--- In [email protected], Ion Anton <[EMAIL PROTECTED]> wrote: > > am fi la fel de ignoranti ca si dnul Cernea ca sa uitam ca in > acele zile, au fost si romani care au iesit pentru Libertate si o > societate mai corecta.
am fi si mai ignoranti daca am uita ca in acele zile, pucistii se confruntau cu un dusman redutabil, armata. Motiv ca pucistii s-au ascuns in spatele multimii. Aveau nevoie de multime, precum soldatii din transee au nevoie de sacii de nisip. Multimea a fost scoasa in strada, exact cum de exemplu la meciul cu Argentina multimea a iesit in strada. Iar aici s-au trezit cu gloante in cap. Cum e cazul unei "revolutionare" pe care am cunoscut-o, parca Rebeca, care locuia intr-o pivnita intr-un bloc intre CC si Biblioteca Academiei. Copilul avea febra mare, nu venea salvarea, a iesit in strada cu sotul sa duca copilul la spital, la Coltea. Au ales calea cea mai scurta si s-au trezit cu gloante. Sotul si fetita au murit pe loc. Ea a stat in spital vreo doua saptamani. Dupa aceea a devenit mare revolutionara, participanta la meetinguri, activa intr-o asociatie de revolutionari. In subsolul unde locuia intalneai tot felul de oameni: gabori (adica politisti), negustori/negustorese, indivizii care umblau sa-si plasese spaga, politicieni, avocati, jurnalisti, revolutionari, tot ce vrei. > Pe Papusari ii va judeca Dumnezeu. numai ca BOR-ul e de partea lor. A se vedea atitudinea ierarhilor BOR fata de toti acesti pacatosi. > Dar sacrificiul romanilor, cetatenilor simpli, "golanilor", > "studentilor infractori" ramane. Fara ei nimic nu s-ar fi realizat. Chiar nu intelegeti ca lovitura de stat, impotriva lui Ceausescu, ar fi avut loc oricum? Chiar nu intelegeti ca exista un cadru general, international, care a decis ca in Europa de Est s-a terminat cu hegemonia URSS-ului? Chiar nu intelegeti ca aceasta decizie s-a facut anterior, in alt loc decat Romania? Problema este ca pucistii s-au confruntat cu Milea, adica cu armata, care imediat dupa 21 decembrie si celebrul meeting (cand multimea a fost adusa in strada) a fost foarte eficienta in a reprima populatia si orice fel de insubordinare. Asasinarea lui Milea in dimineata lui 22 decembrie a insemnat o cotitura fundamentala. Pucistii au realizat ca multimea aia scoasa pe strada ca sa le serveasca lor drept aparatoare, concureaza la putere. Multimea trebuia indepartata si atunci s-a lansat scenariul cu teroristii. Aceasta a costat viata a peste 1000 de oameni pe intreg teritoriul Romaniei. Au murit oameni in toata Romania in zilele de dupa 22 decembrie. Adica toti acesti oameni au murit ca sa faca loc pucistilor, ca pucistii sa-si poata continua planul ursit de la bun inceput. Dovada ca astazi, tot ei conduc Romania. > Daca acesti romani nu ar fi avut curajul sa strige "Jos > Comunismul!" Istoricii sunt unanimi in a considera ziua de 12 ianuarie 1990 drept momentul in care evenimentele postdecembriste iau o turnura anticomunista. > am fi trait si acum in autocratie, comunista reformata > (Prerestroika) ori cel mult autocratie de tip capitalism salbatic >(fara legi ale transparentei respectate), Dar societatea actuala din Romania ce este? Conducerea Romaniei este oligarhica, formata dintr-o oligarhie cu radacini adanci in Securitate si PCR. > dar in nici un caz in libertate, atat cat o avem si pe aceasta. Libertatea de care ne bucuram se datoreaza UE-ului si a faptului ca oligarhia incearca sa-si maximeze veniturile. Incapabila sa administreze, capabila doar de jaf, ea este constienta ca prin jaf ramane cu nimic. Cineva trebuie sa produca, sa administreze. UE-ul ii confera cadrul in care oligarhia isi perpetueaza statutul, dar ii asigura productivitatea, adica veniturile. > Acestor oameni mereu tineri in inima le dorim mult. Putea fi mult > mai rau acuma fiti clar, vorbim despre tineri, ori despre batrani? (ce e aia "tineri in inima"?) Chiar nu putem scapa de slaboane? Timpul nu sta pe loc. Un tanar de 15 ani in 1989 astazi are 32 de ani. Un tanar de 27 de ani in 1989 astazi are 44 de ani. Ce sa mai spunem de un tanar de 37 de ani in 1989, care astazi are 54 de ani? Dar ce sa spunem despre un "tanar in inima" de 50 de ani in 1989 care astazi are 67 de ani? Sau de unul de 60 de ani (tanar in inima) in 1989 care astazi are 77 de ani? > "Prea multa lume a uitat deja. Prea repede, prea usor, prea multa lume n-inteles o iota. Nici aia care au fost participanti (pasivi or activi). > martirii libertatii au iesit din vietile noastre pentru > a intra în ceata istoriei. Bucurestenii cand trec pe langa cimitirul din piata Eroilor il eticheteaza "cimitirul fraierilor". Ori cine a aflat de aceasta porecla a cimitirului au reactionat ofensati: cum e posibil asa ceva. Unii au ras, au exclamat: "la o astfel de populatie ce te poti astepta". In realitate, dincolo de doza de cinism, in spatele acestei etichete se ascunde o realitate crunta si dureroasa. Cei care au murit n-au fost eroi, n-au iesit pe strada animati de un ideal, de a face parte dintr-o revolutie care sa instaureze o noua ordine sociala. Majoritatea care au murit, erau pe strada din motive banale, au murit datorita unor gloante ratacite, fiindca se tragea in prostie. > Ne consideram importanti, puternici, atotcunoscatori si, totusi, > suntem atât de mici, de lasi, de insignifianti. Tocmai > de aceea în fiecare decembrie e timpul sa ne plecam capul si sa ne > gândim, o clipa macar, la cei ce nu mai sunt. Mai bine am reflecta la onestitatea gandirii noastre, la sinceritatea cuvintelor pe care le exprimam. Prea multe gogosi, prea multe falsificari ale realitatii strica. > EROII NU MOR NICIODATA ! din pacate adevaratii eroi sunt necunoscuti. Multi inca traiesc, sunt printre noi. Cei care au luptat pentru o noua societate in Romania, in mod constient, fiindca aveau un ideal, astazi sunt necunoscuti. Multi au murit, unii traiesc, dar astia zgomotosi care creaza martiri artificiali astupa gura celor care merita titlul de erou. Identitatea unui popor este conferita de istoria sa. Cand aceasta istorie este mistificata, poporul va dobandi o personalitate devianta, bolnava. Iar un popor bolnav la un moment dat moare, dispare din istorie fiindca a refuzat sa-si cunoasca adevarata sa istorie. Mousa Stefan
