Tariceanu exit.Încep alegerile
2 Aprilie, 2007 (19:33) | Prologuri | de Traian Ungureanu
Pentru un timp, probabil pentru un an, Calin Popescu
Tariceanu a blocat noua logica a politicii românesti. Impasul va fi scurt. Noua
dinamica a politicii si vietii civice românesti a fost pusa în miscare de doua
evenimente contrare mecanicii curente a sistemului : aparitia lui Traian
Basescu în fruntea statului ca Presedinte jucator si admiterea în Uniunea
Europeana. În aceste împrejurari, noua dinamica politica româneasca poate fi
întîrziata dar nu mai poate fi oprita. Caracterul inevitabil al acestui proces
e dat de o miscare istorica mai larga si, ca orice miscare istorica, el scapa
sau va scapa de sub controlul retelei de putere locala.
Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu, un politician
slab, bine sfatuit de ultranegativii sai consilieri importati si dominat de
cercurile din orbita PSD, a cedat. El a format un Guvern nou, numai si numai
pentru a gasi pretextul procedural de eliminare a Ministrilor PD si a Moincai
Macovei. În acest fel, Tariceanu a consumat complet platofrma de expresie
construita de Alianta DA. Tariceanu a eliminat PD, adica jumatatea mult mai
mare a Aliantei si a adus astfel ciclul politic 2004 - 2008 într-un punct mort.
Anul ramas pîna la alegeri nu mai tine de ciclul inaugurat în 2004 si trece în
ciclul electoral urmator. Altfel zis, am intrat, deja, în logica alegerilor din
2008. Daca va întelege bine acest lucru, PD va forta din opozitie si se va
prezenta la alegeri cu un avantaj de credibilitate pe care PSD nu-l va putea
amuti administrativ.Am mai fost aici : în 2004, PSD avea tot plus Cozmînca.
Anul va fi, la nivel executiv, mort. Guvernul
paralitic mîzgalit de Tariceanu e la dispozitia PSD. Mandatul noului Guvern,
asa cum a fost el scris de PSD, nu contine recomandari pozitive. Oricum,
ministrii noului Guvern n-ar fi fost în stare de o minima pulsatie pozitiva.
Grupul guvernamental e o expozitie de rateuri: Melescanu la Aparare si Remes la
Agricultura. Putea fi invers, fara probleme. Guvernul Tariceanu II e o functie
stricta a nevoilor de lucru ale PSD iar acestea au cerut de la bun început
blocarea sau fragmentarea dinamicii politice pe care Alinata DA ameninta sa o
desavarseasca.
Putem întelege mai bine gravitatea actelor Primului Ministru.
Dar pentru asta trebuie sa iesim din intoxicatia simbolica provocata de
contactul prelungit cu mediile de inforamre. Media a încercat si a reusit sa
creeze convingereea ca « scandalul » ultimilor doi ani e provocat, pur si
simplu, de ciocnirea a doua persoane - Basescu versus Tariceanu - si de
proverbiala si incurabila incapacitate a partidelor din afara cercului PSD de a
colabora coerent ( în subtext, ideea desparte românii bolnavi de românism si,
deci, etern certareti de barbatii nationali sobri si eficienti ai PSD ) .
Adevarata tema e cu totul si cu totul alta.La camuflarea ei
lucreaza cu disperare mediile de informare. Adevarata tema e data de situatia
de facto de la începutul lui 2005. Atunci, Alinata DA, sau mai bine zis
proiectul animat de Traian Basescu, a fost pe punctul de a întoarce, pentru
prima oara în istoria post-decembrista a României, raportul traditional de
putere. Alianata detinea Presedintia si Guvernul si era la un pas de
organizarea de alegeri anticpate care gaseau PSD într-o situatie catastrofala
si promiteau clar formarea unei majoritati viguroase a Aliantei DA, în
Parlament. Pentru prima oara un grup reformist ar fi preluat în întregime
puterea politica în România. Rezultatul ar fi fost o catastrofa pentru puterea
cercurilor economice si mediatice din reteaua care a dominat tara, în ultimii
17 ani. Reteaua a reactionat sprijinindu-se pe complicitatile tragice ale
Primului Ministru cu sub-orbita Patriciu din orbita PSD. Asa a aparut
«scandalul » si asa se numeste, de fapt, razboiul pe care mediile de informare
au decis sa-l boteze gala privata de box Basescu - Tariceanu.
Ce scapa logiucii punitive a PSD si miscarii de strangulare
cu care opereaza reteaua e tocmai puterea noii dinamici declansate de
integrarea electoratului în Basescu si a statului român în UE. PSD si mediile
de informare conteaza pe un public captiv dar acesta îmbatrîneste, se
împutineaza sau descopera varianta efemera a radicalismului becalist. Desigur,
asa cum s-a grabit sa declare, prosteste, luni, Mircea Geoana, tinta numarul 1
a efortului anti-reformist ramîne Traian Basescu, adica o persoana politica si
umana care poate fi asediata îndelung si grav avariata. Numai ca defaimarea lui
Basescu e greu de dus la capat, atîta vreme cît nu se sprijina pe un curent
gros de ostilitate populara. Basescu nu poate fi compromis cu mijloacele care
au facut din Regele Mihai scuipatorea asezata de PSD în fata electoratului, la
începutul anilor ' 90. În al doilea rînd, admiterea în UE, desi financiar
speculabila, rapeste cercurilor PSD o mare parte a libertatii de a-si face
statal de cap.
Alegerile din 2008 pot fi momentul unei reveniri
îndelung amînate de ezitarile anticipabile ale lui Tariceanu în fata
anticipatelor. Alegerile antipate din 2005 pot avea loc în 2008.
Comportamentul PD si PLD, în anul ramas, va fi curcial. El trebuie sa se
manifeste ca opoztie fudamentala si contact neîncetat cu electoratul.
Presedintele Basescu însusi va trebui sa revina, cît de curînd, la faimoasa si
energica sa volubilitate. Fisura creata în sistem evizibila. Un public bine
motivat si conins de bunacredinta a PD si PLD va presa electoral si demografic
pe conturul ei. Si o va largi.
