"Domnilor Presedinti ai Camerelor, Doamnelor si domnilor senatori si deputati, Excelentele Voastre, Doamnelor si domnilor,
Imediat dupa integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, s-a format in actualul Parlament o majoritate de conjunctura, a carei cifra - 322 - a facut ocolul Romaniei si chiar al lumii. Aceasta majoritate a hotarat suspendarea din functie a Presedintelui legitim ales prin votul popular din 2004, chiar daca avizul Curtii Constitutionale arata clar ca acuzatiile impotriva mea, ca sef al statului roman, nu aveau nici o baza constitutionala. Decizia dumneavoastra a costat bani publici pentru organizarea referendumului si a generat deturnarea vietii institutionale normale catre o tema fara sustinere populara. De asemenea aceasta decizie a deteriorat relatia institutionala dintre Parlament si Presedinte si intre Guvern si Presedinte prin angajarea fara rezerve a Primului Ministru si a celor doua partide aflate la guvernare in coalitia antiprezidentiala. Practic s-au inlocuit, printr-un abuz de putere al Guvernului, alegerile pentru Parlamentul European cu referendumul pentru destituirea presedintelui. Pe 19 mai, poporul roman s-a manifestat la urne. Peste sase milioane din cele opt milioane de cetateni care si-au exercitat votul mi-au reconfirmat increderea lor. 75 la suta dintre alegatori il sprijina pe Presedinte, pentru ca sprijina de fapt agenda de modernizare a statului roman. Intr-o democratie europeana, care functioneaza normal, un asemenea scor electoral ar fi declansat imediat demisia guvernului si organizarea de alegeri anticipate. Sunt nevoit sa va reamintesc ca democratia este acel sistem politic in care vointa populara se reflecta corect in compozitia parlamentului si a executivului. Asadar trei patrimi dintre parlamentari [322 din 440 prezenti] au pledat pentru demiterea sefului statului, in vreme ce tot trei patrimi din totalul alegatorilor prezenti la urne au decis sustinerea sefului statului pentru functia de Presedinte. O asimetrie numerica atat de ampla intre reprezentanti si cei pe care ii reprezinta pune in evidenta o prapastie intre Parlament si popor, intre votul din 2004 si situatia actuala. Intr-o democratie autentica asemenea dezechilibre sunt corectate imediat. Nu alegatorii sunt cei care au deviat de la cursul normal, ci reprezentantii poporului in forul legislativ. Din pacate, comportamentul coalitiei antiprezidentiale de dupa anuntarea rezultatului la referendumul din 19 mai demonstreaza - in vazul tuturor romanilor - ca multi dintre dumneavoastra au ramas prizonierii asa-zisei "democratii originale". Liderii partidelor care au declansat procedura de suspendare, nu doar ca nu si-au asumat responsabilitatea dupa votul popular din 19 mai, dar acum ii vedem actionand pentru intrarea sau ramanerea la guvernare. Ei sunt cei care astazi, dupa sanctiunea referendumului, vor sa decida pasii urmatori. Ei sunt cei care transmit mesajul cel mai neobisnuit pentru o democratie: daca pierzi in fata poporului, atunci poti sa emiti pretentii pentru a-l guverna. In calitate de mediator intre stat si societate, potrivit articolului 80 din Constitutia Romaniei, am datoria de a va semnala contradictia aparuta in urma votului romanilor de la referendumul din 19 mai. Este vorba de contradictia dintre vointa poporului suveran si vointa unei majoritati parlamentare care nu reflecta orientarea majoritara a cetatenilor cu drept de vot. Este inadmisibil ca vointa poporului sa ramana captiva in cadrul unei majoritati de conjunctura, cu partide care sfideaza agenda cetateanului, preferand sa continue jocurile de culise. Votul de la referendum arata ca aveam dreptate in luna februarie 2007 cand, adresand Parlamentului un mesaj, spuneam ca societatea romaneasca evolueaza mai dinamic decat liderii politici de astazi ai Romaniei. La 19 mai, reactia corpului electoral a demonstrat ca o coplesitoare majoritate a romanilor doreste ca tara sa fie condusa ca un veritabil stat de drept, cu o justitie independenta si reprezentanti dedicati interesului public si nu intereselor private sau intereselor unui grup oligarhic. Prin votul lor, cetatenii Romaniei ne impun tuturor responsabilitatea de a elimina decalajul dintre prioritatile societatii romanesti de astazi si actiunile clasei politice. Partidele au primit mandatul imperativ de a construi, intr-un cadru democratic, viitorul european al Romaniei si nu pe acela de a provoca crize institutionale artificiale, pagubitoare pentru interesele natiunii si pentru imaginea noastra in lume. In acest sens, va adresez chemarea de a parasi zona improvizatiilor democratice si de a ne concentra asupra constructiei institutionale pe care corpul electoral ne-o cere! Aceasta este responsabilitatea noastra. Consider ca dupa condamnarea oficiala a crimelor comunismului din Romania, la 18 decembrie 2006, dupa intrarea in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, si dupa referendumul din 19 mai, Romania a intrat intr-o noua etapa a istoriei sale. Pentru a valorifica sansele acestui nou ciclu istoric avem nevoie de o noua elita politica capabila sa genereze proiecte responsabile si sa gestioneze inteligent resursele umane, materiale si comunitare de care dispunem; o elita care sa-i reprezinte cu adevarat pe romani si care sa recredibilizeze actul politic. Avem nevoie de o elita care sa conjuge competenta cu simtul responsabilitatii. Doamnelor si domnilor, Principiul fundamental al oricarui sistem democratic este respectul fata de vointa nationala exprimata prin vot. In actualul context exista o singura solutie onesta: demisia guvernului si organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Dupa consultarile cu partidele parlamentare, pe care le-am organizat la Palatul Cotroceni, la inceputul acestei saptamani, inteleg cu regret faptul ca alegerile anticipate nu reprezinta pentru cea mai mare parte a partidelor o solutie acceptabila chiar daca partidele au fost sanctionate dramatic prin votul popular la referendumul din 19 mai 2007. Inteleg si faptul ca, pentru aceste partide politice, intalnirea cu electoratul este inoportuna. Imi permit totusi sa va atrag atentia ca o asemenea pozitie anti-electorala corespunde exclusiv unor interese pe termen foarte scurt. Liderii partidelor care au esuat la referendumul din 19 mai vorbesc acum despre o reconciliere cu Presedintele. Va atrag atentia ca e nevoie de o reconciliere a acestor partide cu propriul lor electorat. Dupa rezultatul votului din 19 mai nu e suficient sa spunem: vom colabora, vom avea bune relatii, vom lucra impreuna! E moral si democratic sa cereti o reconfirmare din partea celor care v-au trimis in functiile publice si care v-au contrazis fara nici un echivoc la referendum. De aceea, fac un apel la responsabilitatea fata de interesul national, fac un apel la constiinta fiecarui parlamentar si ma gandesc aici, in primul rand, la aceia dintre dumneavoastra care au votat, uneori la comanda politica: v-ati asumat o responsabilitate majora. Cei pe care ii reprezentati in urma alegerilor din 2004 v-au dat un vot de blam pe care trebuie sa il respectati. Numai respectand votul din 19 mai, puteti arata ca ii respectati pe cetatenii acestei tari. Aveti sansa ca, intorcandu-va la electorat, sa confirmati faptul ca-i reprezentati pe cetateni si ca puneti interesul national si democratia mai presus de orice interes partizan. Numai in sistemele politice nedemocratice o minoritate care a mobilizat doar 25 la suta dintre alegatori poate pretinde sa decida pentru o majoritate de aproape 75 la suta. Cei care vor acum sa guverneze Romania fara sa tina cont de aceasta majoritate sunt intr-o grava eroare politica si vor sa se sustraga principiilor de baza ale democratiei. In acest moment, dumneavostra, fiecare dintre parlamentari, indiferent de partid, aveti responsabilitatea directa de a gasi o solutie pentru iesirea din actuala situatie nedemocratica. Indiferent de formula pentru care veti opta, eu voi ramane atasat adevaratelor solutii democratice si voi respinge orice aranjament de culise. Voi fi intotdeauna partenerul celor care au inteles mesajul alegerilor din decembrie 2004, reconfirmat in mai 2007. Acest mesaj poate fi rezumat in cateva solutii, de a caror indeplinire depinde succesul noii Romanii: 1. Reforma profunda a clasei politice prin introducerea votului uninominal, legea lustratiei si reprofilarea standardelor de competenta profesionala si morala a candidatilor la alegerile parlamentare. 2. Clarificarea sistemului politic prin definirea raporturilor intre Presedinte, Guvern si Parlament, precum si infiintarea Parlamentului unicameral, sau in cazul mentinerii Parlamentului bicameral, o reducere semnificativa a numarului de senatori si deputati, reorganizarea administrativa a tarii, toate, pe temeiul unei noi Constitutii cu adevarat europene. 3. Garantarea unui sistem juridic independent si eficient, care sa duca la diminuarea coruptiei si la disparitia definitiva a starii de impunitate de care nomenclatura tranzitiei s-a bucurat in mod nedrept. 4. Situarea educatiei nationale in centrul proiectului de societate pentru Romania de maine. Poporul roman va avea un viitor prosper numai daca vom construi un sistem de educatie competitiv, pe deplin adaptat cerintelor unei economii in plina expansiune, iar asta inseamna reforma curiculara, descentralizarea controlului administrativ al scolilor si alocarea a 6 la suta din PIB pentru educatie incepand cu anul 2008. 5. Rezolvarea problemei absorbtiei fondurilor europene si stabilirea unor criterii obiective pentru realizarea investitiilor. Nu este deloc inutil sa va reamintesc riscul de a rata beneficiile imediate ale integrarii in Uniunea Europeana din cauza faptului ca informatia despre fondurile ce pot fi accesate este distribuita preferential, iar asistenta institutionala pentru realizarea de proiecte eligibile este ineficienta. 6. Avem nevoie de o viziune pe termen lung asupra Romaniei. Spre exemplu, trebuie ca mediul rural, agricultura, turismul, industria energetica sa beneficize de strategii coerente si realiste de dezvoltare, ca de altfel si alte domenii prioritare. 7. Sistemul de sanatate trebuie regandit si descentralizat prin transferul controlului administrativ catre administratiile locale. Este inadmisibil ca bugetul sa cresca in ultimii sapte ani de patru ori, iar pacientii si medicii sa nu resimta beneficiile acestei cresteri pentru ca licitatiile pentru medicamente si echipamente sunt viciate de coruptie si clientelism. 8. Trebuie deschis un dialog mult mai amplu cu toate organismele societatii civile. In momentul de fata, numeroase decizii politice sunt luate fara o veritabila consultare a partenerilor sociali. In schimb, observam cum oligarhia tranzitiei doreste sa exercite un adevarat monopol asupra deciziilor Guvernului. Solutia este incurajarea sutelor de mii de intreprinzatori mici si mijlocii prin politici publice menite sa tranforme economia romaneasca intr-un spatiu al concurentei loiale si al competitivitatii la nivel european si global. La fel de adevarat este faptul ca firmele romanesti performante din domenii precum IT-ul, constructii, turism, industrie alimentara, trebuie stimulate sa se asocieze pentru a face fata concurentei pe piata europeana, dar mai ales pentru a ramane competitive pe piata romaneasca. 9. Avem nevoie de legi pentru structurile de securitate nationala care sa puna la dispozitia acestora instrumentele si mijloacele pentru a le face eficiente in lupta impotriva traficului de droguri, a traficului de carne vie, a coruptiei la nivel inalt, a prevenirii actelor de terorism indreptate impotriva populatiei, a luptei impotriva retelelor crimei organizate transfrontaliere. Nu prin interdictii care accentueaza ineficienta structurilor de securitate a statului in aceste domenii vom proteja libertatile cetatenilor, ci prin demilitarizarea acestor institutii si prin intarirea severa a controlului parlamentar asupra lor. Toate aceste obiective nu pot fi realizate decat prin constituirea unui guvern puternic, sprijinit de o majoritate asumata in mod transparent; un guvern competent, care sa aplice exclusiv politica interesului national, fara a-si limita actiunea la interesele unor persoane si grupuri nereprezentative. Dincolo de nevoia unui Guvern care sa aplice exclusiv politica interesului national, Romania are nevoie de un guvern legitim din punct de vedere electoral, asa cum el poate rezulta in urma unor alegerilor anticipate. Daca partidele parlamentare vor continua sa refuze principiile de baza ale democratiilor de tip european, atunci criteriile pentru desemnarea unui guvern cu o legitimitate maxima fata de realitatea politica a momentului trebuie sa fie cautate in rezultatul alegerilor parlamentare din 2004 si, de asemenea, a rezultatelor referendumului din 19 mai 2007. Trebuie avut in vedere faptul ca referendumul din 19 mai reprezinta cea mai recenta confruntare a alesilor cu electoratul. Nu exclud posibilitatea ca liderii partidelor parlamentare si Primul Ministru, sa refuze confruntarea cu electoratul si sa persiste in eroarea de a nu fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate. Va reamintesc ca la sfarsitul acestui an vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, la jumatatea anului viitor vor avea loc alegeri locale, iar pana cel tarziu la inceputul lui 2009 vor avea loc alegeri parlamentare. Daca solutia pe care o veti gasi pentru o noua majoritate parlamentara va deturna sensul votului popular, va rog sa aveti convingerea unei sanctiuni drastice din partea cetatenilor pentru cei care vor mistifica pronuntarea democratica de la 19 mai si din 2004. Doamnelor si domnilor, Avem, fiecare la locul nostru, datoria de a contribui la accelerarea dezvoltarii nationale, pentru a profita cum se cuvine de apartenenta noastra la Uniunea Europeana. Politicienii se afla acum in fata unei alternative radicale: pot intra in istoria Romaniei ca figuri pozitive ale destinului national sau pot actiona vremelnic ca obstacole in calea realizarii acestuia. Nu trebuie sa ratam aceasta sansa, nu avem dreptul sa ne jucam cu rabdarea romanilor, pe baza iluziei ca poporul ne va tolera la nesfarsit erorile. Va indemn sa facem politica pentru viitorul tuturor si al fiecaruia! Am intrat intr-un stadiu in care numai cei ce urmaresc politica interesului national vor putea sa mai aspire vreodata la privilegiul de a-i reprezenta pe romani. Daca nu gasim o solutie corecta, exista riscul major ca romanii sa-si piarda increderea in capacitatea democratica a institutiilor noastre; sa-si piarda increderea in vot ca principal mod de exercitare a vointei majoritare. In pofida tuturor rastalmacirilor si speculatiilor partizane, respectul meu in calitate de Presedinte fata de institutia Parlamentului este real. Sunt dator, totodata, sa va transmit cu toata taria mesajul ca impopularitatea acestei institutii esentiale a democratiei, accentuata de infrangerea prin vot a deciziei celor 322, poate conduce la ruperea definitiva a reprezentantilor natiunii de cetateni si la consolidarea nedorita a unor miscari sau ideologii antidemocratice. Deriva sistemului politic democratic spre un sistem oligarhic are ca principal simptom incapacitatea clasei politice de a mai reactiona la semnalele venite din societate. In urmatoarea perioada, avem ocazia sa demonstram impreuna ca nu acceptam un regim politic in care democratia ne ofera doar parghii formale pentru a sustine diferite interese oculte si in care, indiferent de votul romanilor, nimic nu se schimba. Romanii nu au votat pe 19 mai pentru persoana Traian Basescu si nici impotriva unor lideri politici. Ei au spus NU coruptiei si abuzului politic; ei au votat pentru ca Romania sa fie mai bine guvernata. Personal, cred in schimbare, in dialog si negociere sincera, in vederea binelui comun. Dar va rog sa nu-mi cereti atitudini care pot compromite speranta si increderea cu care milioane de cetateni m-au reinvestit pe 19 mai. In numele lor va adresez chemarea de a raspunde urgentei acestui moment. In numele lor, va invit sa luati deciziile pe care poporul roman le asteapta. Va multumesc."
