|
Joi
seara, la emisiunea moderata de Adrian Ursu, Discutii despre adevar,
difuzata pe postul national de televiziune, scriitorul Paul Goma a avut o
interventie telefonica in direct. A fost un prilej pentru scriitorul aflat
de 30 ani la Paris sa isi transeze problemele si sa incerce sa marcheze
in meciurile pe care le are cu cativa dintre scriitorii romani. Lista
incepe cu Mircea Dinescu si continua cu Nicolae Manolescu, Andrei Plesu,
Gabriel Liiceanu, Gabriela Adamesteanu. Furia lui Goma s-a transformat
in-tr-o adevarata ploaie de invective, injurii, vulgaritati adresate
tuturor prietenilor sai, morti sau vii. Brucan e un dobitoc pe care
pamantul nu ar trebui sa-l rabde, Dinescu e un magar, Liiceanu si Plesu
alcatuiesc drojdia elitei, Gabriela Adamesteanu si-a dat concursul
pentru distrugerea cartilor sale. Despre Tismaneanu a spus ca se pricepe
la maruntisuri. Acesta e blamat de scriitorul din exil cum ca dupa ce l-a
invitat la comisia de studiere a comunismului, l-a exclus pentru a-i baga
pe altii in locul lui.
In acelasi timp, Goma e foarte suparat ca
Manolescu l-a acuzat ca e antisemit. Desi recunoaste ca a criticat
Israelul spunand ca e un stat rasist si terorist, Goma sustine ca asta
nu inseamna sa fii antisemit. Acestea nu sunt acuze. Doar
constatari. Practic, Paul Goma nu a adus argumente in sustinerea
acuzatiilor pe care le-a adus.
Marturiile
sale par a fi mai degraba niste scenarii in care apar personaje cunoscute
noua. Poate ca o samanta de adevar o exista insa
ramane de vazut care e
adevarul de fapt si de drept.
Dintre scriitorii nominalizati de Paul
Goma, doar Gabriela Adamesteanu a comentat spusele scriitorului Paul Goma.
Redam mai jos transcrierea interventiei telefonice a lui Paul Goma din
emisiunea sus-amintita.
Paul Goma:
Cine a vorbit inaintea mea?
Adrian Ursu: Un securist
era mai devreme care a fost trimis sa va ucida.. domnul Haiducu se cheama
dumnealui. Nu stim daca asta e numele real. Stiti ca securistii aveau nume
de astea patriotice
Paul Goma: Asa. Deci, incep. Va
rog sa nu ma intrerupeti. Eu sunt unul dintre cei care si-au vazut
dosarele in timpul arestarii - dosarele de ancheta - si care a
suprevietuit anchetei si dupa ce a ajuns in Occident, a scris o carte de
marturii. Dosarul meu, partial memorizat, a trecut in cartea Le
tremblemment des hommes, a aparut mai intai in frantuzeste, iar dupa
foarte multi ani a fost publicata de Liiceanu in romaneste. Si imediat a
fost retrasa din librarii si trimisa la topit. Asta este documentul care
la noi se numeste Culoarea curcubeului. Asta-i una. A doua. Din dosarul
de securitate al meu - pe care m-a ajutat Stejarel Olaru, imputernici-tul
sa-l am, o parte din el, si sa-l public in anexa Barbosul - lipsesc o suma
de documente esentiale. Eu vedeam atunci, in 1977, ca securistii scoteau
documente, le rupeau
Din dosarele care erau sigilate, bineinteles. Le
bagau in buzunar, le aruncau la cos, introduceau altele si asa mai
departe. De atunci nu am incredere in dosare. Pe atunci inca nu cunosteam
ca exista unul Pelin care senilizeaza dosarele de securitate. In dosarul
meu, Stejarel Olaru m-a anuntat ca nu exista nici mandatul de arestare din
1977, nu exista nici documentul care probeaza ca Consiliul Uniuinii
Scriitorilor m-a exclus in jurul datei de 16 aprilie 1977. Nu stiu ce a
gasit Manolescu prin arhiva pe care a administrat-o
Dinescu e acolo pe
platou?
Adrian Ursu: Nu e. Am incercat sa-l aducem dar
calatoreste mult.
Paul Goma: Saracul de el. Pun eu
mana si pe ala, pe magarul ala de Dinescu. Deci, nu exista document. Eu
sunt omul fara documente. Dar mie nu-mi pasa. Satul de faptul ca de cand
eram dusmanul poporului si mi s-au interzis cartile, am fost dat afara din
tara si asa mai departe dar ziceam ca astia sunt comunistii. Comunistii
m-au bagat in inchisoare, m-au bagat in domiciliu obligatoriu, m-au trimis
peste hotare. Insa, dupa 1989, mi-am dat seama ca prietenii mei, colegii
mei, scriitorii s-au purtat mult mai rau cu mine decat se purtase Plesita
de exemplu. Manolescu nu mi-a dat nici un pumn, Liiceanu - doamne fereste
- nu mi-a dat nici un pumn. Insa mi-a distrus carti. Asta nu se iarta
intr-o tara, intr-o comunitate care nu are hartii. Deci. Amarat, prin
1992, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, venind la Paris a
venit sa ma vada si m-a poftit acasa. Chiar asa mi-a zis: dar viniti
acasa. Si eu am fost foarte impresionat. Am zis sa ma mai gandesc dar
deocamdata nu sa vin pentru ca si la voi, ca si la noi, si la Chisinau si
la Bucuresti, exista comunisti. Si atata vreme cat exista comunisti in
guvern si peste tot, eu nu am ce cauta in aceste tari. Am facut greseala
sa trec peste acest cuvant pe care mi l-am dat mie insumi acum 6-7 luni
cand Tismaneanu m-a anuntat ca formeaza o comisie si ca presedintele
Basescu este de acord sa ma invite si pe mine. Si mi-am spus domnule s-o
fi schimbat ceva. Ei, bine, nu. Nu s-a schimbat nimic. Pentru ca, dupa ce
eu am fost de acord, Tismaneanu a inventat o chestie (la maruntisuri de
astea se pricepe) ca sa nu ma mai primeasca pe mine. In comisia care
studia comunismul i-a bagat pe altii: pe Corneanu, pe Manolescu, pe
Liiceanu si alti vajnici combatanti impotriva comunismului. Acum o luna si
ceva am cedat propunerii unui prieteni de lansa un apel pentru restituirea
drepturilor mele care-mi fusesera furate de comunistii in momentul in care
am plecat din tara. Deocamdata, imi dau seama ca am gresit pentru a doua.
Iar a treia oara nu va mai fi. Eu nu am ce sa caut in tara aceea. Ca nu ma
vor, nu oamenii simpli, nu ma vrea elita. Drojdia elitei cum ii spun
eu.
A. U.: Nu credeti ca ati fi putut contribui si
dumneavoastra la aceasta dare in vileag a securistilor, facand o actiune
in instanta, de pilda, impotriva celor
P.G.: Ce am
facut eu pana acum atatia ani de zile, 30 de ani de cand sunt in Occident?
I-am pus in carti. Cartile mele au fost publicate partial in Romania dar
cartile mele au fost retrase de prietenii mei Liiceanu, cu concursul
Gabrielei Adamesteanu, a lui Manolescu, Plesu si asa mai departe. Astia
sunt care m-au blocat, nu pe mine ca om (ca eu nu contez) ci pe mine ca
purtator al unor informatii. Si atunci ce sa caut eu acolo? Ce sa caut eu
acolo cand ei nu au loc de mine? Manolescu, ca sa scape de un post de
ambasador la UNESCO, aici la Paris a inventat povestea cu antisemitul
Goma, cand el insusi acum doi ani a fost acuzat de antisemitism. Si a
facut-o turnatorul ala, Zalis, care a facut un denunt la comitetul ala
evreilor si gata au decretat ca Goma este antisemit pentru ca a publicat
in Viata Romaneasca un fragment din Jurnal in care criticam
ce criticam?
Pe evrei? Nu domnule. Criticam statul Israel. Dar bineinteles ca-l
criticam pentru ca e un stat rasist, e un stat terorist statul Israel.
Astea nu sunt acuze, sunt constatari. Acuze ca sunt antisemit le
formuleaza Manolescu. Ca sa se stearga acuzatia la adresa lui, hai sa-l
acuze pe altul.
Stejarel Olaru: Eu as vrea sa
reamintesc ca domnul Paul Goma are plangeri penale impotriva unor ofiteri
de securitate
Paul Goma: Cu cine vorbesc acum? Cand
va veni pe rol procesul? Ca Plesita traieste. Uite, Brucan a murit. Sa
nu-l rabde pamantul. Si voi il chemati la televiziune si-l tot intrebati.
Dobitocul ala abia se gandea. Stia doar sa acuze. Iar astalalt,
analfabetul asta de Plesita, va furnizeaza spectacole. Nu mai mergeti la
circ, mergeti la Plesita unde va explica cum ne-a batut pe noi, cum i-a
impuscat el pe partizani, ce crede el despre nevasta lui Goma. E foarte
rau ca este asa.
Gabriela
Adamesteanu
Eu nu aveam cum sa-i distrug cartile lui
Paul Goma. In cearta cu Liiceanu, am considerat ca Liiceanu nu merita sa
fie scuipat pentru ca este cel care l-a publicat. Daca l-am contrazis pe
Paul Goma, asta este urmarea. Din punctul meu de vedere este
nerecunoscator. Primul articol care s-a scris despre el, in ianuarie 1990,
aparut in Romania Literara este semnat de mine. Domnul Goma are o
frustrare pe care nu o inteleg. O sa treaca timpul si o sa se vada ce a
facut fiecare dintre noi. Liiceanu a dat la topit ceea ce nu i s-a vandut.
E pacat. Din punctul meu de vedere este un foarte bun scriitor si un om de
curaj. Dar nu este singurul. De ce nu spune niciodata ce a facut Tepeneag
pentru el? |
