"Mortii" din dosarele PCR Gabriel Beja, Romania libera, 30 iulie 2007
Secretele "ascunse" in dosarele Partidului Comunist Roman aflate la Arhivele Nationale vor avea consecinte serioase la varful politicii romanesti. Noul director al institutiei, Dorin Dobrincu, membru al comisiei Tismaneanu, sustine ca prioritatea sa va fi facilitarea accesului la documentele din arhivele PCR. Dobrincu ne-a declarat saptamana trecuta ca accesul la arhiva PCR nu a fost niciodata interzis in sensul legii, blocarea acesteia fiind mai degraba o chestiune de vointa politica. Miza studierii dosarelor PCR este foarte insemnata. O viitoare lege a lustratiei ar fi inutila fara acces la trecutul comunist al oamenilor politici actuali. In presa au aparut nume ale unor "grei" care s-ar putea numara printre "lustrabili": deputatii Viorel Hrebenciuc (PSD), Sergiu Andon (PC), senatorii Adrian Paunescu (PSD), Octav Cozmanca (PSD), fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu si fostul secretar general al Guvernului serban Mihailescu. Doar buna-credinta nu este insa suficienta cat timp nu este dublata de vointa politica, sustin specialistii. Anumite anexe din Legea arhivelor in vigoare din 1996 blocheaza inca accesul, iar o noua lege care sa permita cu adevarat deschiderea dosarelor este absolut necesara. Dezbaterile legate de legea lustratiei au readus in actualitate un subiect foarte sensibil pentru multi dintre oamenii politici de astazi: arhivele fostei nomenclaturi comuniste. Potrivit legislatiei in vigoare, documentele privind viata privata a unei persoane nu pot fi date spre cercetare decat dupa 40 de ani de la moartea acesteia, iar dosarele personale, dupa 75 de ani de la crearea lor. Cu toate acestea, istorici alesi pe spranceana, dupa criterii ce scapa breslei, au avut acces la documente refuzate majoritatii. Asadar, o noua lege a Arhivelor Nationale, care sa permita cu adevarat deschiderea dosarelor, este absolut necesara. Care este insa miza deschiderii dosarelor PCR? O viitoare lege a lustratiei ar fi inutila si inaplicabila fara acces la trecutul comunist al oamenilor politici actuali. De asemenea, istoricii spun ca informatiile din dosarele respective vor putea completa si mecanismul luarii unor decizii foarte importante dinainte de 1989. Claudiu Secasiu, membru in Colegiul de Conducere al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, se numara printre istoricii care cunosc cel mai bine "subteranele" depozitelor de documente comuniste. Claudiu Secasiu: "Decizia politica, veriga lipsa din dosarele Securitatii" Secasiu considera ca principalul castig al deschiderii Arhivelor PCR este gasirea "acelei verigi lipsa din dosarele Securitatii". "Dincolo de eventualele lucruri compromitatoare despre unul sau altul dintre politicienii actuali, cred ca in arhivele PCR vom gasi mecanismul intreg, de la directiva Biroului Politic al PCR pana la aplicarea acelei directive de catre organele de securitate, de exemplu. Daca vorbim despre decizia de desfiintare a partidelor democratice sau cea de distrugere a manastirilor, din 1959, de exemplu, decizia politica este cea care lipseste, nu se cunoaste de catre public. De altfel, in ultimii ani a existat un interes mare din partea istoricilor pentru aceste documente, dar, de regula, nu li s-au pus la dispozitie actele cerute. Motivul invocat cel mai frecvent a fost acela ca nu exista fonduri pentru prelucrarea si sistematizarea dosarelor. De asemenea, cred ca am avut de-a face si cu lipsa unei vointe politice pentru publicarea acelor informatii", spune Claudiu Secasiu, care crede ca, daca va avea fonduri si va fi sustinut de oamenii din jurul sau, Dorin Dobrincu va reusi sa faca din deschiderea catre public a arhivelor o prioritate pentru institutia pe care o conduce. Dennis Deletant: "Vom avea parte de surprize interesante" Istoricul britanic Dennis Deletant unul dintre cercetatorii straini care s-au ocupat indeaproape de dosarele Securitatii si ale nomenclaturii comuniste din Romania este convins insa ca daca Arhivele Nationale vor da acces deplin la dosarele PCR "vom avea parte de surprize interesante". "Vom avea confirmarea sau infirmarea unor informatii care circula despre unii politicieni. Despre legaturile unora cu Uniunea Sovietica din perioada anilor 50-60 sau chiar mai aproape de noi, din anii 70-80. Personal cred ca cel mai rau vor iesi PC si PSD, in urma publicarii acelor dosare. Nu vreau sa dau nume, ca nu fac speculatii, dar veti vedea ce surprize ne asteapta", spune Deletant. El mai spune ca a fost interesat prin anii 90 sa vada anumite documente referitoare la nomenclatura PCR, dar nu a reusit. "Mi s-a spus ba ca dosarele respective nu sunt legate, ba ca ar fi ramas la Pitesti (n.r. arhivele PCR au fost detinute o perioada intr-o unitate militara din Pitesti). si acum exista istorici care sustin ca o parte din dosare a ramas la MApN. Cert este ca nu le-am primit la studiu si am auzit ca si alti istorici au patit la fel", mai spune Deletant. Armand Gosu: "Documentele Securitatii sunt mai importante" Spre deosebire de Claudiu Secasiu sau Dennis Deletant, istoricul Armand Gosu nu este atat de convins ca informatiile din arhiva PCR ar mai putea lovi pe cineva acum, la 17 ani de la evenimentele din 1989. "Oricum, stenogramele de la Partid nu spun mare lucru, Ceausescu vorbea singur, de la inceput pana la sfarsit, nu intervenea nimeni, nu era contrazis. Mai interesante ar putea fi, in schimb, stenogramele discutiilor de la UTC. Cred insa ca documentele Securitatii sunt mai importante decat cele ale PCR sau UTC", precizeaza tanarul istoric. Gosu crede insa ca principalul avantaj al accesului neingradit la dosare este acela ca "s-ar putea rescrie istoria recenta a Romaniei". 5 kilometri de dosare Dupa cum spune Dorin Dobrincu adus de la Iasi de ministrul liberal al Administratiei si Internelor, Cristian David, pentru a-l inlocui pe fostul director al Arhivelor Nationale, Mihai Lungu , arhiva PCR "masoara" 5 kilometri de dosare, din care mai mult de jumatate nu este ordonata, sistematizata si, ca atare, nu poate fi data la sala de lectura. Noul director adauga ca, paradoxal, "arhiva istorica" cea care cuprinde acte ale PCR emise pina in 1944 este pusa la punct si poate fi studiata, in timp ce arhiva "operationala" cu documente ale organelor de conducere ale partidului intre 1944 si 1989 este dezorganizata si a fost preluata in conditii improprii de la Ministerul Apararii Nationale. In cei cinci kilometri de dosare, alaturi de actele Comitetului Central al PCR se mai gasesc dosare care provin de la UTC, UASCR (Organizatia Studentilor Comunisti) sau Institutul de Studii Social Politice. Nu si de la Ministerul de Interne, care dupa anul 1952 are arhiva proprie, precizeaza Dobrincu. "Noi nu stim exact nici drumul acestor documente dupa 1989. Se cunoaste doar ca arhiva "operationala" a PCR a fost preluata de Armata, incarcata in camioane si dusa la Pitesti, intr-o unitate militara. Ulterior, in mai multe etape, a fost trimisa la Arhivele Nationale. Eu nu am insa certitudinea ca in acest moment nu mai exista dosare care sa fi ramas la Pitesti sau la alte institutii", conchide Dobrincu. La ce mai sunt bune documentele PCR Desi, aparent, accesul la dosarele fostelor structuri comuniste ar fi interesant doar pentru istorici, secretele "ascunse" in Arhivele Nationale vor avea consecinte serioase la varful politicii romanesti. Pana la finalul actualului mandat parlamentar, Legea lustratiei va fi adoptata intr-o forma sau alta, iar actul normativ la fel ca si cel referitor la dosarele Securitatii nu poate fi aplicat fara dovezi. Lustratia poate afecta clasa politica pana la nivel inalt deoarece prevederile legii nu vor mai permite persoanelor care au facut parte din structurile de putere comuniste sa aiba acces la functii si demnitati publice. Vizati sunt cei care au detinut functii in PCR, UTC, Marea Adunare Nationala sau in guvernele comuniste, profesorii de la stefan Gheorghiu sau membri ai corpului diplomatic, dinainte de 1989. Vorbim de oameni din prim-planul vietii politice, care au negat vehement ca ar fi avut vreo legatura cu nomenclatura comunista si, dupa cum le arata CV-urile, par a se fi nascut dupa 1990. In presa au aparut nume ale unor "grei" care s-ar numara printre "lustrabili": deputatii Viorel Hrebenciuc (PSD), Sergiu Andon (PC), senatorii Adrian Paunescu (PSD), Octav Cozmanca (PSD) si Carol Dina (PRM), fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu, vicepresedintele PSD, Ioan Rus, fostul prim-ministru Adrian Nastase, liderul PLD Theodor Stolojan si fostul secretar general al Guvernului serban Mihailescu. Acestea sunt doar cateva exemple despre care ziarele au scris in ultimii ani, insa, daca ar fi sa ne luam dupa istorici, nu este exclus sa apara si "alte surprize interesante". » Fara o noua lege a arhivelor ne furam caciula Legea Arhivelor Nationale (nr. 16/1996) este considerata depasita de Uniunea Europeana si va fi modificata pana la sfarsitul anului, ne asigura Dorin Dobrincu (foto). El este de parere ca viitorul act normativ nu trebuie sa mai permita "discretionarismul in acordarea accesului la dosare". Actuala lege are prevederi care au putut fi folosite in sensul blocarii accesului la anumite informatii. De pilda, in anexa 6 se spune ca documentele privind viata privata a unei persoane nu pot fi date spre cercetare decat dupa 40 de ani de la moartea acesteia, iar dosarele personale, dupa 75 de ani de la crearea lor. Dorin Dobrincu spune ca aceste prevederi lasa loc discretionarismului si ele au fost de multe ori invocate atunci cand istoricii au cerut dosarul de cadre al unei persoane anume. Aceste interdictii nu au functionat insa pentru toata lumea si exista suficiente date care dovedesc ca unii au avut acces chiar si la documente supuse interdictiilor. "Au fost oameni chiar din Arhivele Nationale care au primit acces acolo unde altii nu au putut cerceta si au publicat lucrari si studii", spune Dennis Deletant. http://www.romanialibera.ro/a102301/mortii-din-dosarele-pcr.html --------------------------------- Choose the right car based on your needs. Check out Yahoo! Autos new Car Finder tool. [Non-text portions of this message have been removed]
