Seara de exceptie la Ateneul Roman
EUGEN DOGA Nu eu am cucerit lumea, dar muzica mea
Muzica este prima ºi ultima mea iubire
Muzica de Eugeniu Doga (audio)
A fost un concert magnific. Ca sa parafrazez: "Nasc si la Transnistria oameni!"
--- On Sun, 6/1/08, lucia beiu <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
From: lucia beiu <[EMAIL PROTECTED]>
Subject: [impact_romanesc] Interviu in exclusivitate cu Eugen Doga
To: [EMAIL PROTECTED]
Date: Sunday, June 1, 2008, 4:19 PM
EUGEN DOGA
Nu eu am cucerit lumea, muzica mea
Viata Maestrului Eugen
DOGA este ca si o carte deschisa. Pe parcursul a celor 90 de minute, cat am
stat in preajma DOMNIEI SALE, am avut senzatia ca traim impreuna cu el o piesa
de teatru cu happy-end.
Am ras, am suspinat, ne-am bucurat impreuna...
Am descoperit in compozitorul DOGA un foarte bun
interlocutor, un om sociabil, bine dispus, agreabil.
Am descoperit Compozitorul, Patriotul, Omul,
Geniul EUGEN DOGA...
Inforusia.ro: Maestre,
se spune ca talentul poate fi mostenit. Dvs. de unde aveti acest har al
muzicii?
Eugen Doga: O, daca as putea sa stiu de unde-i acest
har! Dar ce este harul?! Ar putea sa ma salveze doar M. Eminescu: Un nu stiu
ce si nu stiu cum.... E oare posibila mostenirea harului? Dar poate-i si din
alta sursa?! Dar ce inseamna sursa? Este unica SURSA, care alimenteaza tot
Universul - DUHUL! Si pe noi, mici particule ale aceluiasi Univers! Parintii
mei...nu i-am auzit cantand niciodata, pentru ca nu era vremea pentru asa ceva,
era razboi ! Apoi, tatal meu a fost ucis, chiar la sfarsitul razboiului, in
Ungaria, langa lacul Balaton. Mama, ramasa vaduva, vai de capul ei! Era
preocupata mereu de a gasi o sursa de existenta. Lumea murea ca mustele!
Necrutatoarea foame din 1946-1947 ... Doar pernele ude de lacrimi
erau marturiile
destainuirilor tragice si discrete, pe care le facea mama in cautarea de a
inlatura valurile negre si apasatoare. Martor la toate era icoana lui Iisus
Hristos. La El se ruga mama s-o ajute sa-si salveze copilul (adica pe mine) si
pe maica-sa, maca mea (bunica) Nadea, care locuia cu noi. Pe langa necazurile,
care mi-au insotit copilaria, a fost si cantecul necantat si neascultat al
mamei mele, pe care incerc toata viata sa-l scriu, sa-l scot din simturile
mele, ca sa fac loc Luminii. Nu stiu daca-l voi termina vreodata!
Nu sunt convins ca daca as fi saltat la hora,
as fi prins tonul cantecelor fetelor, care se adunau la sezatori in noptile
lungi de iarna, la lumina unui opait, care abia-abia licarea, as fi putut sa
intru in gradina lui Mihai Eminescu sau
Ion Creanga.
Pentru
totdeauna insa mi-au ramas in memorie mainile ridicate spre cer, privirea
innegurata spre Nistru a bunicii Nadea, spre raul care o despartea de atatia
ani de casa parinteasca din Basarabia. Pe atunci, eu nu intelegeam ce-i asta
Basarabia, ori cum ii zicea ea: Moldova, n-o intelegeam nici pe mama, care se
ducea peste Nistru, la prasit viile, pentru un bot de mamaliga pe care nu-l
manca, ci-l invelea intr-un prosop ca sa-l aduca acasa. Maca o saruta pe
mama si cu lacrimi in ochi saruta si mamaliguta de la bastina.
Cred
ca vocatia - a crescut in mine impreuna cu mine, ca un lastar dintr-o
saminta. Dar saminta a fost aruncata de acolo, de la SURSA! Ce-i drept, in
satul nostru, Mocra, din stanga Nistrului, cantau doua fanfare, conduse de un
lautar vestit in toata Moldova, Fedot
Murga. Desi orb din copilarie, dumnealui cunoastea toata lumea din sat. Cand ma
apropiam, imi punea maina pe cap si-mi zicea: Esti Jenea Lisavetei Doga?! Of,
cum mai cantau aceste fanfare! Unele melodii nu le-am mai auzit niciodata.
Banuiesc ca erau propriile inventii ale lui Fedot Murga. Cateva dintre aceste
melodii le-am prelucrat mai tarziu pentru orchestra Radio Chisinau. Dar cand se
adunau aceste orchestre pe la nunti, era o feerie ... A
ramas ca o mare taina, melodia cantata de mos Fedot Murga la bariton
Iertaciunea miresei. Toata lumea plangea de dragoste si dor. Melodiile
izvorau din sufletul acestui mare lautar, transmise din dinastie in dinastie.
La fel erau si fratii lui, Gheorghe si Profirie. Pe acest Profirie l-am
intalnit multi ani mai tarziu, pe drumurile pribegiei. Batran si necajit, umbla
din sat in sat si canta pe la casele oamenilor la vioara. Dar cum canta! Cu
toate ca se tanguia ca el nu-i viorist, ci trompetist, dar, din cauza ca
i-au cazut dintii, a luat in maina vioara. Eu cred ca, intuitiv, cantam ca sa
umplu acest nu stiu ce, sa fiu observat, sa pot influenta aceasta lume, s-o
fac mai buna si mai frumoasa. Cand stateam langa muzicanti, care uneori imi
permiteau sa bat toba, vroiam sa nascocesc ceva frumos, ce ar fi fost
interpretat de aceasta orchestra, iar lumea s-o admire si sa zica Ia uite ce-i
de mititel, dar ce frumos a nascocit!. Pe atunci nu stiam cuvantul a
compune.
Harul,
vocatia - sunt, dupa parerea mea, prilejuri de evolutie. Un mic apel, un imbold
interior, sustinut, dezvoltat, eliberat din celulele nevazute ale spiritului
uman, aduna Lumina si se inalta, largind orizonturi. Abia atunci putem vorbi
despre talent!
Vocatia
este intuitie, presimtire, pe care unii stiu s-o auda si s-o descifreze.
Studiile, acumularea experientei ajuta la descifrarea intuitiei, la
gasirea cifrului, a cheiei. Dupa care, adevaratul artist isi croieste singur
calea, iese din labirinturile cliseelor clasice si porneste liber in camp
deschis.
Uneori
gaseste poteca ce-i apartine numai lui, cararea neumblata, pe care o cauta de
atata timp! Personal, dupa absolvirea a doua conservatoare, am tacut doi ani,
ca sa ma regasesc. Dar si aceasta a fost o iluzie, fiindca creatia nu este
Calea Victoriei, pe care poti face naveta fluierand. Trebuie sa te impaci cu
acest nu stiu ce si mereu sa descifrezi acest nu stiu cum.
Inforusia.ro: Sunteti
nascut in Estul Moldovei, credeti in restabilirea integritatii teritoriale a R.
Moldova si solutionarea diferendului transnistrean?
Eugen Doga: Din capul locului va
zic ca acest diferendum este artificial, politic. Dominat si de interese
economice, programate mult inainte de 1991. Cum s-a intamplat ca in regiunea de
Est transnistreana, unde pamanturile sunt atat de roditoare si ar trebui sa le
pastram pentru agricultura, s-au inaltat giganti industiali ca uzina
metalurgica, ori fabricile de tesaturi de bumbac si hartie, de parca am avea
minereuri de metal sau am creste, in loc de vita de vie, bumbac! S-au inventat
noi popoare, limbi, state! Pacat ca, indoctrinati cu o ideologie separatista,
sufera oamenii si de o parte si de alta a Nistrului! Ce-mi ramane mie, care
m-am nascut si care am copilarit acolo? Mie, caruia mi s-a furat pamantul
impreuna cu mormantul mamei?
Vreau
insa sa cred ca pana la urma Lumina va dizolva Intunericul.
Inforusia.ro: Prin muzica Dvs. ati imblanzit si fiarele,
spunea omul de cultura Ion Ungureanu. Apropo, credeti ca exista fiare in
politica? Nu v-a tentat sa intrati in politica?
Eugen Doga: Eu sunt un produs al
timpului in care am trait. Si eu am crezut ca, daca voi fi in organele
legislative, voi putea contribui la imbunatatirea vietii taranilor, care m-au
votat, voi schimba cultura artistica in tara. Am fost chiar si Vice-Presedinte
al Comisiei pentru Cultura a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Am reusit
sa redeschidem bisericile, sa cautam solutii pentru problema proprietatii
intelectuale. Am elaborat si proiectul Legii despre proprietatea
intelectuala, dar, din pacate, a fost
respins. N-au ajuns 6 voturi, ale asa zisilor muncitori internationalisti ,
care mi-au strigat sa trec la strung, la acel strung pe care ei demult uitasera
cum arata. Nu stiu cum ar fi scris un asemenea strungar muzica sau o carte?
Pana la urma m-am debarasat de iluzii si m-am intors la muzica, care are o
influenta incomensurabila in evolutia oamenilor. In pauzele dintre sedinte
cantam in holul Salii Congreselor din Kremlin. La un moment dat, ridicand
privirea, m-am vazut inconjurat de deputati, intre care si doi generali din
binecunoscuta armata a 14-a. Impresionati, mi-au
zis ca, daca in sala de sedinte ar rasuna asemenea muzica, legile, cu
siguranta, ar trece mult mai usor.
Inforusia.ro:
Dumneavoastra ce va considerati? Carui popor ii apartineti?
Eugen Doga: Mi-ar placea sa fiu
considerat cetatean al Lumii. Desi simt cum in mine, prin muzica mea, vibreaza
suflul intregului neam de la daci, traci, geti, romani ... In acelasi timp,
simt campurile magnetice ce se contrapun miscarii Terrei noastre, iubirea care
se revarsa prin lumina Soarelui, prin taina Stelelor si a Lunii.
Eu m-am nascut la Mocra, Republica Moldova, acolo e
patria mea cea mica. Am studiat in limba ucraineana, apoi in limba rusa. In
limba romana, mult mai tarziu, autodidact! Muzica mea insa e inteleasa oriunde
pe glob! M-au ajutat filmele produse la diferite studiouri, incepand cu
Chisinaul
si terminand (ori nu?!) cu Hollywood-ul. Datorita artei cinematografice am
scris in multiple limbi. Am studiat muzica diverselor popoare si pot sa ma
exprim in limbajul lor muzical.
Odata,
dupa vizionarea filmului Pe calea Muromskaya in care rasuna muzica compusa de
mine, la Mosfilm, un diplomat japonez s-a apropiat de regizor si l-a intrebat
cum de apare in film muzica japoneza? Actiunea se petrecea in China si trebuia
o muzica care sa corespunda tarii.
M-au
ajutat calatoriile prin tarile Orientului Sud-Estic si bisericile budiste, pe
care le-am vizitat. Studierea vietii si a folclorului din America Latina m-au
dus spre baletul Venancia.
Un
succes nemarginit il are valsul Dulcea si tandra mea fiara, din filmul rusesc
Drama la vanatoare, dupa A. P. Cehov.
Se
pare insa ca cel mai greu drum e drumul spre Sine si spre Casa. Insula
neexplorata pe deplin e spatiul romanesc. Sper ca, in curand, lista lucrarilor:
baletul Luceafarul, romante si piese instrumentale va fi completata cu opera
Dialogurile dragostei, avandu-i drept protagonisti pe Mihai Eminescu si
Veronica Micle.
Cine
sunt eu? As vrea sa fiu al tuturor! Si toti sa fie ai mei!
Inforusia.ro: V-ati
integrat in circuitul universal al valorilor culturale, inca din 1972, cand
impreuna cu regizorul Emil Loteanu ati castigat trofeul Scoica de argint la
Festivalul de film din Spania pentru filmul Lautarii, dupa care, in 1976, la
acelasi Festival ati obtinut Scoica de Aur pentru filmul Satra, care a
cucerit atat spatiul ex-sovietic, cat si Occidentul. Cum a fost posibil sa
patrundeti, in acele timpuri, pe piata occidentala? Nu ati simtit repercursiuni
din partea sistemului?
Eugen Doga: Eu, nu! Muzica mea! Era
difuzata pe discuri prin departamentul Sovexportfilm . Emil Loteanu mult timp
n-a putut obtine Scoica de aur. Plecau sefii de partid! O singura data am
fost invitat si eu, de catre finlandezi, cu filmul Drama la vanatoare, pentru
care am compus valsul Dulcea si tandra mea fiara. Si atunci, si acum, plec pe
cont propriu: la concursuri muzicale, manifestari culturale ...
Inforusia.ro: Cu muzica Dvs ati cucerit lumea, putem sa va
numim fara ezitare ambasadorul cultural al Moldovei. L-ati sensibilizat,
inclusiv, pe Presedintele SUA, Ronald Reagan, care a afirmat public ca valsul
din filmul Dulcea si tandra mea fiara este Valsul secolului XX. V-ati
intalnit cu Presedintele Reagan?
Eugen Doga: Cu Presedintele Ronald
Reagan nu m-am intalnit. Am citit in presa ca, dupa intalnirea cu
ex-Presedintele ex-URSS, Mihail Gorbaciov, in cadrul conferintei de presa,
intrebat de preferintele sale muzicale, a raspuns: Valsul Dulcea si tandra mea
fiara din filmul Drama la vanatoare, si a mai adaugat: acesta este valsul
secolului XX.
In
afara de acest vals insa mai am inregistrate inca peste 60 de valsuri (28 pe un
CD, restul isi asteapta randul!). Vara trecuta la balul vienez, unde se
interpreteaza
doar Johann Strauss, s-a
interpretat si Valsul meu. Am primit felitari de la Burgomistrul Vienei!
Sper
ca nu am periclitat imaginea regelui valsurilor !
Inforusia.ro: Pe cat de valoros sunteti prin creatia
muzicala pe care o prestati publicului larg, pe atat de modest. Care sunt
valorile si obiectivele Dvs in viata?
Eugen Doga: Multumesc, dar ... Nu sunt chiar asa de modest. Imi place ceea ce
fac
bine. Ma laud, ma bucur sincer. Uneori ma cert cu mine insumi. Ma cert si cu
oamenii care nu stiu de modestie, ori nu-si cunosc propria valoare. Prea mare
modestie miroase a neincredere in sine, a instabilitate. Eu ma bucur pentru
succesul colegilor, prietenilor, dar si pentru succesul meu. (Ma potolesc
repede insa cand realizez cate mai am de facut). Imi este straina invidia,
gelozia, lacomia. Imi sunt dragi oamenii harnici, corecti, frumosi la suflet!
Interpretele
mi le aleg dupa trei criterii: talent, frumusete, tinerete. Desi
talentul
adevarat e fara varsta si fara nationalitate!
Inforusia.ro: La ce
lucrati acum?
Eugen Doga: In prezent lucrez la
realizarea programului muzical In oglinda clipelor care va avea loc la
Ateneul Roman, cu participarea Orchestrei Filarmonice George Enescu.
E visul suprem al vietii mele, pe care l-am purtat in suflet
dintotdeauna. Dupa prestigioasele Sali de concert din Sankt-Petersburg, Kiev,
Kaliningrad, Tallin, a ramas mult visatul Ateneu Roman. Vor participa solisti
din mai multe orase: Moscova, Chisinau,
Bucuresti. Mai multe lucrari vor fi in prima auditie, inclusiv suita de muzica
din filmul Patul lui Procust cu participarea cineastilor romani. Voi incheia
prima parte a programului cu valsul Dulcea si tandra mea fiara.
Continuu
lucrul la opera Dialogurile dragostei. Pana in iunie trebuie sa finisez muzica
pentru un film rusesc, Kromov, la care tin foarte mult. E un film despre
perioada anilor 1917-1925 din istoria Rusiei, caracterizata prin emigrarea
masiva a intelectualilor rusi. Filmarile se fac la Paris. Sper sa fie un film
bun, in care va rasuna un vals nou.
Inforusia.ro: Pe langa
multiplele titulaturi primite pe plan international, aveti si titlul de
Academician al Academiei de Stiinte a R.Moldova. Cat la suta sunteti compozitor
si cat academician?
Eugen Doga: Omul integru nu poate
functiona partial: azi compozitor, maine academician, poimaine senator! Detin
mai multe titluri, mai multe distinctii,
le sunt recunoscator tuturor celor care mi-au apreciat activitatea si
creatia. Ii sunt recunoscator publicului pentru dragostea si sensibilitatea de
care a dat dovada! Le multumesc tuturor ca mi-au sustinut de fiecare data
aripele pentru un nou zbor.
Inforusia.ro: Cu cine
dintre artistii contemporani din Romania aveti relatii de colaborare?
Eugen Doga: Am avut o colaborare
foarte frumoasa cu Ion Popescu Gopo, cu Mihai Constantinescu la filmul
"Maria Mirabela", cu postul TV Acasa pentru filmul Inima de tigan.
Si dintotdeauna cu ... Mihai Eminescu si Veronica Micle. Sunt deschis pentru
toata lumea. Ma bucur de orice posibilitate de a colabora la cele mai diverse
proiecte pentru/si in Romania.
Inforusia.ro: Ce n-ati
reusit sa faceti, ce regrete aveti?
Eugen Doga: Nu am regrete! Visez la
o Casa de Creatie, iar uneori la un loc de refugiu pentru mine si muzica mea.
Inforusia.ro: Maestre,
vorbiti-mi va rog, cate ceva despre familia Dvs. Ce rol a jucat familia in
cariera profesionala a Dvs? Aveti un nepotel, Dominic, v-ati gandit sa mearga
pe urmele Dvs?
Eugen Doga: Imi iubesc familia:
sotia Natalia, fiica Viorica, nepotelul Dominic. Familia este portul in care ma
simt iubit si asteptat. Nu stiu daca Dominic, cea mai frageda mladita, va urma
calea mea. Important e sa devina OM!
Inforusia.ro: Ce ii
urati publicului din Romania, inclusiv cititorilor si abonatilor Agentiei
Inforusia.ro ?
Eugen Doga: Va doresc pe toti cat
mai aproape! De mine, de muzica mea, scrisa cu dragoste si dor de oameni! Va
urez tuturor pace si liniste sufleteasca!
A consemnat pentru
Inforusia.ro - Lucia BEIU
Looking for the perfect gift? Give the gift of Flickr!
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------------------
-------------------------------------------------------------
**[RomaniaUSA] "Romani. Pur si Simplu"
-------------------------------------------------------------
http://www.romania-usa.ro
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/romaniausa/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/romaniausa/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
