[romania_eu_list] Interventie lege-supusi represiunilor politice

Fri, 19 May 2006 03:18:31 -0700

Inteventia deputatului AMN, Vitalia Pavlicenco, in legatura cu
examinarea, in lectura intii, a proiectului de Lege pentru
modificarea si completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (art.12, 12
(1).

Stimati colegi,

Examinam astazi consecintele uneia, poate, dintre cele mai tragice
pagini din istoria Natiunii romanesti, discutam despre despagubirile
cauzate de crimele regimului comunist-stalinist, savirsite sub
diverse forme impotriva citorva milioane de basarabeni, despre
victimele regimului inuman, care a ocupat acest teritoriu prin forta
armelor, a exterminat, prin impuscare, intelectualitatea, inclusiv
preotii si calugarii, a jefuit proprietatile oamenilor, a deportat,
a torturat insasi fiinta noastra, pingarind Limba Romana cu
alfabetul ei latin, Cultura si Biserica.

In contextul condamnarii crimelor impotriva umanitatii de catre
Consiliul Europei, proiectul de lege, - avind menirea sa faca un act
de dreptate nationala, istorica, politica, sociala si morala -capata
o semnificatie aparte. Daca am fi adoptat Hotarirea propusa de AMN
in sprijinul Rezolutiei APCE, Parlamentul ar fi avut azi mai multa
credibilitate in fata victimelor si a urmasilor acestora, dar si in
fata comunitatii internationale.

Procesul de despagubire a persoanelor supuse represiunilor a fost
mereu tergiversat. Peste 10 mii de batrini mai asteapta un dram de
dreptate, altii au plecat in lumea celor drepti cu sufletul sfisiat
de durere, fara ca autoritatile de la Chisinau sa-si ceara iertare
de la ei!

Proiectul discutat este o dublare a Hotaririi de Guvern nr.338,
declarata neconstitutionala in partea ce se referea la compensarea
averii confiscate de regimul sovietic de la persoanele deportate.
Prevederile contradictorii din Hotarire a facut imposibila
restituirea averii fostilor proprietari. Aceste litigii sint cele
mai complicate, deoarece lipsa cadrului legal obliga instantele de
judecata sa recurga la analogia legii, aplicata diferit.

Daca vom adopta proiectul de lege in forma sa actuala, persoanele
reabilitate, care nu au beneficiat de o recuperarea averii
nationalizate, confiscate sau luate in alt mod, risca sa nu mai
poata beneficia de redobindirea bunurilor familiei si ale rudelor
prapadite.

Desigur, e trist si inechitabil cind se gasesc indemnizatii lunare
de cite 500 de lei pentru Eroii Muncii Socialiste si pensii
fabuloase fostilor demnitari, inclusiv din regimul totalitar
comunist, in timp ce persoanelor supuse represiunilor staliniste li
se plateste o compensatie nominativa in bataie de joc, de 34 lei
lunar, doar celor cu gradul de invaliditate l, 2 si 3, suma care,
descifrat, inseama: pentru energia electrica - 12 lei, apa - 4 lei,
canalizare - l leu, servirea blocului - 2 lei, evacuarea gunoiului -
l leu, resoul - 3 lei, apa calda - 11 lei. Si iarna, pentru
incalzire - inca 56 de lei. Dar ce facem cu ceilalti? Ne intrebam
astfel - prin ce se deosebesste actualul regim de cel care le-a
distrus viata si i-a tratat ca pe robi fara drepturi?!

Insa a fost vorba de gospodarii de pe aceasta palma de pamint,
carora, intr-o noapte, li s-a luat totul, fiind deportati cu ce erau
pe ei. Astazi, printre fostii deportati, 90 la suta sint pensionari.
Ani la rind s-au adresat la Guvern, Parlament, Presedintie, Duma
rusa de Stat, solicitind recuperarea averii confiscate. Se pare ca
nici azi unii nu s-au debarasat de sindromul de a-i trata ca
pe „dusmani ai poporului", pusi in Siberia si in Kazahstan la cele
mai grele lucrari, lasati fara surse de existenta, reveniti acasa -
pentru a fi din nou persecutati. Dupa ce nu au avut copilarie, nici
tinerete, ei au acum o pensie ingrozitor de mica, adica nu au nici
batrinete.

Se impune protectia sociala a unor categorii de populatie, inclusiv
a victimelor represiunilor politice, a celor deportati, ca si a
celor inchisi din motive politice in spitalele de psihiatrie,
inclusiv la Manastirea Curchi, distrusa de comunistii care acum o
ridica din ruine nu pe banii lor, ci pe banii deportatilor,
infometatilor si saracitilor cu buna stiinta.

Adoptarea legii cu o intirziere de peste sase ani, ar putea fi un
pas esential pentru recuperarea averii persoanelor reprimate
reabilitate si pentru prevenirea de dosare la CEDO, din cauza
executarii improprii sau a nerespectari de catre stat a legislatiei.

Ar fi bine sa se evite o noua sesizare la Curtea Constitutionala,
daca legea ar contraveni Constitutiei.

Noi consideram ilegala inlocuirea sintagmei „nationalizata" cu
sintagma „sechestrata", incercindu-se excluderea infaptuirii
justitiei pentru un numar impunator de persoane. Este aberanta
interpretarea conform careia „nationalizarea caselor pentru
depasirea volumului stabilit nu e inclusa in notiunea de represiune
politica". „Nationalizarea caselor pentru depasirea volumului" a
fost abuziva, iar legislatorul a statuat corect ca nationalizarea in
sine reprezinta o expropriere, confiscare, ingrijorarea autorilor ca
sintagma va fi interpretata gresit nu rezista criticii. Punctul 9
din Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie nr.35 din
24.10.2003 „Cu privire la practica judiciara de aplicare a unor
prevederi ale Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice", stabileste ca „nationalizarea bunurilor"
inseamna „trecerea fortata a bunurilor in proprietatea statului
printr-un act legislativ sau act normativ", in prezent se afla pe
rol o multime de dosare pentru revendicarea caselor nationalizate.
Adoptarea legii in varianta propusa ar ingradi accesul reclamantilor
la justitie si ar apare un nou motiv pentru sesizare la Curtea
Constitutionala.

Si retrocedarea terenurilor de pamint, a padurilor poate fi
revendicata de fostii proprietari ori despagubita in echivalent
banesc. Asemenea bunuri imobile au figurat in dosarele deportatilor.
Dupa foametea provocata artificial in anul 1947, terenurile de
pamint si plantatiile multianuale erau, pentru multi gospodari,
unica avere.

Si pina la instalarea dictaturii comuniste, proprietatea privata
asupra terenurilor era consfintita de acte normative in vigoare de
pina in anul 1940, iar formularea „expropriate din considerente ce
nu au legatura cauzala cu represiunile politice" este de priosos -
fostilor proprietari le-ar reveni dubla obligatie sa probeze atit ca
au detinut averi imobile, cit si legatura cauzala dintre represiune
si expropriere.

Art.12 indica plata unei compensatii. Insa, mai departe, sintagma e
inlocuita cu „recuperarea valorii", insa nu sint bine definite
semnificatia si diferenta dintre sintagmele „achitarea
compensatiei", „recuperarea valorii averii" si „restituirea averii".
Pornind de la practicajudiciara, fapt elucidat de Hotarirea Plenului
CSJ nr.35 din 24.10.03, prin „restituirea averii" se
intelege „intoarcerea averii ce s-a pastrat in natura";
prin „recuperarea valorii" -„recuperarea valorii reale a bunului,
raportata la pretul de piata, la data examinarii cererii", iar
prin „achitarea compensatiilor" - achitarea compensatiei unice,
prevazute de lege.

In proiect nu se precizeaza cuantumul compensatiei si cum va fi
stabilit. Daca sint acte confirmative privind averea detinuta,
lucrurile se simplifica. Ce facem, insa, in lipsa documentelor? De
unde sa aiba toti oamenii actele, cind au fost deportati in conditii
inumane, uneori cu doar ce aveau pe ei? Cunoastem atutidunea
manifestata fata de cei ramasi in viata si reveniti acasa, mai ales
ca nici nu li se permitea a se stabili cu traiul in localitatile de
unde fusesera ridicati in Siberia! Se cunoaste cit de grosolan au
fost dusi, in plina noapte, fara a li se intocmi acte de confiscare
sau de nationalizare in momentul deportarii. E necesar a se stabili
o compensatie unica baneasca pentru avere, daca persoana nu are
probe.

Sprijinim „restituirea averii si recuperarea valorii averii ce nu
poate fi restituita" de la bugetul de stat. Idea incasarii unor sume
de la administratia publica locala va insemna neexecutarea
hotaririlor si, ca urmare, Moldova va fi resanctionata, la CEDO
pentru o avalansa de neexecutari.

O comisie va stabili componenta si valoarea averii, ce urmeaza a fi
restituita. Deciziile privind formarea comisiei si hotaririle luate
de aceasta trebuie sa aiba, insa, un caracter transparent. Iar
evaluarea costului bunurilor nationalizate sa fie efectuata de
experti independenti. Din comisie ar trebui sa faca parte si
persoane ce au suferit in urma crimelor regimului totalitar comunist.

In ceea ce priveste esalonarea platii sa tinem seama ca majoritatea
persoanelor, supuse direct represiunilor, au o virsta inaintata si 3
sau 5 ani este, pentru ele, o perioada mult prea mare. Termenele
trebuie restrinse.

Referitor prescriptie, aceasta se poate stabili doar de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi. in caz contrar, ar rezulta ca
beneficiarii au omis deja termenul de prescriptie, deoarece au fost
reabilitati inca in anii 1990 si, din cauza imperfectiunii
legislatiei, nu si-au putut revendica drepturile pina in prezent. Ar
fi o mare nedreptate daca legea nu ar viza si persoanele despagubite
acum circa 15 ani cu cite 7000 ruble-in 1989, 200 mii cupoane-in
1993 si 200 de lei - in 1995. Actul normativ in baza carora au
acceptat sa fie - de nevoie si de saracie -despagubiti, a fost
declarat neconstitutional si ei au dreptul sa beneficieze de actele
pe care le-am dori constitutionale.

Consideram, la nivel conceptual, ca persoanele deportate si,
ulterior, reabilitate, au dreptul si la despagubiri morale. Moldova
si-a luai angajamentul sa reintegreze in drepturile civile
persoanele carora li s-au aplicat masuri de represiune, prin
trimitere in exil si confiscare a bunurilor. Cuantumul sumelor
prejudiciilor morale se va stabili confom legislatiei civile in
vigoare, de la caz la caz. Este de remarcat, insa, ca asemenea
practica noua exista in legislatia europeana si se aplica, bunaoara,
in prezent, in Romania.

Consideram ca statul nostru ar trebui sa inceapa neintirziat
negocieri cu Guvernul Federatiei Ruse privind achitarea
despagubirilor materiale si morale basarabenilor deportati de NKVD-
ul rus-sovietic si urmasilor acestora.

In speranta ca se va manifesta o atitudine nondiscriminatorie fata
de cetatenii nostri si se vor abandona sindromurile specifice
regimului totalitar din trecut, Alinta Moldova Noastra va vota in
prima lectura proiectul de lege si va prezenta amendamentele pentru
lectura a doua, care au si fost pregatite.

Chisinau,
18 mai 2006








*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***



SPONSORED LINKS
Dvd region free American politics Region free dvd player

YAHOO! GROUPS LINKS



Raspunde prin e-mail lui