[romania_eu_list] Parcul National Duna-Ipoly (Ungaria)

[Peter Lengyel]

Parcul National Duna-Ipoly (Ungaria)     Budapesta, o capitala europeana atractiva din punctul de vedere al peisajului natural si arhitectural, are in imediata sa vecinatate arii naturale protejate care merita si ele a fi vizitate. La vest de Dunare, se ridica mai mult sau mai putin abrupti, muntii formati din calcare, mai ales din dolomitul depus in triasic. Punctul cel mai inalt al acestor formatiuni, vf Pilis este pe la
 756 m altitudine (Muntii/Dealurile Pilis), dar versantii ridicandu-se de la nivelul dunarean dau totusi un aspect impresionant. Aria strict protejata pe care am vizitat-o noi, se afla putin mai la sud, si cuprinde doar varful Nagy Szenas (Muntii/Dealurile Budei), care ajunge la 550 m altitudine, fiind constituite din dolomit care are circa 230 milioane de ani. Mai spre nord apar zonele andezitice vulcanice miocene, de cca 13 milioane de ani, care in Dobogoko (Muntii/ Dealurile de la Visegrad) ajung la 699 m altitudine.     Initial aceste zone mai inalte aveau o vegetatie reprezentata de paduri de cvercinee, tufarisuri xerofile
 dar si de ochiuri de stepa, de vegetatie xerofila ierboasa si plante calcofile instalate pe stancariile de dolomit. Desi o parte a valorilor naturale se pastreaza si acum, nu putea sa nu apara interventia omului in apropierea unei concentrari mari de populatie. Padurile de stejari au fost afectate de taieri, astfel incat in unele arii calcarele au ramas la zi, tot solul fiind erodat de catre precipitatii. Cum prostia umana nu are legatura prea mare cu granite statale, si silvicii din zona au actionat conform incapacitatii caracteristice, transformand padurile naturale in plantatii de pin negru si de salcam, si nu doar atat, dar incercand crearea unor arborete si in zonele stepice in care exista o valoroasa biodiversitate, prezentand mai multe specii endemice, rare si valoroase pentru conservare. Umbra si acidificarea solului de sub plantatiile de pini, arii cu diversitate biologica devastata, rezultat al prostilor care au pirogravat pe creier ideea stupida ca peste tot
 trebuie sa fie copaci frumosi care ‘sa produca’ asa ca au scos intreaga natura ‘la produs’. Totodata, in padurile de pin negru, in perioadele uscate probabilitatea unor incendii este foarte mare. Salcamul, desi a intrat pana si in cantecele populare maghiare, este o specie de origine nord-americana care a ajuns in Europa in 1601, adus de Jean Robin, directorul gradinii botanice din Paris, persoana a carui nume se regaseste si in denumirea de gen a salcamului (Robinia pseudacacia); se presupune ca in Ungaria a ajuns pe la nivelul anilor 1710 -1720. Lemnul de pin si de salcam nu are valoare pe piata, asa ca acum trunchiurile taiate sunt fixate pe versanti, fiind folosite doar pentru a reduce eroziunea solului.       Aici este zona de contact dintre un district floristic mai nordic, mai adaptat frigului, instalat preponderent pe roci vulcanice, si un district floristic mai sudic, cu un numar mare de specii termofile, instalate pe calcarele dolomitice.      Saga pedo, insecta europeana dintre speciile actuale care are cea mai mare dimensiune, are aici langa Budapesta populatie formata numai din exemplare femele, care se reproduc prin partenogeneza! Interesant, nu? Desi este o insecta foarte mare, coloritul homocrom
 o face greu de observat in natura, asa ca ea ramane pentru multi vizibila doar in poze.      La o vizitare a ariei merita sa fie contactati cei de la Administratia Parcului National Duna-Ipoly, care pot pune la dispozitie ghizi specializati, angajati ai parcului, spre exemplu biologi (evident, contra cost). Ghidajul este benefic din mai multe motive, spre exemplu 1. unele arii pot fi vizitate doar cu ghid, apoi 2. nu se pierde timpul prin cautarea intrarilor, a iesirilor, a traseelor, a punctelor de belvedere, a valorilor naturale care merita a fi vazute, 3. ghidul povesteste despre caracteristicile naturalistice mai importante,
 si nu in ultimul rand, 4. se pot crea legaturi profesionale importante. Exista doua trasee de vizitare, care ofera sansa trecerii in revista a caracteristicilor naturalistice fundamentale ale ariei strict protejate numite Szenasok (‘Fanatele’). Cu o asemenea vizitare, poti sa iti faci o imagine mult mai relevanta despre zona, decat daca ai merge fara ghid, si ai avea la dispozitie aceeasi cantitate de timp.      Coame insirate pana in zare, coaste abrupte sau versanti mai domoli se pierd cu incetul prn departarile albastrui ale vizibilului. Urcusuri si coborasuri, unele mult mai abrupte decat pare de la distanta, te fac sa intri
 intr-o lume pe care nu prea o crezi a exista la o distanta atat de mica fata de capitala maghiara. Peisajul este dominat de paduri, pe langa care apar stancarii dolomitice la vedere, cu plante stepice si zone de silvostepa. Padurea actuala este dirijata spre a redeveni ceea ce era candva aici in mod natural, o padure dominata de stejari din diferite specii. Remarcabil este numarul mare de exemplare de cer, cu ghinda lor in ‘capacele tepoase’; la ora de fata, sfarsit de septembrie 2006, exista o puternica fructificatie de ghinda, asa ca la bataia vantului ele cad in numar mare din copertina verde sub care ne plimbam.      Din
 pacate, pe langa speciile autohtone (dintre care mai abundente sunt Quercus pubescens, Quercus petraea, Quercus cerris, Fraxinus ornus, Acer platanoides, Carpinus betulus, dar apare si Tilia cordata, Fagus sylvatica si Fraxinus excelsior, Cerasus avium, Sorbus torminalis), exista si mari suprafete care sunt inca dominate de pinul negru si de salcamul care afecteaza biodiversitatea, prin preluarea spatiului disponibil de la ecosistemele naturale. Exista un proiect Life prin care se incearca remedierea greselilor facute in mod inconstient de catre silvicultura. Astfel, prin ultilizarea unor mari sume de bani, salcamii sunt taiati de 4 ori pe an, pentru a nu permite reocuparea spatiului, si a favoriza in schimb cresterea unor specii care existau in mod natural in aceasta zona (stejari, tei, carpen etc). A fost pusa si problema injectarii salcamilor cu substante toxice, dar din cauza ca legile nu permit interventi chimice pe teritoriul unor arii strict protejate, aceasta
 metoda nu a fost folosita. Totodata, pinii negrii sunt taiati in mod gradat, si locul lor este incercat a fi ocupat de specii autohtone, dar nu este posibila o drastica defrisare a lor deoarece pot sa porneasca procese de eroziune, si pierderea solului care si asa este destul de subtire…      Dintre plantele cele mai reprezentative pentru parc, primul loc este ocupat de Linum dolomiticum, o planta care pe intreaga Planeta traieste doar aici, si care infloreste primavara, iar acum, toamna, ii putem vedea doar frunzele marunte; specia a fost descoperita de Borbas Vince in anul 1897, desi zona Szenasok (fanatele) era un loc de
 peregrinare a naturalistilor din capitala maghiara cu mult inainte de aceasta data; protejarea acestei specii a fost asigurata din anul 1930. Exista diverse specii de plante importante pentru conservare, dintre care 4-5 specii sunt si pe anexele Directivei Habitate. Dintre speciile relicte se mentioneaza Festuca amethysiana, Carduus crassifolius ssp glaucus, iar dintre speciile endemice se aminteste prezenta lui Dianthus plumarius ssp regis-stephani, Seseli leucospermum.       Deoarece zona a fost folosita ca arie unde veneau sa vaneze papagalii comunisti de la Moskova, cand erau in
 vizita ‘la tara’, zona era plina de ierbivore mari, pe cand cel mai mare pradator este vulpea. Cu toate ca prin anii 1800, in vecinatatea Budapestei lupii erau inca frecventi, odata cu avansarea spre ‘civilizatia europeana moderna’, ei au fost exterminati fara drept de replica. In schimb, au fost aduse animale ‘frumoase’ cum sunt muflonul si cerbul lopatar, care impreuna cu mistretul, capriorul si cerbul autohton scapat de sub control, rodeau toate plantele tinere, crengile, lastarii etc. Sa nu mai zic de faptul ca muflonii au obiceiul de a se aduna in locurile cele mai calduroase, iar acestea erau si locurile unde traiesc populatii de plante endemice termofile, pe calcarele expuse insolatiei puternice…, asa ca muflonii cam rodeau tot ce era mai valoros pentru conservarea biodiversitatii naturale…      La momentul de fata, exista un gard de 40 km ! si de circa 3 m inatime, din cabluri de sarma impletita, care a fost construit in primul rand pentru a nu lasa animalele ierbivore sa intre in numar mai mare decat este de dorit, daca se doreste pastrarea unui echilibru intre flora si fauna. Membrii unor ONG-uri de mediu au participat la ‘alungarea’ unei parti a ierbivorelor in afara gardului, iar in zona ingradita se doreste exterminarea muflonilor si a cerbilor lopatari. Totodata, prin gardul acesta se doreste stoparea accesului motociclistilor care cam vin sa se distreze prin parc, dar acest gard nu rezolva problema, fiind taiat aproape in fiecare zi a anului. Presiunea mare a motociclistilor este si rezultatul tendintei prin care bogatii din Budapesta se muta spre zonele marginale
 geografic, unde este mai liniste si mai mult spatiu, astfel ca sate candva amortite devin pline de vile uriase si colectii de masini, ATVuri, motociclete enduro etc. Fiind in vecinatatea imediata a parcului, smecherasii de 2 forinti taie gardul pentru o plimbare de o dupa-masa cu motocicleta… Exista patrulari ale rangerilor din parc, impreuna cu fortele de ordine, dar cat de multe pot fi astea, si cat de eficiente, asta este un mare semn de intrebare.     Din padure se ridica un turn de dolomit (‘Turnul Dracului’), ghidul ne explica cum ca acolo era candva un izvor care se ridica din adancuri, strabatand dolomita si depunand in
 ea substante care au cimentat mai puternic roca, incat dupa eroziunea materiei din jur, acum structura se ridica sub forma unui turn. Desigur, nu turnul s-a ridicat din deal, ci dealul a fost erodat din jurul lui. Vedem de departe cum 2 indivizi se catara pe piatra, deja erau spre varful acesteia, varf care se ridica cu circa 10 metri deasupra padurii. Amenda ar fi de 10.000 de forinti la plata pe loc, daca ar fi cineva sa mearga sa ii amendeze. Dar nu este, acum, poate maine… :)      In zona Nagykovacsi, primele asezari umane au aparut in epoca bronzului, iar dupa navalirea turcilor, aria a ramas nelocuita pentru 1,5
 secole, pentru ca aria resalbaticita sa fie din nou ocupata de niste familii de germani veniti prin 1700, din Padurea Neagra. Paduri au fost totalmente defrisate pe cateva dintre dealuri, pastoritul a dus la degradarea vegetatiei. Candva, aria avea si un dezvoltat sector al mineritului de carbuni, acum exista doar o mica parte din echipamente, pastrate ca o amintire a acelor timpuri.      Candva existau multe cabane, la care veneau oameni din Budapesta, acum toate cabanele au disparut, nu mai este nevoie de ele, ele nu mai erau rentabile deoarece oamenii se deplaseaza rapid, seara pleaca acasa dupa distractia din timpul
 zilei.       O soparla fara membre, destinde atmosfera prin deplasarea ei destul de stangace, aud ca sunt aici si gusteri si serpi ai lui Esculap, dar ii vedem doar in poze. Parcul publica niste mici ghiduri de vizitare pentru diferite trasee si pe diverse subiecte, un astfel de ghid costa 200 de forinti 25.000 lei vechi, si cuprinde harta, poze, descrieri ale zonelor marcate cu numere in teren. Ni se povesteste ca nu merita sa se puna panouri de vizitare, deoarece vandalismul este atat de mare incat costurile refacerii lor sunt prea crescute… FrumoS.        In trecut a fost conflict intre cei care practicau calaritul mergand ‘hai-hui’ prin parc, si cei din administratia parcului care doreau o protectie mai stricta a valorilor naturale. Acum calaretii utilizeaza doar anumite trasee, agreate de comun acord cu administratia.      Parcul
 a primit in 1995 Diploma Europeana oferita de Consiliul Europei (European Diploma of Protected Areas of the Council of Europe), o ‘recunoastere’ pe care o au 3 arii protejate din Ungaria. In Romania stiu ca o are Delta Dunarii, si Piatra Craiului, cu toate ca stim ce se intampla (si) in aceste zone. Nici situatia de aici nu a fost mai fericita, diploma a fost oferita fara mari dificultati, dar la cativa (4-5) ani de la decernarea ei, a venit o delegatie de la Strasbourg, si dupa ce a constatat realitatea din teren, a iesit un mare scandal pe la Ministerul Mediului, asa ca ulterior au fost alocate resurse mai serioase pentru a face ceva ‘pe bune’. Administratia parcului are peste 70 de persoane angajate, dar acestia se ocupa nu doar de parc ci si de inca cateva zeci de arii naturale protejate aflate in zona geografica a trei judete invecinate.      Am vizitat si o cladire in care exista un centru de vizitare a parcului, cu o expozitie mica dar foarte bine realizata, prezentand fauna si flora locala, atat prin imagini, cat prin exemplare impaiate, blanuri, coarne etc. Membre de cerb, mistret, lopatar, cerb si caprior pot fi folosite de vizitatori pentru a imprima urme intr-o cutie cu nisip, apoi a le memora mai bine. Un insectar cu fluturi de zi si de noapte, are atasat si o mare lupa, care ne permite observarea detaliilor sclipitoare ale unei lumi prea putin bagate in seama. Administratia are activitati legate de implicarea tinerilor in actiuni de mediu, are bune cooperari cu ONG-urile de mediu locale si nationale, cu care se depun aplicatii la
 proiecte in parteneriat. Dealtfel, in acest Centru de Vizitare, ne-au pregatit si masa, gatita la ceaun pe foc deschis, mancare gustoasa si indestulatoare pana si pentru mine. Imi notez adresa de web a parcului, poate o sa imi fac timp sa o vizitez: www.dinpi.hu       Aud ca exista un inceput de colaborare intre administratia Parcului National Duna-Ipoly si administratia de la parcul Cheile Bicazului, oameni din Romania urmand sa vina aici, sa invete cum se
 poate face ‘management’. Nu stiu ce sens mai are, atat timp cat parcurile de la noi se mai afla in administrarea nevoita sa produca profit cu orice consecinte, zilele si noptile cat se mai poate face asta.       Peter     PS. Dupa 4 zile de
 dezbateri in grupuri de lucru si in plenul CEEWEB si apoi pana cand mai poti dupa programul oficial, de la 9 dimineata pana la 1-2 noaptea, a fost o revigorare absolut necesara sa mai si iesim putin sa vedem ceva din realitatile locale…                    
		Do you Yahoo!? Everyone is raving about the  all-new Yahoo! Mail.
__._,_.___





*** sustineti [romania_eu_list] prin 2% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.doilasuta.ro ***

 












   



    


  
  
    SPONSORED LINKS
  
          
                  
            
        Nh lake region real estate
      
                      
        New hampshire lake region real estate
      
                    
           
  






      
      Your email settings: Individual Email|Traditional 
      Change settings via the Web (Yahoo! ID required) 
      Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured 
           
        Visit Your Group 
       |
      
        Yahoo! Groups Terms of Use
       |
      
       Unsubscribe 
       
 
    
  




__,_._,___