http://www.curentul .ro/2009/ index.php/ Actualitate/ Motivele- esecului- 
Revolutiei- Moldave-10. html
 
 
 
 




Motivele eşecului Revoluţiei Moldave 1.0 
 
 


    








„Revoluţia“ de la Chişinău a eşuat, iar cauzele eşecului sunt mai multe - fără 
a mai pune la socoteală mâna ascunsă a serviciilor ruseşti. Un observator lucid 
de la faţa locului, basarabeanul Vitalie Sprânceană, a realizat o analiză 
remarcabilă a deficienţelor „revoluţiei moldoveneşti 1.0“, numită aşa de presa 
internaţională datorită rolului important al Internetului în naşterea şi 
organizarea mişcărilor de protest.  „Curentul“ publică analiza pătrunzătoare a 
tânărului şi inteligentului basarabean cu speranţa că observaţiile sale vor 
ajuta ca o viitoare Revoluţie 2.0 să fie o reuşită.  Până una-alta, comuniştii 
fac ce ştiu ei mai bine, de pe vremea lui Lenin 666, arestează şi bat copii 
care le-au strigat în sfârşit în faţă obida şi greaţa... iar „Opoziţia“, plină 
de feţe ale agenturii ruseşti, „lucrează“.    
 
George Roncea


NO Message, NO Leader, NO Power, NO Control... (NO Plan)

1. No message! 

Asta s-a văzut încă din seara zilei de luni: era multă emoţie, tristeţe, 
disperare, pe alocuri lacrimi chiar. Lumånările urmau să fie expresia unei 
stări zisă „de doliu“ (motivaţiile iniţiale ale manifestanţilor) . Sentimentul 
difuz a persistat şi în primele ore ale dimineţii de marţi. Se ştia că se 
protestează, dar nu se ştia pentru ce. Se ştia împotriva cui, dar nimeni nu 
cunoştea mesajul de alternativă.
Lipsa mesajului deveni vizibilă cam după o oră de protest, cånd banalul „Jos 
comuniştii!“ suna uzat. Mulţimea se afla în aşteptare: nu se ştia ce va urma.
În faţa Preşedinţiei, s-a scandat: „Jos comuniştii!“, „Afară!“, „Refuz-rezist, 
sunt anticomunist!“, „1-2, 1-2, comuniştii la gunoi!“ - lozinci făurite încă 
din 2002 de Iurie Roşca (marele absent al protestului de marţi). Apoi, altele 
„cuminţi“ şi impersonale: „Libertate!“ (ăsta l-ar fi strigat oricine,
 chiar poliţiştii şi... comuniştii), „Hoţii!“ (un mesaj omnibus şi acesta, semn 
al crizei de imaginaţie şi al lipsei de pregătire retorică a gloatei). 
Violenţa, în opinia mea, a venit ca o consecinţă directă a acestei 
inconsistenţe verbale - 7 aprilie 2009 nu a lansat vreun slogan original, demn 
de amintirea urmaşilor, nici vreun cåntec ad-hoc sau vreo strigătură caustică.
Nu exista vreo platformă politică în afara acelui „Jos comuniştii!“. Nici o 
idee despre alternativă. În nici un moment, liderii Opoziţiei, care se aflau în 
mulţime, nu păreau a şti ce doresc şi nici a stăpåni situaţia. Petiţia cu 
revendicări, înjghebată în grabă în piaţă, „pe tanc“, e mărturie a unei crize 
de idei, mesaje şi viziuni. A fost un eveniment ad-hoc, iniţial conceput ca 
protest emoţional pasiv, dar care a scăpat din måinile unor organizatori 
incompetenţi sau incapabili.
Fiecare revoluţie are o idee.
 Protestul moldovean nu a avut una. „Jos comuniştii!“ nu e platformă politică, 
ci plan de acţiune, oarecum „împlinit“ marţi în stradă.
Altă idee, cea a organizării unor alegeri repetate, a fost abandonată de 
„liderii opoziţiei protestatare“ (Vlad Filat, Serafim Urechean şi Dorin 
Chirtoacă) chiar la intrarea în clădirea Guvernului. La întålnirea cu Vladimir 
Voronin, aceştia n-au făcut decåt să se justifice pentru violenţele stradale 
(pe care nu le puteau controla sau influenţa în vreun mod), iar argumentul 
„tătucului“ că, pånă una-alta, la CEC nu e nici o contestaţie din partea 
vreunui partid de opoziţie, inclusiv a celor care n-au trecut pragul electoral, 
nu a fost combătut în vreun fel.
Derizoriu. Oficial, deci, nimeni nu a contestat în vreun fel desfăşurarea 
alegerilor.. . cu excepţia baronesei Emma Nicholson, de la OSCE, probabil 
unicul politician onest (european n.n.)
În fine, o a treia
 idee, „Să-i batem pe poliţişti!“ e discreditantă de la început la capăt. Ea nu 
putea fi privită (cum a şi fost, de fapt), decât ca o tentativă de uzurpare a 
puterii în stat prin anihilarea autorităţilor tradiţionale de menţinere a 
Ordinii.
Mai degrabă decât de mesaje centralizate, mulţimea a fost ghidată de zvonuri 
care circulau abil, mobilizând emoţii sau chiar acţiuni: „Două studente 
moarte!“, „Doi poliţişti decedaţi!“, „Voronin stă la Aeroport, în aşteptarea 
unor ştiri din Piaţa Marii Adunături Naţionale. Dacă reuşim, el zboară într-o 
direcţie necunoscută. Fuge din ţară!“, „Un băiat de la mine din sat a fost 
răpit de poliţie, să-l salvăm!“, „Un prieten lucrează la MAI, se ştie sigur 
despre morţi“ (chestia cu morţii a prins chiar şi unele mass-media occidentale, 
cum ar fi „Le Figaro“)  - doar câteva perle din folclorul zvonistic al 
afacerii. 

2. No leader!

Cum e Ţara, aşa e şi Revoluţia. Adică moldovenească, prost organizată. Spre ora 
11.00 a zilei de marţi, Puterea efectiv se tăvălea în stradă. Trebuia doar să 
se ridice s-o ia cineva. Acel cineva a fost, de fapt, marele absent al 
„Revoluţiei Moldave 1.0“.
La întrebarea „Ce facem?“ nu se găsea cineva să poată răspunde. La fel pentru 
„Ce va urma?“ şi altele. Nu a existat, pe durata protestelor, un punct unic, 
retoric sau geografic în piaţă, conceput ca un centru al revoltelor..
Întâi, până spre seară, adică până spre ora 17.00 (atunci clădirile 
Parlamentului şi preşedinţiei) se aflau deja în mâinile protestatarilor, nu a 
existat un control sonor al mulţimii: megafoane sau altceva. 
Se striga din toţi bojocii (să mai zic, chestia asta este ineficientă în 
condiţii urbane, la mulţimi de 30-40 de mii oameni care strigă, ţipă, 
fluieră?). Unde erau megafoanele? Microfoanele? Să fi fost
 atât de săraci organizatorii/ liderii de opoziţie şi restul salvatorilor 
naţiunii încât să nu poată găsi un megafon ce ar fi acoperit întreaga piaţă?
În al doilea rând, se cerea un individ hotărât care ar fi urcat în copaci, pe 
stâlpi dacă era nevoie, pentru a ţine sub control mulţimea, a o dirija şi a-i 
imprima direcţia cuvenită (eh, Iurie Roşca le-ar fi putut preda ceva know-how). 
Nu era de găsit. Tentativele lui Vlad Filat de a stăpâni mulţimea au eşuat. 
Gloata i-a strigat, sugestiv şi chiar cu reproş: „Nu se aude! Nu se aude!“, 
după care Filat a părăsit scările Preşedinţiei. Era clar că nimeni nu are vreun 
control asupra adunăturii de oameni.
Şi mai clar că nimeni nu vrea (nu poate) să-şi asume acest control.
Intervenţiile lui Urechean, Chirtoacă, de a calma lumea, nu au avut nici un 
efect. Ei erau parte din peisajul politic, parte a scenei politice vizate.
Şi nici nu aveau stofa
 morală sau credibilitatea de a face ceva!
Concluzie: nu a existat un lider logistic, moral, politic, retoric sau de 
oricare alt gen.

3. No power!

Marţi, poliţia a fost paşnică. Suspect de paşnică - Voronin a recunoscut că a 
abandonat Parlamentul şi Preşedinţia protestatarilor în mod intenţionat - o 
capcană inteligentă în care mulţimea a căzut din plin. Vidul de putere, format 
în absenţa laşă a poliţiei a fost rapid umplut de indivizi de diferite vârste 
şi orientări, care au preluat iniţiativa transformând spaţiul cucerit în unul 
al dezmăţului. 
Poliţiştii au fost slabi, aparent neputincioşi în orice moment al zilei de 
marţi. Pe de altă parte, admiţând că poliţia a acţionat după un scenariu 
prestabilit, şi funcţia ei s-ar fi rezumat doar la provocarea şi înrăirea 
protestatarilor, atunci e iar rău pentru că Poliţia, ca garant al ordinii 
publice şi al statului de drept, a fost folosită, a câta oară, ca prezervativ 
politic şi instrument pentru realizarea unor scopuri suspecte, ceva cu care 
ne-am obişnuit, dar care am vrea să se
 schimbe cumva.

4. No control! 

Provocatorii, dacă au existat, au acţionat la început reuşind să înfierbânte 
gloata. Probabil, pe urmă s-au retras: nu era nevoie de ei, hoarda spărgea şi 
violenţa de una singură sub impulsul electrizant iniţial, care s-a declanşat 
mai târziu ca o lavină. 
Lucrurile au început să se limpezească abia spre seară, după dezastru, când 
unii idealişti s-au rupt din grupul celor care jefuiau clădirile şi au mers în 
faţă, unde, ieşiţi din logica fierbinte a evenimentelor, au aflat că liderii 
Opoziţiei se desolidarizau cu ceea ce ei considerau a fi apogeul revoltei lor 
juvenile.
Demoralizaţi, au mers acasă. Se cuvine o doză mare de respect pentru primarul 
general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, care a încercat în câteva rânduri să 
ducă mulţimea din clădirile jefuite în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi, în 
cele din urmă, a avut un oarecare succes.
Pe durata întregii zile, mulţimea a
 acţionat ca o apă furioasă, prinsă în zăgazuri pe care încearcă, haotic, să le 
rupă.
Fără lider, fără mesaj, fără idei, fără control şi - aş mai adăuga, fără plan - 
o sinteză oarecum crudă, dar veridică a „Revoluţiei Moldoveneşti 1.0“. O 
revoluţie a orfanilor, ca să-l citez pe Dumitru Mânzărari.

Vitalie Språnceană

Citeaza acest articol pe saitul tau






Comentarii (5)



1. 13-04-2009 02:55

Jos Comunismul - ce farsa!
Opozitia de la Chisinau nu e cu nimic diferita, pe fond, fata de "tovarasi".. 
Doar ca s-au pus la costum. In piepturi le bate insa o inima de konsomolist. 
Tinerii fac puscarie pe degeaba. Le-au asigurat prin jertfa lor un loc mai 
caldut in Parlament lui Filat, Urechean si Chirtoaca. 
Rusine
Scris de Bogdan

2. 13-04-2009 06:55

link-uri
de fapt, articolul asta e un episod al unui mini-serial analitic...alte 
episoade le gasiti aici: 
 
http://www.sprancea na.com 
 
alte opinii lucide: 
 
http://curtescu. blogspot. com/2009/ 04/requested- was-not-found. html
Scris de vitalie

3. 13-04-2009 09:48

Atat timp cat in zona aceea nu sunt ....
...... interese economice, nu se va schimba nimic! Vor ramane sub "talpa" 
rusilor! Pacat!
Scris de dracvla reloaded

4. 13-04-2009 09:50

Alegeri libere, libertate - DAR CAND UNIREA?
Ma gandeam cu stupoare si uitandu-ma si f putin in urma, ca de fapt miscarea 
asta nu are vreun ideal... 
Idealuri ca "libertate in R.Moldova", "jos comunistii" si "alegeri libere", mi 
se par cel putin suspecte daca nu chiar profund anti-romanesti, asta si pentru 
ca RM nu poate fi o tara, cel mult un surogat. 
Unicul ideal care ar trebui sa fie in toata treaba asta este UNIREA, cuvant 
care se aude tot mai rar, pe masura ce se intensifica lucrurile. 
Insa, trecand peste faptul ca "opozitia liberala" sub nici o forma nu isi 
doreste asa ceva (fie vorba intre noi, ce diferenta este intre Chirtoaca care 
ne vorbeste pe limba lui Voronin - si Voronin insusi??  
Nici una, ambii vorbesc despre statalitatea RM, provocarile Romaniei, etc.  
Sau ce diferenta este intre Voronin si Filat care pune toate protestele pe 
seama a o mana de tineri, chipurile simpatizanti PPCD???  (Voronin tot asa 
acuza ca
 altii au facut!), nu isi doreste pentru ca saliveaza la gandul a 4 ani de 
ciolan, mai fara carne, dar e ciolan si s-ar putea sa mai aiba si maduva... 
Precum spuneam, ma uit cu tristete, pentru ca mi-e teama ca vom pierde si 
momentul acesta pe care l-am mai avut in 1991 si va fi pacat de la Dumnezeu.  
Avem energia necesara sa o facem, avem tinerii cu care s-o infaptuim, avem 
totul... si totusi nu se intampla(inca! ), poate si pentru ca tinerii nostri, 
fiind fara experienta sunt usor de manipulat si asta vad cu amaraciune mai ales 
acum, uitandu-ma cu cata inversunare se lupta intre ei saracii pe toate 
mediile, ba Chirtoaca e "za best", ba Filat e ingerul salvator, ba Iurie Rosca 
e adevaratul, sau invers, fiecare scoate in evidenta defectele "dusmanului" dar 
pe NIMENI nu am auzit pomenind de UNIRE! 
Si intr-un fel este si de inteles, pentru ca vad ca se prefigureaza 2 tipuri de 
uniri sa zic asa:  
1) varianta ucraineana,
 promovata intens in ultimii ani, doar actuala RM, fara sudul Basarabiei si 
nordul Bucovinei 
2)varianta autentic-nationalis t-romaneasca care sa cuprinda toata Basarabia + 
nordul Bucovinei  
 
Practic si pragmatic daca e sa vb, prima ar fi mai simpla, dar e ca si cand 
ne-am primi fratele acasa, dar sa il punem sa isi rupa o mana si un picior 
innainte sa intre in casa. 
Partea dorita, cel putin din punctul meu de vedere, este a 2-a desi sunt 
constient ca munca e mai multa. 
Revenind putin la partea 1, am observat si ieri si azi faptul ca, desi se 
arboreaza strident sintagma "Basarabia - Pamant Romanesc", alaturi de nelipsita 
harta ciuntita, nu se mai poneste de UNIRE!!! 
NU, toti vor brusc "alegeri libere", "libertate",  
"jos-comunistii" + cu voie de la rusi, Dabija o pune de-un FSN la Chisinau, 
incercand sa "popeasca" vreun iliescu local. 
Desi este mai clar ca lumina zilei ca aceste
 "proteste spontane" au fost pregatite in cel mai mic amanunt, toti parca sunt 
orbi si se arunca dupa oaia mai guraliva, fara sa se gandeasca. 
Inteleg ca tentatia de a refula diverse neputinte personale a fiecaruia este 
mare, dar GANDITI, nimeni nu va opreste sa GANDITI... ANALIZATI... SINTETIZATI, 
nu va lasati carne de tun, carpe fara valoare in idealuri inexistente! 
Pentru numele Lui Dumnezeu, idealul nostru al ROMANILOR, este UNIREA! Este 
singurul! 
Daca de asta va este teama si-l considerati prea mare pentru voi... PLECATI! Nu 
badjocoriti cel mai SFANT ideal... Strabunii nostri au murit cu acest ideal in 
suflet, noi nu suntem vrednici macar sa ne gandim la ei, dar sa le calcam pe 
urme! 
Cati nu preferat Siberia, dar sa nu fie rusinati de bolsevici! Cati nu au murit 
cu arma in mana, dar sa fim toti intr-o SINGURA TARA.  
Tatal bunicului meu a plecat din Ardeal sa aduca Chisinaul innapoi unde ii este 
locul, a
 ramas pe vesnicie acolo... Dupa 2000, cand starea de sanatate i-a permis, a 
vrut sa ajunga unde a murit tatal lui... A fost oprit la Prut sa il intrebe 
unde merge si sa prezinte acte... A prezentat decoratia post-mortem a 
tatalui... Unul din granicerii din drepta Prutului, i-a spus doar atat:"Veti 
pasi in stanga Prutului si va vor alunga innapoi". A vazut Prutul, a pasit in 
stanga lui si... pentru a 2-a oara batjocorit.. . in propria tara, pe pamantul 
pe care a ramas orfan...  
V-a putea oare vreodata, in viata asta, sa poata sa ridice o cruce, acolo unde 
a ramas orfan, fara a mai fi umilit, oprit si chestionat la Prut? 
Sa ne ajute Dumnezeu sa rupem zidul dintre romani si la restul sa nu le de-a 
Dumnezeu liniste si pace, atata timp cat vor lupta contra!
Scris de Radu Radut

5. 13-04-2009 09:53

Reintregirea. ...
Eu am auzit limpede scandata lozinca: "Romania nu uita, Basarabia e a ta !".. 
Desigur ca ma bucur ca au inceput sa se organizeze si sa ceara lucruri 
frumoase. 
 
Doamne ajuta !
Scris de Ciprian Hangan



" Prin invierea Sa Hristos a inviat lumea, inviindu-ne si pe noi spre viata de 
veci, caci El este Invierea si Viata" (Ioan XI, 25)



      
 

      

    
    
        
         
        
        








        


        
        


      

[Non-text portions of this message have been removed]

Raspunde prin e-mail lui