Un punct de vedere foarte interesant, despre cum ar trebui actionat pentru "combaterea saraciei" - dat fiind ca programul ARIN de promovare a "afacerilor verzi" este destinat in special zonelor sarace, eu cred ca este "on topic" ;)
Codruta --- <http://standard.money.ro/finante-personale/saracie-si-excluziune-sociala-3547.html> In Uniunea Europeana, 2010 este declarat "anul combaterii saraciei si excluziunii sociale". Asadar, actiunea politica la nivel european nu se limiteaza doar la piata financiara si politici macroeconomice. Comisia Europeana a lansat un cadru strategic de lucru pentru combaterea saraciei si excluziunii sociale care fixeaza, principii, obiective, reperele sistemului de management la nivelul fiecarei tari membre, masuri si structura programului din fiecare tara pentru anul curent. Am cercetat pagina de internet a Ministerului Muncii sa vad daca s-a lucrat recent la vreun plan de actiune, ori la revizuirea programelor aplicate in anii anteriori. Zero. Singurul lucru pe care l-au retinut cei de la minister din textul cadrului strategic de lucru pentru combaterea saraciei si excluziunii sociale elaborat de Comisia Europeana consta in organizarea de evenimente, reuniuni, studii si cercetari care, citez: "să conducă la formularea de concluzii cu privire la teme legate de sărăcie şi excluziune socială". Cei de la minister nu au inteles nimic din ceea ce ar trebui sa faca pe fond. Pe fondul crizei economice, neglijarea politicilor de diminuare a saraciei si excluziunii sociale este riscanta atat din erspectiva sociala, cat si politica, desi paradoxal, cheltuielile sociale se mentin constant de aproape 10 ani la un nivel cuprins intre 12 - 13,5% ca pondere in PIB. Prin urmare, este necesar sa se realizeze un plan de actiune de reducere a saraciei, iar daca cei de la minister nu inteleg asta, atunci presiunea publica trebuie sa ii faca sa priceapa. Cu ce ar trebui sa inceapa un plan de actiune care sa combata saracia ? In primul rand trebuie sa existe o gandire de orientare ordo-liberala care sa puna accent pe inovatie sociala si masuri pro-active. Planul de actiune trebuie sa respecte principiul solidaritatii si tina de coeziune sociala, ce figureaza chiar in tratatele europene, dar fiecare individ al societatii trebuie ajutat doar in cazuri exceptionale. Regula este ca fiecare individ al societatii trebuie sa traiasca independent, ca sa-si controleze viata, nu sa o controleze altii in locul sau. Exceptia constituie ajutorul, care trebuie canalizat atat asupra persoanelor cu handicap, cat si pentru cei care cu greu isi gasesc de lucru, fie din cauza pregatirii profesionale, fie datorita varstei. Aceasta abordare ar avea impact politic si economic major, pentru ca rastoarna situatia care exista in materie de politici sociale de 20 ani. Combatarea saraciei si a excluziunii sociale nu inseamna ca reprezentantii clasei mijlocii si a bogatilor trebuie sa fie obligati sa plateasca impozite pentru a intretine o mana de puturosi care se urca pe case sau macarale si ameninta ca se sinucid. Astfel de oameni, care traiesc din ajutoare sociale, dar sunt sanatosi tun si isi trimit copii sa cerseasca pe la colt de strada nu trebuie ajutati decat sa invete sa munceasca. In nici un caz, diminuarea saraciei si incluziunea sociala pentru astfel de oameni nu se face cu ajutoare sociale si nici nu se intretrine cu mila publica. Politica de combatare a saraciei si a excluziunii sociale, dupa cum scriam mai sus, trebuie sa aiba ca fundament inovatia sociala, adica solutii "mai eficiente, eficace si mai sustenabile decat solutiile existente si pentru care valoarea creată este crescută în mod principal pentru societate ca întreg mai mult decât pentru indivizi particulari" ( J. Phills si K. Deiglmeier). Inovatia sociala schimba functiile organizatiilor publice si serviciile sociale, reguli, procese si proceduri care toate conduc la "schimbare sociala si culturala" (Catalin Zamfir si Aura Matei). Asadar, prin inovate sociala transforma societatea de asistati intr-o societate in care majoritatea oamenilor se ajuta singuri. Pe cale de consecinta, orice schimbare de serviciul social trebuie sa produca nu numai o imbunatatire a situatiei unui individ, ci si o imbunatatire in cadrul comunitatii (impact in cunoastere, comportament, stil de viata, actiune). Inovatiile sociale au ca tinta grupuri cu probleme specifice, comunitati locale care cuprind persoane ce traiesc in conditii mizere si in economia informala. In faza urmatoare, trebuie dat un sens specific inovatiei sociale. De pilda, exista si in prezent diferite programe ca se aplica in mod izolat de diverse organizatii publice. Nu prea au legatura intre ele. Ei bine, aceste programe trebuie evaluate, re-conceptualizate si legate intre ele pentru a obtine un efect sinergic. Nu inseamna neaparat ca se face nu stiu ce reforma. De altfel, cuvantul acesta s-a devaliorizat intr-o asemenea masura, incat nu merita sa mai fie pronuntat. O masa intreaga de politicieni pronunta cuvantul reforma, fara nici un sens, incat ti se intoarce stomacul pe dos, cata prostie vezi. Inovatia sociala in diminuarea saraciei mai inseamna sa potentezi masuri economice simple, dar eficiente. Atfel, un plan de actiune de diminuare a saraciei trebuie sa se focalizeze asupra principalelor surse care alimenteaza saracia, si anume: asimetria si rigiditatea de pe piata piata fortei de munca, educatia, locuinta, accesul la servicii publice. Probabil ca, educatia este cel mai important factor de combatere a saraciei. Desi, rezultatele se vad pe termen lung, educatia este sansa principala de a elimina indolenta, lamentarea si lenea, adica sursele principale ale saraciei. Fara educatie, saracia si promiscuitatea devin un stil de viata. Am vazut oameni cu bani, dar care pe fond erau saraci. Nu este un paradox. Pe palierul pietei muncii, cred ca trebuie acordata o mai mare importanta serviciilor de suport in calificare profesionala si in cautarea unui loc de munca, dat fiind asimetria informationala accentuata care exista. Aceste servicii de suport sunt esentiale, mai ales in prezent cand functionarii publici pot fi concediati in numar semnificativ. Acesti oameni trebuie reintegrati in munca, pe termen mediu. Am avut ocazia sa cercetez o situatie de acest gen la San Diego, California, SUA. Prin 1993 o parte din personalul militar a fost disponibilizat. Autoritatile locale din San Diego, in parteneriat cu organizatii neguvernamentale au reusit sa-i ajute pe cei disponibilizati sa-si gaseasca un loc de munca sau sa-si deschida o afacere. Dar, fara informatie pe piata fortei de muca si fara o infrastructura institutionala de asistenta tip parteneriat public-privat, nu puteau fi pornite asemenea programe. In SUA, piata fortei de munca este evaluata de sectorul privat, adica de organizatii neguvernamentale si intreprinderi (care angajeaza), nicidecum de stat. Este un exemplu de inovatie sociala, intrucat se actioneaza prin masuri care creeaza efect de antrenare la nivelul unie intregi comunitati. La noi este invers, statul judeca, statul decide si aloca fonduri cu banii nostri. Si in mod surprinzator asimetria informationala pe piata fortei de munca nu se diminueaza. In schimb, problemele sociale se amplfica, intrucat nu se produce nici o schimbare culturala si de sistem. Atfel, probleme revin si sunt doar estompate in perioadele de crestere economica. Trebuie sustinute micile intreprinderi si miciile meserii. Asta inseamna abandonarea sistemului actual de impozitare directa (impozit minim si/sau cota unica) si introducerea unuia bazat pe stimularea acumularii de capital. Pentru a intretine statul in vreme de criza, intreprinderile mici si implicit o mare parte din clasa de mijloc a fost lovita prin fiscalitate si salarizare. Asadar, baza sociala si economica a Romaniei a fost grav afectata, ceea ce este o eroare politica pe termen lung. Daca PDL nu va reusi sa remedieze aceasta situatie, viitorul sau politic va semana destul de mult cu trecutul sau politic de 5% sprijin in randul populatiei. Ajutorul de somaj nu trebuie acordat pentru o perioada mai mare de 6 - 8 luni, pentru ca nu stimuleaza somerii sa-si caute un loc de munca. Exista state in Uniunea Europeana care au extins in mod nejustificat termenul de plata a alocatiei de somaj si efectul a fost contrar. De pilda, in Spania, ajutorul de somaj se acorda pentru o perioada de pana la 3 ani. Insa efectele sunt negative si stau sa ma intreb, daca nu cumva chiar statul spaniol creeaza somaj, in acest mod. Este un exemplu de non-inovatie care, la scara mai mica se reproduce si la noi. Saracia si excluziunea sociala se diminueaza, de asemenea, utilizand micro-creditarea. Romania are o infrastructura extinsa de micro-creditare, dar putini sunt cei care apeleaza la acest sistem, fie din lipsa de informatie, fie datorita unei educatii scazute, care descurajeaza asumarea conducerii unei afaceri pe cont propriu. Sigur ca este greu pentru o persoana sa-si deschida o afacere daca nu are bani si un studiu de piata, astfel incat sa nu ajunga sa piarda din start. Cred ca experienta de la inceputul anilor 90', sustinuta de UNIDO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala) ar putea fi reluata. Atunci s-au creat centre de sprijin care imbinau acordarea unui mico-credit cu consultanta pentru inceperea afacerii si continuarea ei. De aceea, anuntul recent al guvernului privind finantarea somerilor cu 25.000 Euro pentru inceperea unei afaceri poate fi un esec, daca nu se asigura imbinarea finantarii cu consultanta acoprdata celui finantat. Altfel, oamenii vor pierde banii. Inteleg ca propunerea priivnd finantarea somerilor cu 25.000 Euro a fost lansata de Comisia Europeana si este valabila pentru statele membre. Dar mai trebuie sa-si puna si cineva mintea in functiune ca sa stie cum se proceseaza o asemenea informatie. Sistemul functional din Romania de micro-creditare poate fi dublat prin replicarea "Grameen, banca pentru saraci" (cu acordul, invitarea si cooperarea fondatorului bancii), mai cu seama in comunitatile rurale subdezvoltate. Eu as propune sistemul Grameen bank mai cu seama in comunitatile de romi. Totodata, nu trebuie ignorat Fondul Roman de Dezvoltare Sociala de care Guvernul Romaniei, condus de PNL, s-a dispensat in mod stupid. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala este un program de succes al Grupului Bancii Mondiale destinat comunitatilor rurale sarace. Din pacate, ultima linie de finantare prin FDRS s-a inchis in 2008. Mi se pare de neinteles, mai cu seama ca in Romania, exista numeroase comunitati rurale sarace care nu s-au diluat nici in vremurile de crestere economica inalta. Ar trebui facuta o evaluare a FRDS, iar din experienta sa, trebuie dezvoltat un nou program, in baza unui set de bune practici care sa se replice in mai multe comunitati rurale, mai cu seama din judetele Teleorman, Giurgiu, Ialomita, Vrancea, Dolj, Botosani, Salaj, Tulcea. Comunitatilor de romi trebuie sa li se acorde o atentie speciala, intrucat aceasta etnie are un capital social (norme si valori) extrem de redus si produce efecte agregate perverse. Orice interventie sociala asupra comunitatilor de romi nu se poate face fara studii etnografice, astfel incat nu numai statul sa stie cum sa intervina, dar si romi/tiganii sa ajunga se se cunoasca mai bine pe ei insisi, inainte de a se lamenta de discriminarea la care sunt supusi de altii. Exista se pare, de mai multi ani o buna experienta acumulata in actiuni sociale destinate romilor, realizate inclusiv de organizatii neguvernamentale, dar s-au cam dus la sertar. Programele acestea, de asemenea, trebuie reevalate si relansate, punandu-se accent si pe noi elemnete care tin de inovatie in sistemul sistemul serviciilor sociale. In fine, un program national de combatere a saraciei trebuie sustinut si prin programe locale, realizate la nivel de judete si orase, potrivit particularitatilor zonale care exista. Intr-un fel se trateaza saracia la Giurgiu si altfel prin judetul Cluj. La fel, saracia urbana se trateaza diferit de cea rurala. Eu am incercat sa-mi exprim cateva idei legate de saracie si excluziune sociala, fara a pretinde ca este domeniul meu profesional. Desigur, domeniul tine de o stricta specializare, dar ideea principala pe care am vrut sa o transmit este ca, fara management si organizare nu se poate face mare lucru. ------------------------------------ *** Tatueaza Bucurestiul cu povestirile tale ! - http://povestind-bucurestiul.org/ *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: romania_eu_list-dig...@yahoogroups.com romania_eu_list-fullfeatu...@yahoogroups.com <*> To unsubscribe from this group, send an email to: romania_eu_list-unsubscr...@yahoogroups.com <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
