Comunicat: Care sunt riscurile unei societăţi guvernate electronic?
Forul Ortodox Româna participat, vineri, 22 octombrie 2010, la
dezbaterea publică pe tema actelor de identitate electronice organizată de
ActiveWatch, APADOR-CH, Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice şi
Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet. Aceasta a beneficiat de moderarea
avocatului Alin Popescu, senior editor la Avocatnet.ro şi de prezenţa
reprezentanţilor MAI, comisarii-şefi Sorin Bălaşa şi Gheorghe Daniel de la
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi
comisar
Cusa Gina Laura, reprezentant al departamentului juridic al ministerului.
Considerăm că, deşi timpul alocat dezbaterii a fost scurtat de programul
”încărcat” (ciudat motiv, având în vedere că astăzi a fost ultima zi de
dezbatere publică) al reprezentanţilor MAI, discuţia a fost concentrată şi a
ridicat numeroase probleme de principiu, juridice, tehnice, social-politice şi
culturale faţă de proiectele legislative ale autorităţilor prin care se doreşte
implementarea actelor de identitate electronice (la actuala dezbatere s-a
abordat în special tema cărţilor de identitate electronice).
Participanţii au remarcat drept pozitiv faptul că autorităţile
statului au fost receptive la unele din observaţiile primite din partea
ONG-urilor la precedenta dezbatere, ce a avut loc pe 20 august, având în
vedere,
în special, faptul că s-a integrat în proiectul legislativ dreptul la
alterantivă (dreptul de a alege o carte de identitate lipsită de dispozitiv tip
smart card contactless şi care nu conţine date biometrice).
Cu toate acestea, dezbaterea de astăzi a arătat din plin faptul că
proiectul de a implementa acest tip de cărţi de identitate (C.E.I.) este,
într-un mod de neînţeles, cu totul lipsit de fundamente, având în vedere
intenţiile vechi ale autorităţilor în materie (ce datează din 2002). Forul
Ortodox Român consideră că nu este acceptabil ca autorităţile să inceapa
implementarea acestui sistem, fie el bazat pe alegere voluntară, în condiţiile
în care nu există nicio analiză serioasă asupra impactului pe care acesta îl va
produce în societate şi asupra vieţii private, asupra libertăţilor civice şi
libertăţii de conştiinţă.
Totodata s-a reliefat, în urma discuţiilor, că nu există un
studiu/estimare cu privire la costurile ridicate de implementarea întregului
sistem informatic necesar funcţionării cărţilor de identitate electronice. De
asemenea, nu există un studiu cu privire la riscurile de securitate puse de
acest sistem şi de dispozitivele electronice ce vor fi folosite. Într-un mod
surprinzător, reprezentanţii M.A.I. au răspuns că nu există nici măcar un
studiu
de impact al politicilor publice referitoare la acest proiect, pe motivul că
”nu
s-a considerat necesar”!
Forul Ortodox Român a ridicat îndeosebi problema impactului
socio-cultural şi asupra vieţii private pe care aceste noi tehnici de
supraveghere şi control al populaţiei le au asupra societăţii. Răspunsul
reprezentanţilor MAI referitor la întrebarea dacă au realizat un studiu
sociologic de impact, pe lângă faptul că a fost negativ, a denotat şi o
completă
ignorare şi minimalizare a problemei. Acest lucru în ciuda faptului că există
deja o întreagă literatură de specialitate care arată efectele nocive pe care
societatea informaţională şi, în conexiune, guvernarea electronică (ce include
şi folosirea actelor de identitate electronice dar nu se reduce la acestea) le
au atât asupra garantării dreptului la viaţă privata cât şi asupra modului în
care cetăţeanul se raportează atât faţă de puterea de stat cât şi faţă de
societate. Prin impact social nu se înţelege o simplă sondare a opiniei
publice,
ci se are în vedere o schimbare a paradigmei culturale cu privire la noţiunile
de viaţă privată, libertate si autoritate publică.
În calitate de for creştin-ortodox, nu putem accepta o societate în
care cultura supravegherii şi a transparenţei vieţii individului în faţa
statuluisă devină normative. De asemenea, nu putem accepta nici avansul acesta
necugetat, care seamănă prea mult cu politica faptului împlinit, către noi şi
noi metode de supraveghere ce, odată instituite, se pottransforma într-un cadru
totalitar de control a persoanei umane. Nimeni nu poate garanta că eşafodajul
sofisticat ce se doreşte a fi instituit în materie de supraveghere (prelevarea
datelor biometrice, deocamdată doar la ”purtător”, dispozitive smart card, baze
de date centrale cu interoperabilitate globală deocamdată limitată) nu se va
extinde, ulterior, pentru a îngloba întreaga populaţie civilă şi întreaga
infrastructură electronică – inclusiv privată - în care, în prezent, ne lăsăm
”urmele” electronice.
Forul Ortodox Român se adresează şi Sinodului Bisericii Ortodoxe
Române, pentru ca punctul de vedere creştin să indice cu limpezime şi forţă
sporitălimita etică până la care se poate întinde un guvern când are de-a face
cu datele private ale persoanelor şi cu supravegherea cetăţenilor. Există deja
un precedent în care Biserica, prin vocile ierarhilor, s-a făcut auzită în
acest
domeniu. Este vorba despre măsura introducerii paşapoartelor biometrice de anul
trecut. Însuşi Patriarhul României a adresat un memoriu către ministrul de
atunci al internelor în care afirma, referitor la măsurile de identificare
biometrică a populaţiei: „aceste prevederi care au fost implementate în România
în mod amplificat şi excesiv au trezit reacţii în societate, mai ales că nu a
existat o dezbatere publică şi nici consultarea instituţiilor cu larg impact
social, inclusiv a Bisericii. Astfel, articolul 1 alin. 3 al Regulamentului
precizează că prevederile sale nu se aplică şi cărţilor de identitate emise de
statele membre resortisanţilor lorsau paşapoartelor şi documentelor de
călătorie
temporare cu o valabilitate de 12 luni sau mai puţin. Cu toate acestea, în
România se eliberează deja carnete de conducere ce conţin date biometrice şi
există indicii despre extinderea acestui sistem şi la cărţile de identitate
(sbl. n.).”Între timp, abordarea amplificată şi excesivă a autorităţilor a
continuat, precum şi lipsa de consultare a Bisericii. Este de remarcat că în
răspunsul MAI la acest memoriu se răspunde doar problemelor legate de
paşapoartele biometrice, dar se trec cu vederea toate observaţiile făcute pe
tema celorlalte acte de identitate electronice.
Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului,
luând poziţie tot pe tema paşapoartelor biometrice, a conchis: ”acest sistem de
supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi
consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum
un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile
bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea.
Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul
fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi
libertate (sbl. n.).”
Tot din interiorul Bisericii, Î.P.S. Teofan al Moldovei critica, în
pastorala de Paşi a aceluiaşi an, ”diferitele tendinţe actuale de impunere a
unor sisteme tot mai sofisticate de supraveghere a omului, de îngrădire a
libertăţii şi intimităţii lui.”
Aşadar, Biserica manifestă o grijă deosebită faţă de modul în care
”stocarea informaţiilor despre persoană prin intermediul paşapoartelor
biometrice (şi, prin analogie, prin intermediul oricărui act de identitate
biometric – n.n.) aduce atingere libertăţii şi demnităţii persoanei, vieţii
intime, familiale şi private” (din memoriul adresat ministrului de interne).
Din
păcate, atitudinea neclară adoptată de Biserică pe tema paşapoartelor
biometrice
a fost speculată de autorităţi, ceea ce a dus la un regim discriminatoriu cu
privire la varianta alternativă a paşapoartelor clasice, denumite provizorii şi
reduse temporal la un interval nepermis de scurt caruia i se adauga un preţ
relativ ridicat, efectul fiind restrângerea dreptului de liberă circulaţie. De
aici se vede cât de important este ca Biserica să ia o atitudine fermă cu
privire la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei.
În virtutea acestei preocupări pentru păstrarea uneiculturi a
libertăţii şi a demnităţii umane, a afirmării unor drepturi intangibile la
intimitate, consfinţite de normele religioase şi, ca atare, anterioare
dreptului
pozitiv instituit de stat, Forul Ortodox Român a făcut apel pentru respingerea
proiectelor legislative prin care se introduc actele de identitate electronice
ca parte a conceptului de guvernare electronică. Am avut bucuria să constatăm
că
apelului lansat de F.O.R. şi depus astăzi în mod oficial la sediul MAI, i s-au
alăturat, într-un timp relativ scurt, numeroase asociaţii şi ONG-uri creştine,
precum si persoane fizice din diverse medii sociale. Le mulţumim pentru
sprijin, cerându-le în continuare concursul pentru sprijinirea demersurilor
F.O.R.
Autorităţilor le cerem cu fermitate să prelungească termenul
dedicat
dezbaterilor publice legate de proiectele legislative de introducere a actelor
de identitate electronice pâna cand opinia publică va fi lamurită suficient in
aceasta chestiune vitala pentru viitorul nostru.
Reiterăm dorinţa organizaţiilor laicatului ortodox adresată
Sfântului Sinod si Patriarhiei BOR pentru o implicare mai serioasă în această
dezbatere. Vocea autorităţii Bisericii poate reprezenta cel mai pregnant
punctul
de vedere crestin-ortodox în ceea ce priveşte problema libertăţii şi demnităţii
umane în raport cu noile tehnici de supraveghere.
Ar fi necesară şi implicarea mediului academic, pentru a beneficia
de rigurozitate în abordarea problemelor legate de domeniul noilor tehnici de
control, din multiple puncte de vedere (impact social, cultural, medical,
politic, etc).
Forul Ortodox Român reiterează apelul lansat în campania ”România
fără acte electronice!”adresat ONG-urilor şi persoanelor fizice de a sprijini
demersul si preocuparea acestuia faţă de implementarea actelor de identitate
electronice. De asemenea, in cel mai scurt timp, va organiza o conferinţă de
presa pe aceasta temă, la care speram ca se vor alătura toate organizaţiile
semnatare ale acestui apel.
22 octombrie 2010
Forul Ortodox Român
e-mail: forul.orto...@gmail.com
Forul Ortodox Român, structură federativă fără personalitate juridică, a fost
fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de
organizaţii
civice cu caracter cultural şi social, care au participat la Conferinţa
Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român. Forul Ortodox Român este coordonat de
liderii organizaţiilor: Asociaţia „Rost”, Asociaţia „Christiana”, Asociaţia Pro
Vita – Bucureşti, A.R.T.R.I., şi Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”.
Asociaţiile care sprijină campania ”România fără acte de identitate electronice”
Alianţa Familiilor din România
Asociaţia Rost
Asociaţia Pro Vita - Bucureşti
Asociaţia Pro Vita – Gorj
Asociaţia Christiana - Bucureşti
Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
Asociaţia pentru Cultură și Educație Sf. Daniil Sihastrul
Asociaţia Bucovina Profundă
Asociaţia Orante - Cultură şi Spiritualitate Creştină
Asociaţia Dascălilor Români
Asociaţia Predania
Asociaţia “Ieromonah Arsenie Boca “-Arad
Editura Arca Învierii
Editura Origini
Fundaţia Sf. Martiri Brâncoveni – Constanţa
Fundaţia Sf. Martiri Brâncoveni - Suceava
Fundaţia Creştin-Ortodoxă Pro Filiis
Fundaţia Vasile Netea
Liga pentru Utilitate Publică
Orthphoto România
Revista OrthoGraffiti
Revista Puncte Cardinale
Persoana de contact: Iulian Capsali
tel: +40 722 593 033
------
Asociatia "PRO-VITA - pentru Nascuti si Nenascuti", Filiala Bucuresti, Membru
asociat ECPM
"PRO-VITA - for Born and Unborn", Bucharest/Romania Branch
www.provitabucuresti.ro | www.strigatulmut.ro | www.culturavietii.ro |
www.provitatv.ro | Y!M| Twitter|FaceBook
tel. (+40) 728 673 673 | fax (+40) 31 815 27 80
