-- O descoperire de exceptie - anunta specialistii - a fost facuta recent la
Rosia Montana. O echipa romano-franceza de arheologi a descoperit un sistem
hidraulic din lemn, pentru evacuarea apelor reziduale din mina. In urma
testarii cu Carbon 14 a bucatilor de lemn prelevate din elementele descoperite,
s-a ajuns la concluzia ca acest sistem dateaza din epoca romana, respectiv din
secolul II e.n. Este prima descoperire de acest fel facuta dupa 1930.
http://www.averea.ro/display.php?data=2005-07-27&id=4648
"Este prima data dupa 1930 cand intr-o mina europeana, in cadrul unui
program de arheologie preventiva, este descoperit «in situ» un astfel de sistem
hidraulic", a declarat B?atrice Cauuet, specialista in mineritul antic,
coordonator al echipei de arheologi francezi care lucreaza impreuna cu Muzeul
National de Istorie a Romaniei, la Rosia Montana. Instalatia a fost descoperita
la aproximativ 30 m sub nivelul vaii Rosiei Montane, la 75 de ani de la
descoperirea unor sisteme asemanatoare in Peninsula Iberica, in situri miniere
antice din Portugalia si Spania. Totodata, este prima instalatie completa de
acest tip din tara noastra. Parti din alte instalatii s-au tot gasit de-a
lungul timpului, unele fiind in expozitia permanenta de la Muzeul din Alba
Iulia sau de la Muzeul National de Istorie a Romaniei. In plus fata de toate
astea, instalatia recent descoperita la Rosia Montana este excelent conservata,
asa cum a declarat Paul Damian, director-adjunct al Muzeului National de
Istorie a Romaniei. In aceste conditii, se poate deduce ca sistemul permitea
drenarea lucrarilor miniere antice prin evacuarea catre suprafata a apelor de
mina, printr-o retea de roti amplasate in camere situate pe mai multe niveluri.
Descoperirea a fost facuta in cadrul Programului National de Cercetare a
Patrimoniului de la Rosia Montana, aflat in al cincilea an de activitate.
Programul a fost initiat de Ministerul Culturii si Cultelor in 2001, este
coordonat de Muzeul National de Istorie a Romaniei si finantat de Rosia Montana
Gold Corporation S.A. Programul are in vedere investigatii arheologice
preventive in perimetrul viitorului proiect minier de la Rosia Montana.
Descoperirea a fost facuta in sectorul minier Paru-Carpeni, o zona din afara
celei in care va fi dezvoltat viitorul proiect minier. Pana la aceasta
descoperire, de-a lungul timpului au mai fost descoperite in aceasta zona
structuri de habitat, zone de exploatare miniera, arii sacre, cimitire,
portiuni de galerii romane insumand aproape 5 kilometri.
Legat de aceasta recenta descoperire, trebuie stiut ca inca din primii
ani ai secolului al XIX-lea, existau indicii cum ca in zona ar exista un sistem
hidraulic. Harti si documente geologice mentionau un ax si doua pale din lemn,
care erau considerate a fi componente ale unei roti hidraulice prin analogie cu
obiecte similare cunoscute la acea data. Obiectele respective fusesera
descoperite intamplator la Rosia Montana in cursul secolului al XIX-lea, fara a
se cunoaste insa exact locul descoperirii.
Sapaturile arheologice preventive desfasurate in perimetrul minier Paru
Carpeni au scos la iveala intreg esafodajul de piese de lemn ce servea pentru
protejarea rotii hidraulice, cat si componentele principale ale rotii. Pentru
protejarea si tratamentul acestor piese au fost luate masuri speciale. B?atrice
Cauuet considera insa ca "in viitor va fi nevoie de un program mai amplu de
stabilizare a pieselor de lemn care sa permita conservarea definitiva si
punerea lor in valoare". In prezent, pe santierele de la Rosia Montana, asezare
veche de peste 2000 de ani, lucreaza peste 60 de specialisti din Romania si 25
din Franta si Germania.
De Rosia Montana s-a scris foarte mult in ultimii ani, pentru ca un
proiect de exploatare a rezervelor de aur si de argint din Muntii Apuseni a
starnit numeroase discutii si controverse, nu doar in mediul cultural si
politic, ci si in societatea civila. In 2004, Academia Romana chiar a adoptat o
declaratie prin care recomanda firmei canadiene Rosia Montana Gold Corporation,
initiatoarea proiectului de exploatare si autorul descoperirii de acum, sa
abandoneze proiectul de exploatare in zona. Argumentul Academiei Romane este ca
exploatarea in zona nu doar ca ar putea avea efecte ecologice de nedorit, ci ar
putea duce la distrugerea regiunii Alburnus Maior, importanta zona arheologica.
Descoperirea de acum este un rezultat al cercetarilor obligatorii din punct de
vedere legal, pentru obtinerea descarcarii arheologice a zonei.
O alta concluzie a cercetarilor intreprinse de firma canadiana ar fi ca e
necesar ca zona de cercetare sa se extinda la suprafata vizata, adica la
aproximativ 100 de hectare. Inainte de aceasta descoperire, monumentul funerar
circular descoperit in aceasta zona a fost conservat "in situ", au fost
redeschise si conservate galeriile in care, in secolul al XIX-lea, au fost
gasite cele mai multe dintre tablitele cerate, s-a stabilit o rezerva
arheologica. "Initierea proiectului minier de la Rosia Montana este un bun
prilej pentru cunoasterea unei parti a patrimoniului arheologic romanesc", a
mai declarat Paul Damian.
Elena Vladareanu
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.nuclearinfo.ro
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
