|
"Geneza" - La inceput au fost doborarile de vant, apoi au
venit ei In mod normal, in secuime, mai mult de jumatate din populatie ar
trebui sa traiasca de pe urma lemnului. Numai ca, in loc sa isi poata asigura
traiul de zi cu zi de pe urma padurilor mostenite din mosi-stramosi, oamenii au
fost adusi la sapa de lemn de mafia care guverneaza si huzureste de peste un
deceniu. Astazi vom arata cum si cand s-au pus bazele acestei mafii.
Desi cele ce vor fi prezentate au la baza rechizitorii, rapoarte de
cercetare si urmarire penala si note de constatare ale unor autoritati
competente, timp de zece ani nimeni nu a suportat rigorile legii. Din
documentarea jurnalistica la fata locului, respectiv in Bazinul Gheorghieni,
judetul Harghita, reiese clar ca organizatia mafiota care guverneaza regiunea a
luat nastere in contextul anilor 1995-1996, cand s-au inregistrat doborari de
arbori in volum de aproximativ 6 milioane de metri cubi. A fost momentul de care
s-a profitat pentru ca in acte sa se raporteze doborari in volum de doar 3
milioane metri cubi, restul, de 3 milioane de metri cubi, nedeclarati, intrand
in buzunarele celor care au pus bazele mafiei actuale: silvicultori, procurori,
politicieni, afaceristi, comisari financiari si alti reprezentanti ai statului.
Trebuie sa mentionam ca lipsa de experienta, la acea data, a initiatorilor
acestei organizatii infractionale de temut s-a soldat cu unele dosare de
cercetare si urmarire penala. Jurnalul National a intrat in posesia unor
documente care arata mecanismul acestei mafii si implicatiile la nivel inalt.
FAMILIA. In documentele care atesta jaful declansat inca din
perioada anilor 95-96 se regasec si firmele capilor silviculturii harghitene.
Nevestele si copiii acestora erau asociati in firme-capusa, prin care sugeau cu
nemiluita bani de la Directia Silvica Harghita. Este vorba despre un sistem
paralel, firmele respective avand un obiect de activitate identic cu organismul
Regiei Nationale a Padurilor: exploatarea forestiera, fabricarea altor produse
din lemn, intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii,
prelucrarea bruta a lemnului, impregnarea lemnului, dar si economia vanatului.
Pentru "merite deosebite", unul dintre acesti indivizi a fost chiar promovat,
fiind numit director adjunct al Regiei Nationale a Padurilor in 1997. Exista
persoane care ar putea confirma faptul ca un parlamentar din secuime ar fi
insistat cu convingere pentru aceasta numire. A fost suficient sa fie numit
individul in speta, pentru ca la nivel inalt sa se formeze un puternic grup de
interese si de influenta. Rapid s-au creat ramificatiile in teritoriu. Degeaba
politia si alte institutii abilitate au probat activitatea infractionala a
acestora. Era prea tarziu! Plaga se intinsese prea mult. Procurori, care si
astazi sunt considerati a fi in slujba Mafiei lemnului, deja nu mai au frica de
nimeni. Nu contau expertizele judiciare, declaratiile unor martori, documentele
contabile, probele gasite la fata locului si multe altele. Isi bateau joc de
toata lumea, "spalandu-i" pe infractori si dispunand neinceperea urmaririi
penale (NUP). Astazi, motivele invocate de acesti procurori pentru NUP-urile
respective ar parea amuzante chiar si pentru studentii in Drept din anii
terminali. Singurul rezultat notabil al organelor statului a constat in
demiterea unuia dintre acesti indivizi plantati in Regia Nationala a Padurilor.
Ce-i drept, rezultatul nu a avut nici un efect. Toti cei care au pus bazele
acestui fenomen sunt si astazi bine mersi, putrezi de bogati si inca activi ca
oameni de afaceri. Inca mai incearca si chiar reusesc sa mai tapeze statul de
bani. Daca procurorii Departamentului Anticoruptie vor fi vreodata interesati de
aceste dosare, le punem la dispozitie documente si numele unor persoane care au
cunoscut fenomenul din interior. Martorii respectivi promit ca incalca Omerta
numai cu conditia sa li se garanteze faptul ca se va face ceva pentru pedepsirea
mafiei.
FURTUL PADURILOR. Secuimea a devenit patria gaterelor. Unele
dintre acestea sunt legale, altele nu. Sunt atat de multe, incat numarul lor
este mult prea mare raportat la cotele de taiere alocate anual judetului
Harghita. Cu toate acestea, ele lucreaza la capacitate maxima, defrisarile
ilegale fiind un fenomen scapat de sub control.
Specialistii spun ca in ultimii zece ani s-au defrisat paduri care ar fi
trebuit sa cada prada drujbelor in anii 2040. Ecosistemul este grav afectat, dar
asta inca nu intereseaza pe nimeni. Firesc, la noi este nevoie de o tragedie
pentru ca autoritatile sa ia masuri in acest sens. Revenind la evolutia
fenomenului infractional, trebuie spus ca Mafia lemnului se adapteaza oricarei
situatii. Pentru ca, o data cu demararea procesului de retrocedare a padurilor,
de la stat nu se mai putea fura cu sutele de miliarde, Mafia lemnului a luat in
vizor proprietarul privat, caruia ii defriseaza padurea cu "acte in regula",
fara ca acesta sa stie. Oamenii sunt prea saraci si fara stiinta de birocratie
ca sa se poata lupta cu mafiotii in instante deja cumparate. Vin plangand, cu
memorii si petitii pe la diferite autoritati, fara ca cineva sa-i asculte.
Mecanismul defrisarilor de paduri private este unul complex. La aceste
operatiuni isi dau din plin concursul si consiliile locale. Mafia a exploatat
mai intai lacunele legilor de improprietarire, pentru a putea exploata masiv
padurile. Pentru acoperire, mafia a infiintat asociatii private de proprietari,
asociatii in care oamenii deveneau membri fara sa stie. Ei "semnau" contracte
prin care erau de acord ca asociatiile mafiote sa le administreze padurea. Etapa
finala era defrisarea cu consimtamantul asociatiei respective. Astfel de aspecte
sunt semnalate intr-o nota de constatare intocmita de comisari ai Garzii
Financiare Arad. De ce din Arad? Pentru ca, la vremea respectiva, unii comisari
financiari harghiteni erau compromisi. Unii dintre ei chiar au fost condamnati,
dar in alte dosare penale. Asa se face ca insusi comisarul general al Garzii
Financiare a dispus un control in Harghita, care sa fie efectuat de comisari
aradeni. Jurnalul National a intrat in posesia acestei note, intocmita la
sfarsitul anului 2003. Desi cele descoperite de comisarii Garzii Financiare sunt
de o gravitate extrema, pana in momentul de fata nici un cap al mafiei nu a
raspuns in fata legii. Dimpotriva, in plan local (Gheorghieni Miercurea Ciuc
Targu-Mures), ei au obtinut chiar NUP-uri in unele dosare.
FURTURI LEGALE. Majoritatea padurilor din zona au fost cumparate
de mafioti prin diferite tertipuri. Profitand de faptul ca legea prevede amenzi
de la 10 la 30 de milioane de lei pentru proprietarii de padure care taie arbori
fara aprobarea directiilor sau ocoalelor silvice, mafiotii au dobandit paduri
printr-o forma de santaj. Mecanismul este simplu. Hotii sunt trimisi sa
defriseze padurile proprietarilor, pentru ca a doua zi acestia din urma sa afle
ca sunt pasibili unor amenzi de pana la 30 de milioane de lei si ca, mai mult,
va trebui sa suporte si cheltuielile de regenerare a padurii. Cu alte cuvinte,
proprietarii se trezesc si cu padurea taiata, si cu banii luati. Solutia vine de
la mafie. Proprietarilor li se propune sa-si vanda padurile ca sa nu pateasca
nenorociri de genul celor prezentate. Mai mult, li se da de inteles ca nu li se
va marca padurea, refuzandu-li-se chiar efectuarea unor controale de fond.
Padurile sunt cumparate astfel la preturi de nimic, in baza unor contracte "de
mana", intrucat majoritatea proprietarilor nu au dobandit inca titlurile de
proprietate. Padurile astfel "vandute" cad prada drujbelor cumparatorilor. In
Nota de constatare a Garzii Financiare Arad, situatia este explicit prezentata:
"Incepand cu anul 1991, respectiv cu data reala punerilor in posesie (chiar daca
nu au existat titluri de proprietate emise), au existat doua categorii de
proprietari care si-au materializat diferit modul de administrare a padurii. Pe
de o parte, au existat proprietarii de drept, al caror interes a fost protejarea
si exploatarea padurii conform prevederilor legale, beneficiind de uzufructul
legal oferit de exploatarea rationala a padurilor, iar de cealalta parte, cei
care au devenit proprietari de fapt prin incalcarea legii cu privire la
exploatarea dreptului de proprietate, al caror unic scop a fost si este
exploatarea padurii in orice conditii, pana la defrisarea ei definitiva,
intrucat, legal, nu pot deveni proprietari de drept". Este cazul padurii din
zona Alsoerdo, unde s-a ajuns in situatia "ca in prezent sa nu se stie care sunt
adevaratii proprietari si cine a exploatat si exploateaza cu adevarat aceasta
suprafata, constituita din 460 de hectare de padure, existand indicii ca peste
70% din aceasta suprafata este in posesia unor persoane care nu detin documente
legale de proprietate".
ASOCIATII-FANTOMA. Toti proprietarii care au cumparat paduri prin
contracte neautentificate aveau nevoie de o forma mascata de a ascunde
proprietatea.
S-au organizat in asa-zise asociatii de proprietari de paduri. Exemple
elocvente sunt asociatiile "Lazarea" si "10 brazi", asociatii nonprofit, fara
scop lucrativ si nepatrimoniale. Asta pe hartie. In realitate
s-a constatat ca,
desi nu toti proprietarii de paduri au devenit membri ai acestor asociatii,
"prin trafic de influenta si presiuni facute asupra organelor silvice, incheie
un contract cu Directia Silvica Harghita, privind administrarea aproape a
intregii suprafete de padure retrocedata, respectiv 350 de hectare de teren
impadurit, erijandu-se in reprezentarea tuturor proprietarilor de paduri din
comuna Lazarea, desi nu fusesera imputerniciti in acest sens de toti
proprietarii de paduri", se arata in Nota de constatare a Garzii Financiare
Arad. Mai trebuie mentionat si faptul ca asociatiile respective insumau la
vremea respectiva 480 de membri, numarul proprietarilor din padurea Lazarea
fiind de
2.765.
DEFRISARI "NONPROFIT". Nici macar contractul incheiat, cum-necum,
intre Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea si Directia Silvica Harghita nu
a fost semnat conform legii, nefiind autentificat. Motivul? Asociatia respectiva
nu putea demonstra in fata notarului ca este proprietara de padure si nu putea
face dovada ca poate reprezenta legal toti proprietarii (2.765, din care doar
480 erau membri) de paduri din comuna Lazarea. In ceea ce priveste statutul de
asociatie nonprofit sau fara scop lucrativ, asa cum am mai spus, acesta era doar
pe hartie. In fine, paravanul fiind creat, afacerile "nonprofit" derulate se
ridicau la miliarde si miliarde de lei. Intr-un singur caz, comisarii financiari
au descoperit cum Ocolul Silvic Gheorghieni, dintr-un foc, ar fi "eliberat
nelegal autorizatie de exploatare pentru suprafata de 21 de hectare pentru
Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea", desi padurea nu apartinea acestei
asociatii, cum mentioneaza chiar Garda Financiara. Dar, raportat la miile de
hectare defrisate ilegal, o suprafata de 21 de hectare nu mai insemna nimic
LUPUL TANAR AL POLITICII SI AL AFACERILOR. In ceea ce priveste
exploatarea, un rol esential l-a avut Ocolul Silvic Gheorghieni, condus la acea
vreme de controversatul inginer Meles Elod, subiect in mai multe dosare de
cercetare si urmarire penala, soldate, evident, cu NUP-uri locale. In zona,
individul este de temut, fiind considerat intangibil, datorita protectiei
politice de care s-ar bucura. Legenda intangibilitatii sale este intretinuta si
de faptul ca a fost "extras" din toate dosarele pe care i le-au intocmit
organele de ancheta (Politia, Garda Financiara si Garda de Mediu). Interesant
este profilul pe care i l-au facut comisarii financiari in Nota preliminara de
control, in cazul "operatiunilor" de ajutorare a sinistratilor carora le-au fost
doborate de furtuni 100 de hectare de paduri, din Lazarea, in august 2003.
Citam: "Incalcand prevederile legale in materie (
), dovedind o graba suspecta
si o dorinta inexplicabila de a ajuta proprietarii de paduri din zona
calamitata, Meles Elod, seful Ocolului Silvic Gheorghieni, a intocmit intr-un
timp-record (fizic imposibil) Actele de Punere in Valoare (APV) pentru partidele
care au fost doborate de vant (desi nu au existat cereri oficiale din partea
proprietarilor de paduri), fara a respecta prevederile legale in materie,
respectiv delimitarea zonei afectate, marcarea arborilor ce nu au fost doborati
de vant, inventarierea masei lemnoase doborate, ce urma a fi exploatata, si a
celei ramase pe picior ce urma a fi exploatata, avizarea si aprobarea APV-urilor
de conducerea Directiei etc. (
). APV-urile au fost intocmite in birou,
personal, de seful de Ocol (fara a fi vizate de organele superioare, asa cum
prevad normele silvice legale), pe baza amenajamentelor silvice, ale caror date
nu au mai fost reactualizate de multi ani (
). Acest fapt a determinat
subevaluarea masei lemnoase doborate de furtuna cu mii de metri cubi si a creat,
asftel, conditiile exploatarii nelegale a cantitatii suplimentare de masa
lemnoasa neinventariata. S-a dovedit, astfel, subitul interes al sefului de Ocol
in ajutorarea proprietarilor de paduri. Graba cu care a intocmit Actele de
Punere in Valoare s-a datorat lacomiei, respectiv dorintei de a asigura
posibilitatea sustragerii a cat mai multa masa lemnoasa fara forme legale".
Acelasi Meles Elod este acuzat, in speta respectiva, pentru modul haotic in care
s-a exploatat masa lemnoasa din zona calamitata. "O alta neregula grava (
) a
fost acordarea de catre seful Ocolului Silvic Gheorghieni a autorizatiilor de
exploatare unor fundatii nonprofit: Asociatia proprietarilor de paduri "Lazarea"
si "10 brazi", desi aceste asociatii nu indeplineau conditiile legale in acest
sens, respectiv nu detineau atestate de exploatare si nu aveau prevazut in
obiectul de activitate exploatarea masei lemnoase. Elod a incercat sa-si
consolideze si mai mult "imunitatea" in fata legii prin dobandirea calitatii de
parlamentar, fiind sustinut de UDMR. In ciuda investitiilor in acest scop, Elod
a pierdut in campania de prealegeri, perceptia electoratului fiind una negativa.
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
YAHOO! GROUPS LINKS
|
