FUNDATIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISA
   
   
  Barometrul de Opinie Publica – octombrie 2006
   
  PROFILURI ELECTORALE
  -Comunicat de presa-
   
  In timp ce doar jumatate din electorat s-ar prezenta la vot, liderii continua 
sa fie principalul capital electoral al partidelor politice romanesti, releva 
Barometrul de Opinie Publica realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa 
(FSD). Urmatorul factor care grupeaza simpatizantii partidelor este reprezentat 
de accesul la resurse similare (materiale, umane, relationale), valorile si 
ideologiile comune fiind mai putin importante. 
   
  Partidele care isi imbunatatesc pozitia in optiunile electoratului sunt cele 
asociate unui lider puternic. Traian Basescu (61%), Corneliu Vadim Tudor (13%) 
si George Becali (10%) sunt primii trei in preferintele electoratului care si-a 
exprimat intentia de vot, iar formatiunile cu care sunt asociati – Alianta 
„D.A.”, PRM, PNG, se afla in crestere. Majoritatea votantilor PSD nu se 
identifica cu nici unul din liderii partidului, ceea ce contribuie la stagnarea 
partidului in optiunile de vot ale romanilor.
   
  In interiorul Aliantei „D.A.”, se identifica tot mai clar trei segmente 
distincte de alegatori. Cei care opteaza in primul rand pentru Alianta ca 
intreg sunt cei mai multi (27% dintre cei care au o optiune de vot), dar si cei 
mai putin informati si mai dezinteresati de politica. In general au un capital 
redus de resurse utile si ponderea lor este mai mare in sate instarite. Al 
doilea grup ca marime este cel al alegatorilor care se orienteaza in primul 
rand catre PD (19% din cei care si-au exprimat opinia). Acestia reprezinta un 
segment foarte puternic in orase mari si mai ales in Bucuresti, dar sunt in 
acelasi timp cei mai saraci dintre sustinatorii Aliantei in ceea ce priveste 
resursele materiale. Cei mai activi dintre votantii „D.A.”, dar si cei mai 
putini (7% dintre romanii care au o opinie electorala), sunt cei din al treilea 
grup, care aleg in primul rand PNL. Ponderea lor creste in orase, mai ales in 
cele medii si mici, si scade in mediul rural, iar in interiorul
 fiecarui mediu de rezidenta sunt localizati in zone mai dezvoltate economic. 
PNL obtine scoruri mai bune printre cei tineri, printre cei care au venituri 
mai mari, cei cu loc de munca sau o afacere, cei care intentioneaza sa isi 
deschida o afacere. In ansamblu, votantii „D.A.” se autopozitioneaza la 
centru-dreapta, cu simpatizantii PD cel mai aproape de centru, in timp ce 
alegatorii PNL se declara a fi, in medie, cel mai de dreapta grup electoral.
   
  Principalul partid de opozitie, PSD, nu are un lider bine definit. Dintre 
simpatizantii partidului, sunt mai multi cei care il voteaza pe Traian Basescu 
decat cei care il aleg pe Mircea Geoana. PSD are un electorat distribuit 
relativ uniform pe medii de rezidenta, dar cu o suprareprezentare in satele 
marginase si o subreprezentare in orasele mari. De asemenea, este un electorat 
cu o medie de varsta ridicata si cu pondere mai mare in randul populatiei 
inactive (pensionari, someri, casnici). Numarul votantilor PSD scade la 
jumatate fata de media nationala in Transilvania, Maramures sau Bucuresti si 
este in continuare ridicat in Moldova, Oltenia si Muntenia. Simpatizantii PSD 
formeaza singurul grup electoral care, ca medie, se autopozitioneaza la stanga 
axei politice.
  In ceea ce priveste principalii lideri politici, profilurile electorale ale 
votantului roman raman in continuare constante, dar releva cateva surprize. 
Presedintele Basescu este mai popular in randul femeilor (67% dintre femeile 
care au o optiune l-ar vota pe actualul presedinte), al celor care locuiesc in 
urban mare (66% dintre cei care ar vota ), sau al celor cu educatie 
post-liceala (75% optiuni pro-Basescu in interiorul categoriei) si universitara 
(75%). In acelasi timp, 40% dintre sustinatorii PSD care s-ar prezenta la urne 
pentru alegerea unui presedinte l-ar vota pe Traian Basescu, desi PSD se 
defineste ca „principal partid de opozitie”. Corneliu Vadim Tudor este mai 
popular in randul barbatilor  la nivel national (15% dintre barbatii care au o 
optiune i-ar acorda votul), al celor peste 55 de ani (17%) si al alegatorilor 
din comunitati rurale mici (cota lui Vadim creste la 18% in randul acestora). 
Intentia de vot pentru presedintele PRM este semnificativ mai
 scazuta in randul femeilor (doar 11% in interiorul categoriei), al celor cu 
varste cuprinse intre 18 si 34 de ani (4%), locuind in orase cu peste 200.000 
de locuitori (9%). 
  Conform datelor Barometrului de Opinie Publica, George Becali este 
semnificativ mai popular in randul tinerilor care au o optiune (21% dintre 
acestia i-ar acorda votul), al barbatilor (12%), al celor care au lucrat in 
strainatate cel putin o data (24%), sunt necasatoriti (20%) si locuiesc in 
orase cu populatii cuprinse intre 100.000 si 200.000 de locuitori (17%). 
Vectorii atitudinali dupa care se structureaza intentia de vot pentru George 
Becali, sunt in numar de patru: un sentiment cronic de neincredere in 
institutiile statului, mediatizarea TV, liberalismul moral si pasiunea pentru 
fotbal in general si clubul Steaua in particular.
  Datele construiesc in jurul lui Mircea Geoana un portret de non-lider, de 
vreme ce el reuseste doar marginal sa mobilizeze antagonisme sociale, ori sa 
converteasca nemultumirile populatiei in intentie de vot. Desi ar trebui sa 
functioneze ca locomotiva electorala a partidului pe care il conduce, liderul 
PSD obtine mai putin de o treime din intentia de vot pentru partid (6% Mircea 
Geoana fata de 20% PSD). Mircea Geoana este semnificativ mai popular in randul 
pensionarilor si al persoanelor de peste 55 de ani. In interiorul primei 
categorii intentia de vot pentru liderul PSD este de 10%, iar in cea de-a doua 
de 9%. La intersectia dintre variabilele sex si varsta putem identifica 
categoria socio-demografica care in mod tipic ofera cel mai consistent suport 
pentru Mircea Geoana, adica cea a barbatilor peste 55 de ani, in randul carora 
intentia de vot este de 13%.
   
  Pentru majoritatea romanilor principalele atribute pe care trebuie sa le aiba 
un presedinte sunt : “sa lupte impotriva coruptiei 67%; sa fie un bun 
organizator 66,8%; sa impuna ordinea si disciplina 65%; sa fie un bun roman 
58,2%.” Doar 32% considera ca este important ca presedintele sa nu fi fost 
colaborator al fostei Securitati, iar 20% ca presedintele sa fie sustinut de 
partidul pentru care si-au exprimat votul. „Urmarind aceste trasaturi selectate 
ca necesare pentru viitorul presedinte, observam ca cele mai frecvent 
mentionate intra in sfera a ceea ce numim <leadership>, insa nu neaparat in 
sfera a ceea ce am numi un <leadership democratic>”, declara Andrei Gheorghita, 
analist politic, membru al echipei de cercetatori care a realizat Barometrul de 
Opinie Publica al FSD. 
   
  Cercetarea se fundamenteaza pe un sondaj de opinie realizat in perioada 7-19 
octombrie, pe un esantion de 1975 de persoane in varsta de 18 ani si peste, 
reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o 
eroare tolerata de ± 2,3%. Culegerea si introducerea datelor a fost asigurata 
de The Gallup Organization Romania. Selectia respondentilor a fost facuta pe 
baza listelor electorale, asigurand astfel consultarea populatiei inclusiv din 
zonele rurale marginase. Barometrul de Opinie Publica (BOP) este marca 
inregistrata a Fundatiei pentru o Societate Deschisa.
   
  Pentru informatii suplimentare:
   
  Mihai Sepetean 
  manager comunicare 
  Fundatia pentru o Societate Deschisa
  [EMAIL PROTECTED]

 
---------------------------------
Check out the all-new Yahoo! Mail beta - Fire up a more powerful email and get 
things done faster.

Raspunde prin e-mail lui