|
Remarc din articol ca oamenii inca nu-si cunosc
drepturile (d.ex. "dreptul la un mediu curat" este stipulat de Constitutie) - pe
de alta parte, desi in Bucuresti exista o gramada de ONG "de mediu", vad ca
lumea nu le cunoaste. Apreciez, d.ex., activitatea celor de la Terra Mileniul
III - insa nu pot nici ei sa le faca pe toate, cu cati oameni au
acolo...
Vedeti si comentariile de pe forum.
Codruta
Radu CRIVAT
Vechi de zeci de ani, copacii de pe Bulevardul Drumul Taberei
au fost taiati fara mila de o firma angajata a RADET, pentru a executa o lucrare
de modernizare a retelei de termoficare. Arborii puteau fi salvati daca
inlocuirea tevilor s-ar fi facut prin trotuarul din apropiere. Insa cui sa-i
pese, daca la baza a stat si o aprobare de la Administratia Lacuri si Parcuri.
Drumul Taberei, numarul 48. Afara sunt peste 35 de grade
Celsius. Temparatura ucigatoare, la propriu. Pe trotuarul larg trec agale,
topiti de caldura, barbati si femei, tineri si batrani. Caldura din case i-a
scos la aer, in cautarea unui loc cu umbra. Cu toate astea, merg prin soare.
Autoritatile au grija de ei. Vechi de zeci de ani, copacii care tineau umbra
fasiei de asfalt paralela cu soseaua au fost culcati, fara mila, la pamant.
Municipalitatea a avut grija de asta. Mandra in soare zace o lucrare a RADET.
"Modernizare retea termoficare magistrala Drumul Taberei, lucrare executata de
firma ARCADA Constructii SA", sta scris pe un panou de tabla. Dar ceea ce pentru
RADET inseamna modernizare, pentru bucuresteni inseamna regres. In fata
nepasarii, natura face pasul inapoi. O data cu ea, dispare si umbra, si
oxigenul.
DE NECREZUT. Muncitorii au taiat zeci de copaci pentru
a face loc conductelor imense. Oamenii care trec prin zona sunt contrariati. Se
opresc, se mira si gesticuleaza, fara sa poata explica de ce a fost nevoie de
masacrarea padurii.
"Putea fi foarte usor spart jumatate din trotuarul asta pe
care trecem si bagate tevile fara sa mai stricam copacii. Unii dintre ei sunt
vechi de zeci de ani, cum au putut sa-i taie atat de usor? Puteau fi gasite alte
variante pentru lucrarea asta, fara sa facem macel", ne spune un barbat care se
recomanda a fi "de prin zona".
O doamna cocheta cara un carucior in care are un pepene. O
intrebam despre copaci. Se intristeaza brusc: "E rau ca i-au taiat. Dar ce,
depinde de noi? Locuiesc aici, la bloc, si vorbeam cu vecinii, ca asta era un
parc frumos, de la Tip Top pana la Romancierilor. Copacii astia sunt oxigenul
nostru. Daca ii taiem, ce facem?", ofteaza femeia. Un barbat ne impartaseste
parerea sa despre lucrarea RADET: "Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau
eu aici, au sapat de mai multe ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum
cativa ani au sapat, dar nu au taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de
zona asta, poate singura cu asa multa verdeata. Ei zic ca au aprobari, dar ce,
noi nu stim cum se iau aprobarile? Ce sa facem, daca avem ecologisti numai pe
hartie?".
CRITICI
"Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau eu aici, au sapat de mai multe ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum cativa ani au sapat, dar nu au taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de zona asta, poate singura cu asa multa verdeata." - oamenii din zona Bucurestenii traiesc cu patru ani mai putin
Statisticile nu sunt deloc optimiste. In ultimii ani, peste un
milion de copaci au fost taiati cu acordul tacit al autoritatilor. 50% dintre
zonele verzi ale Capitalei au fost transformate ilegal in carciumi, terase,
cartiere de lux, garaje si benzinarii. Efectul a fost unul dur. Bucurestenii
traiesc cu patru ani mai putin decat media pe tara, din cauza poluarii. Cele mai
mari defrisari au avut loc in parcurile din Bucuresti, o parte dintre acestea
fiind total distruse. Un exemplu in acest sens este Parcul Bordei, care risca sa
fie transformat intr-un cartier de vile de lux, daca consilierii generali vor
aproba proiectul proprietarului Costel Constanda. In prezent, alesii locali se
judeca cu omul de afaceri, urmatorul termen de la Tribunalul Bucuresti fiind la
20 septembrie.
PERICOL. Din 1990 incoace ritmul disparitiilor zonelor
depoluante si exigenante din Capitala a fost de 100 de hecare pe an. Din 3.400
de hectare de spatiu verde au mai ramas 1.400. 280 de tone de praf zac pe km
patrat din cauza disparitiei copacilor, care ar putea retine fiecare cate 20 de
kg de parf. Conform Institutului de Sanatate Publica, cateva mii de bucuresteni
sufera de boli respiratorii din cauza aerului poluant.
Daca in 1989 in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii
verzi, in 1995 suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane
mp, iar in prezent se estimeaza ca au ramas doar 14 milioane de mp. Asta
inseamna ca, daca normele internationale prevad minimum 12 mp de spatiu verde pe
cap de locuitor, unui bucurestean ii revin doar 3,4 mp, spre deosebire de un
francez, care are 50 de mp. Cu toate acestea, autoritatile locale continua sa
aprobe defrisarea spatiilor verzi, care si asa sunt pe cale de disparitie.
(Monica C. Andrei)
__._,_.___
*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***
SPONSORED LINKS
YAHOO! GROUPS LINKS
__,_._,___ |
