strainilor.
Programul promovat de Guvernul de la Budapesta face parte din politica nationala a Ungariei, expusa de Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta. Astfel, principalul scop al acestei politici este "unificarea natiunii ungare in cadrul unei perspective a Uniunii Europene, promovarea pastrarii si cresterii comunitatilor maghiare din afara granitelor prin utilizarea mijloacelor oferite de integrarea in Uniunea Europeana si prin cooperare". "Patria-mama" este destinat "sa ofere noi mijloace pentru pastrarea identitatii maghiare a maghiarilor care traiesc in tarile vecine, printr-un nou sistem diferentiat care sa sprijine competitivitatea maghiarilor intr-o maniera pragmatica".
Cetatenie pe banda
Parlamentul de la Budapesta a modificat si procedurile referitoare la obtinerea cetateniei maghiare, facand ca aceasta sa fie mai usor de obtinut. Astfel, Parlamentul maghiar a modificat pe 6 iunie 2005 legea privind acordarea cetateniei maghiare, conform acestei modificari termenele administrative in cadrul procedurilor de acordare a cetateniei sunt scurtate considerabil: cererile de naturalizare sau re-naturalizare pot fi completate imediat dupa intrarea in Ungaria, nemaifiind necesara o perioada de asteptare de un an. Astfel, cetatenia maghiara poate fi obtinuta la doar 18 luni de la depunerea cererii. Prin aceeasi modificare au fost micsorate si taxele administrative platite.
Doar 99.883 de cetatenii pentru basarabeni si bucovineni
In comunitatea europeana, ca si in spatiul post sovietic, se vehiculeaza cifre fanteziste in ceea ce priveste numarul basarabenilor si bucovinenilor care au primit cetatenie romana. Specialistii in dezinformari au afirmat chiar faptul ca peste jumatate de milion de oameni au devenit cetateni romani in baza legii 21 din 1991. Adevarul este altul. ZIUA l-a aflat, in premiera in spatiul public romanesc, centralizand toate datele de la toate forurile de resort: in total, in 15 ani, doar 99.883 de romani din Basarabia sau Bucovina de nord au reprimit cetatenia romana de care au fost deposedati abuziv prin pactul Hitler-Stalin.
Sarabanda cifrelor
Intre anii 1991-2001, basarabenii si bucovinenii si-au depus cererile pentru obtinerea cetateniei romane la Directia Generala de Pasapoarte din Bucuresti. Trecand peste greutatile drumului pana la Bucuresti, cozile nesfarsite si acreala birocratica, intre anii 1991-2001, 94.916 basarabeni au reusit sa obtina pasaportul romanesc, ne informeaza Serviciul de Comunicare Publica al Ministerului Administratiei si Internelor. In aceeasi perioada, doar 3387 de bucovineni au redevenit cetateni romani.
Incepand din anul 2002, procesul acordarii cetateniei romane a fost blocat. Aceasta sarcina a fost trecuta de la Directia Generala Pasapoarte la Ministerul Justitiei. Probabil ca urmare a "reorganizarii", in cursul anului 2002 nici un basarabean si nici un bucovinean nu a primit cetatenia romana. Ministerul Justitiei si-a dat adevarata masura a capacitatii sale administrative in cursul anului 2003 cand au fost aprobate 6 (!) cereri de obtinere a cetateniei, venite din partea unor basarabeni. In 2003 bucovineniii nu au avut acces la pasaportul romanesc. In 2004 activitatea a fost reluata "in forta": 257 de basarabeni au primit cetatenie romana si 5 bucovineni. In anul 2005, 1317 basarabeni au reusit sa-si redobandeasca dreptul la cetatenie, impreuna cu 11 bucovineni.
Cererile blocate
In prezent Ministerul Justitiei sta calare pe 25.345 de cereri de obtinere a cetateniei romane venite din partea unor cetateni ai Republicii Moldova, la care se adauga alte 685 de cereri venite din partea romanilor din Ucraina. Procedura complicata si asteptarea nesfarsita a descurajat alte zeci de mii de romani de a-si recupera drepturile naturale, garantate prin toate declaratiile internationale in domeniu, la care Romania este, evident, semnatara. Este de notat, de asemenea, ca, pana recent, Republica Moldova interzicea obtinerea unei alte cetatenii de catre cetatenii "moldoveni", iar in Ucraina autoritatile ex-sovietice recurg inclusiv la amenintari directe la adresa celor care incearca sa-si recupereze din arhive actele originale romanesti. Pe de alta parte, basarabenii sunt cat se poate de interesati sa reprimeasca cetatenia romana: intre anii 2003-2005, Ambasada Romaniei la Chisinau a primit 15.567 cereri pentru primirea cetateniei, ne informeaza Ministerul Afacerilor Externe.
Zidul de la Prut
La sfarsitul anului trecut basarabenii au acuzat inrautatirea brusca a conditiilor de traversare a Prutului. Brusc, granicerii romani - in baza cine stie carui ordin - au devenit cerberi la portile Occidentului solicitand studentilor in drum spre Bucuresti sa prezinte documente justificative si dovada ca detin mijloace banesti necesare intretinerii in Romania. Solicitarile granicerilor sunt legale - insa acestia nu au luat in considerare ca documente justificative legitimatiile de student. Iar in ceea ce priveste suma de bani necesara intretinerii in Romania - nefiind fixata in nici un act normativ - a variat in functie de granicerul de tura, intre 50 si 100 de dolari. In conditiile in care salariul mediu din Republica Moldova nu depaseste 30 de dolari, sumele solicitate la intrarea in Romania nu au facut decat sa provoace panica printre basarabeni si sa ridice, treptat, un nou zid al Berlinului, la Prut. (George DAMIAN)
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
YAHOO! GROUPS LINKS
- Visit your group "romania_eu_list" on the web.
- To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
- Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service.
