*repostat
> Obiceiuri - Dragobetele
>
> Celebrat la 24 februarie, obiceiul Dragobetelui se
> pastreaza inca viu in unele sate din nordul si vestul
> Olteniei. Sarbatoarea romaneasca a dragostei se mai
> numeste, in functie de regiune, Santion de primavara,
> Ioan Dragobete, Dragostitele, Cap de primavara,
> Logodna sau Insotitul paserilor.
>
> E o zi in care intreaga suflare sarbatorea innoirea
> firii, se pregatea pentru primavara. Acolo unde
> dainuiesc credintele populare, de Dragobete, oamenii
> au incredere in apropiere, de orice fel. Barbatii sunt
> atenti sa nu le supere pe femei, pentru ca nu le va
> merge bine. Neaparat, in ziua aceasta, femeile trebuie
> sa atinga barbati straini. Iar fetele trebuie sa
> mearga cu baietii la padure, sa culeaga primii
> ghiocei, si neaparat sa glumeasca unii cu altii,
> pentru a fi indragostiti tot timpul anului.
>
> Se crede ca, daca in aceasta zi nu se va fi intalnit
> fata cu vreun baiat, tot anul nu va fi iubita. In
> Saulesti, judetul Gorj, localnicii cred ca de
> Dragobete e bine sa vezi cum calca curcanul curca,
> caci e semn bun pentru tot restul anului. In sudul
> tarii se mai pastreaza inca obiceiul ca nevestele de
> curand maritate, nu mai mult de-un an, sa iasa pe
> ulitele satului cu barbatii lor de mana, sa opreasca
> barbati straini, sa-i sarute si sa le dea apoi, drept
> rasplata, de baut.
>
>
> SAU
>
> Dragobetele
> La 24 februarie sarbatorim Dragobetele - o veche
> traditie romanesca a zidei dragostei. Dragobetelui i
> se mai zice si Cap de Primavara. E fiu al Babei
> Dochia, iar nevasta sa e sora lui Lazar cel mort din
> dor de placinte.
>
> Dragobete este, la origine, un zeu varlav din
> panteonul balcanic, un zeu al fertilitatii,
> fecunditatii, senzualitatii si al dragostei. E o zi in
> care intreaga obste sarbatorea innoirea firii, se
> pregatea pentru primavara. In credinta populara, in
> ziua aceasta, oamenii au incredere in apropiere, de
> orice fel. Neaparat, femeile trebuie sa atinga barbati
> straini. Iar fetele trebuie sa mearga cu baietii la
> padure, sa culeaga primii ghiocei, sa adune apa din
> zapada netopita si neaparat sa rada impreuna.
>
> Cand ies nevestele
>
>
> la sarutat Se mai pastreaza in sud, in Valahia, un
> obicei pentru ziua aceasta, ca nevestele de curand
> maritate, nu mai mult de-un an, sa iasa pe ulite, cu
> barbatii lor de mana, cu sticla de vin sau de rachiu
> sub brat. Sa opreasca barbatii straini pe care-i
> intalnesc si sa-i sarute, dandu-le apoi, drept plata,
> de baut. Pentru ca nevasta tanara, din primul an, este
> o femeie care poarta in ea sansa progeniturii. De unde
> a aparut credinta asta, ca de Dragobete trebuie sa-ti
> scoti nevasta in drum si sa ti-o dai la straini?
> Sarutatul barbatilor straini este forma gingasa, de
> astazi, a obiceiului, dar cine stie ce se petrecea
> acum doua mii de ani? E de presupus ca nevasta tanara
> trebuia sa fie roditoare, sa nasca prunci sanatosi, si
> pentru asta se facea apel chiar si la puterile altor
> barbati, nu neaparat din casa, ca sa aiba siguranta ca
> va prinde prunc. In felul acesta, se salvau forta
> sangelui, sanatatea neamului, viitorul comunitatii,
> iar riscul ca vatra satului sa ramana pustie era mai
> mic. Si bietul barbat, vrand-nevrand, trebuia sa
> treaca prin intalnirea aceasta, pentru ca asa cerea
> randuiala batraneasca, de care asculta fara cracnire.
> Sigur, traditia pare o pozna pentru noi, barbatii de
> astazi, monogami, gelosi, orgoliosi, violenti,
> vanitosi si cu simtul proprietatii... gelozia este o
> boala incredibil de moderna inca, de care cei din
> vechime, iata, nu sufereau. Tocmai pentru ca nu tratau
> lucrurile individual, ci in numele neamului, al
> obstii, al comunitatii. Chiar daca aveau o singura
> femeie, si nu un harem, o data pe an era permis lucrul
> acesta nevestelor tinere, care ieseau in strada, cu
> barbatii lor, ca sa-i cinsteasca pe trecatorii straini
> cu pupaturi si cu vin. Aveau ceva, de buna seama, din
> comportamentul preoteselor pagane, antice, care se
> ofereau, o data pe an, trecatorilor. Traduceti cum
> vreti aceste obiceiuri stravechi. Ele insa au o
> semnificatie arhaica spectaculoasa si, pe undeva,
> orgiastica, dionisiaca.
