Trustul Gazeta este inchis de serviciile speciale:
Articolele scrise de "Gazeta de Cluj" si Gazetele din tara sunt incomode...
din EvZ de azi:
Redactiile a doua ziare din Cluj-Napoca, "Gazeta de Cluj" si "Buna Ziua Ardeal", ambele din trustul de presa Gazeta, au fost perchizitionate ieri de procurori si de jandarmi. Apoi, anchetatorii au ridicat calculatoarele si au sigiliat sediile. Prin urmare, cele doua publicatii nu vor mai aparea in perioada imediat urmatoare.

Procurorii DIICOT au mai perchezitionat locuintele a sase dintre angajatii trustului Gazeta, de unde au ridicat documente legate de activitatea publicistica a celor acuzati. Este vorba despre directorul general Liviu Man, directorul executiv Aurel Muresan...

LIVIU MAN, corespondent BBC, era considerat unul dintre cei mai buni jurnalisti clujeni. A fondat un saptamanal, a ocupat functii de conducere in TVR.
Trustul Gazeta s-a format in jurul unui nucleu de jurnalisti, printre care Liviu Man si Aurelian Grama, care anterior lucrasera la "Ziua de Ardeal" (franciza a cotidianului "Ziua").
Ei au lansat, in 2002, cotidianul regional "Buna Ziua, Ardeal", apoi grupul s-a dezvoltat. Gazeta a ajuns sa cuprinda zece publicatii: "Gazeta de Cluj", "Gazeta de Bucuresti", "Gazeta de Maramures", "Gazeta de Oradea",

Mentorul trustului Gazeta, Liviu Man, s-a afirmat in presa in anii ‘90, fiind vazut pe atunci in breasla ca unul dintre cei mai buni ziaristi clujeni.
Este unul dintre cei care au fondat saptamanalul "Nu", una dintre cele mai curajoase publicatii din perioada 1990-1993. Liviu Man a fost multa vreme corespondent local pentru BBC, iar apoi a lansat "Ziua de Nord-Vest", mai apoi botezat "Ziua de Ardeal".
In timpul mandatului CDR, a ocupat pentru o perioada functia de redactor-sef la Departamentul de stiri al TVR Cluj. Dupa plecarea Alinei Mungiu din functia de director al Departamentului de Emisiuni Informative al TVR, Liviu Man a candidat pe aceasta functie, dar concursul a fost castigat de Dan Lutan.
Totusi, Liviu Man a fost promovat coordonator stiri al studiourilor teritoriale TVR. Ulterior, el a revenit la "Ziua de Ardeal", de unde a plecat pentru a fonda trustul Gazeta.
http://www.evz.ro/article.php?artid=278443


bogdan draghici <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
Marturiile incomode ale unui servitor public (2)
Fratele lui Bacchus si tatãl coruptilor
* Traian Bãsescu si Ludovic Orban se ocãrãsc de mama focului, desi seamãnã destul de mult
* Am avut ocazia sã lucrez în subordinea amândurora, asa cã pot spune cã-i cunosc, din pãcate pentru domniile lor, destul de bine
* În cele ce urmeazã, fostul funcþionar public va ridica cortina scenei politico-administrative si vã va prezenta cele dou㠓personalitãþi” ale României integrate deja în Uniunea Europeanã, asa cum gândesc si se comportã în realitate. (,,,,,,,,,,)
Articolul integral este postat la adresa
Bogdan Draghici
------
"Traian Bãsescu si Ludovic Orban se ocãrãsc de mama focului..."

Tatăl corupţilor din PMB



În primăvara lui 2002 am fost destituit din funcţia publică ocupată în cadrul ANFP. Elaborarea şi publicarea sub semnătură a unui raport din seria ARMAGHEDON a fost picătura care a umplut paharul răbdării tov. Octav Cozmâncă. “Armaghedon IV Funcţia public㔠(http://www.draghici.ro/administratie ) a fost un şoc pentru guvernanţi, fiind recenzat de Delegaţia Comisiei Europene şi de Ambasada SUA la Bucureşti. Conducerea ANFP şi a ministerului m-au acuzat chiar că am pus în pericol aderarea României la UE, pentru că în rapoarte ale oficialilor europeni se regăseau concluzii din “Armaghedon IV”. Era o aberaţie, pentru că nimeni nu ar fi preluat asemenea acuzaţii, fără a le verifica în prealabil acurateţea.
Cert este că pe 13 aprilie 2002 eram oficial ejectat din ANFP, după aproape un an de coşmar sub conducerea tandemului Verginia Vedinaş-Jozsef Birtalan. Fosta preşedintă Vedinaş este în prezent senator PRM, iar fostul său adjunct este acum demnitarul UDMR care conduce Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, fiind demnitar la vârful ANFP încă din primăvara anului 2000 şi traversând aşadar deja trei guvernări consecutive.
Am primit imediat o invitaţie surprinzătoare din partea primarului general, democratul Traian Băsescu. Acesta ştia de concedierea mea şi îmi propunea să lucrez în Primăria Capitalei. Negocierea a fost rapidă. Nu ne mai vorbisem de la conflictul din februarie 2001. Mi-a întins mâna, spunându-mi că a fost sigur că ne vom reîntâlni. M-a felicitat pentru criticile mele la adresa guvernării PSD, pentru faptul că devenisem o replică a sa în corpul funcţionarilor publici, un junghi în coasta pesedistă. Avea nevoie de suportul meu şi îmi oferea un job în subordinea sa. Concursul pentru un post în PMB nu constituia o problemă pentru mine, dar era oricum o formalitate şi pentru primarul general. Mi-a oferit funcţia de director de resurse umane, dar am refuzat. Am înţeles că tov. Bugeanu era în dizgraţie. Eram preşedintele unei federaţii sindicale şi nu găseam deloc morală ocuparea unui asemenea post, considerând chiar că m-aş fi aflat într-un evident conflict de interese. I-am spus că nu sunt membru de partid şi că doresc să rămân neînregimentat, pentru că activitatea sindicală îmi impune acest statut de independent. A fost de acord cu argumentaţia mea şi mi s-a plâns că nu a întâlnit instituţie mai coruptă decât Primăria Capitalei. I-am promis că îl voi ajuta să reformeze primăria şi să profesionalizeze personalul.
Aşa s-a reluat colaborarea mea cu domnul Traian Băsescu, acceptând o ofertă care m-a entuziasmat atunci şi care s-a dovedit ulterior o mare deziluzie. Am încercat să dinamizez activitatea sindicatului existent în PMB, dar mi-am dat seama rapid că era condus chiar de un lider al funcţionarilor corupţi. Am înfiinţat un nou sindicat, destinat celor care nu erau certaţi cu legea. Am sesizat că mulţi dintre directorii aduşi de Viorel Lis şi suspectaţi de acte de corupţie fuseseră menţinuţi în funcţii sau chiar promovaţi de primarul Băsescu.
Începând cu directoarea Bugeanu, poreclită Doamna Sacoşica, şi terminând cu liderul sindical Romulus Gheorghiu, gaşca incompetenţilor şi a infractorilor era tot mai vizibilă. I-am cerut primarului să profite de acţiunea de numire în funcţii publice a personalului pentru a curăţa instituţia de infractori. Membrii noului sindicat mă puseseră rapid la curent cu teribilă realitate din PMB. La sindicat aderaseră în primul rând tinerii angajaţi în 2000, deşi se împuţinaseră vizibil. Scârbiţi de mediul profesional infect, de lipsa de perspective, de salarizarea mizeră, de ipocrizia primarului, de politizarea funcţiilor de conducere, mulţi tineri părăsiseră sectorul public. O parte din cei rămaşi trecuse de partea corupţilor, unii fiind chiar forţaţi de colegii mai experimentaţi să primească şpăgi pentru a demonstra că sunt buni colegi. Era un fel de iniţiere în tainele corupţiei, făcută uneori cu pistolul pe masă. I-am sugerat să facă teste de integritate şi să ceară chiar sprijinul altor autorităţi pentru a deparazita instituţia. Existau şi martori numeroşi, atât din sânul personalului cât şi dintre bucureştenii revoltaţi, dispuşi să ne ajute la curăţenia internă..
I-am dat şi numele celor mai dubioşi funcţionari: Josefina Bugeanu, directorul de la Personal, Romulus Gheorghiu, şeful serviciului care deservea Consiliul General, Vasile Chirilă, director adjunct la Juridic. Toţi trei făceau parte din echipa lui Viorel Lis, dar deveniseră slugile supuse ale noului primar, fiind chiar suspectată înscrierea lor în PD. La aceştia se adăugau şi cei aduşi de noul primar, aflaţi de regulă pe statele de lideri ai Partidului Democrat. Directorul general Gheorghe Dobre, ajuns peste ani ministru al Transporturilor, sau directoarea Sulfina Barbu, ajunsă ulterior ministru al Mediului, erau de asemenea lideri ai PD şi suspectaţi de ilegalităţi multiple sau de impostură în funcţiile administrative ocupate.
Primarul Băsescu a tot amânat să ia măsuri disciplinare, explicându-mi că nu se poate expune unor critici din partea guvernanţilor. A îngropat până la urmă toate sesizările mele, preferând să rişte confruntarea cu scandaluri de mari proporţii. Previziunile mele sumbre s-au adeverit ulterior: Gheorghiu şi Chirilă au fost arestaţi chiar în birourile lor. Deşi ştia că sunt corupţi până în măduva oaselor, primarul general le-a sărit în apărare, prezentându-i drept victime ale luptei politice.
Dacă cei doi se pretau la şpăgi de zeci şi de sute de mii de euro, alţi funcţionari se mulţumeau doar cu sute de “verzişori”. Au fost cazuri depistate, fie reclamate de cetăţeni ai Capitalei, fie sesizate de alte autorităţi. Toate au fost muşamalizate la ordinul primarului general. Chiar m-am trezit cu o replică stupefiantă din partea domniei sale: “Bogdane, chiar faci caz pentru trei-patru sute de euro?! Hai să fim serioşi!”.
Politizarea funcţiilor de conducere a fost tot mai accentuată, iar pediştii paraşutaţi în fruntea PMB erau de regulă incompetenţi profesional. Deşi se văita că are un personal corupt şi slab pregătit, domnul Băsescu nu a făcut decât să conserve sau chiar să potenţeze această realitate, de dragul satisfacerii clientelei partidului pe care îl conducea. Întotdeauna îmi spunea că va face ordine după ce va ajunge din nou la Putere şi că nu îşi permite scandaluri publice cu privire la corupţia din PMB.
Deşi părea hărţuit de PSD, o reacţie a domniei sale mi s-a părut stranie, dar mi-am explicat-o mult mai târziu. Majoritatea PSD din Consiliul General bloca toate proiectele municipalităţii, finanţări de sute de milioane de euro fiind periclitate din cauza luptei politice murdare dusă aparent de PSD. Sindicatul condus de mine a organizat un miting, pentru a-l sensibiliza pe preşedintele Ion Iliescu şi a-l determina să intervină spre beneficiul bucureştenilor. Mitingul urma să fie organizat chiar în faţa Palatului Cotroceni. Primarul Băsescu era cel care aviza, conform legii, asemenea formă de protest, dar a dat aprobarea cu o condiţie: mitingul să nu fie făcut în faţa Preşedinţiei, ci în faţa sediului PSD. Preşedintele Iliescu a venit ulterior la primărie, dar grija domnului Băsescu mi-am explicat-o mult mai târziu. Domnul Traian Băsescu evitase un conflict deschis cu preşedintele României, deoarece eu îi propusesem chiar o pichetare a Palatului Cotroceni pe durată nedeterminată.
Se vorbeşte foarte mult despre relaţia domnului Băsescu cu fosta Securitate. În 2003 a fost organizată la Palatul Parlamentului lansarea “Cărţii negre a Guvernării PSD”. PNL şi PD doreau să prezinte rateurile Cabinetului Năstase. Domnul Traian Băsescu invitase şi reprezentanţi ai societăţii civile, lansând chiar un S.O.S. şi cerând ajutorul câinilor de pază ai democaţiei. L-am crezut sincer şi am cerut cuvântul, încercând să dau un exemplu personal. Le-am cerut explicaţii politicienilor prezenţi cu privire la prezenţa în sediul Parlamentului, inima democraţiei româneşti, a unui simbol al totalitarismului criminal comunist. Le-am spus că le vin în ajutor ca reprezentant al societăţii civile, pentru a-i ajuta să scape de infamul simbol. Am ieşit val-vârtej din sală, am urcat la etaj şi am smuls de pe panoul de onoare al conducătorilor Parlamentului tabloul fostului torţionar comunist Alexandru Drăghici, ministrul de Interne care îmi aruncase bunicul în puşcărie. Tabloul fusese postat acolo la ordinul fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, premierul de atunci, domnul Adrian Năstase. Acesta asimilase preşedinţii Parlamentului interbelic cu şefii comunişti ai Marii Adunări Naţionale. Parlamentarul Constantin Ticu-Dumitrescu se revoltase în momentul inaugurării galeriei de onoare, dar se limitase doar la un protest verbal vehement. Am dat jos tabloul criminalului, am revenit în sală, le-am reamintit cine a fost Alexandru Drăghici, am tăiat imaginea cu o tuşă groasă şi l-am aruncat în mijlocul sălii de dezbatere. La dreapta şi la stânga domnului Băsescu se aflau doi foşti ofiţeri de securitate de la DIE: Mihai Darie şi Silvian Ionescu. Ambii aveau în acel moment figuri de gheaţă. Întrebat de jurnalişti cum comentează acţiunea mea, domnul Băsescu a replicat scurt: “Este un gest excesiv!”.
În numărul următor veţi avea ocazia să aflaţi alte mărturii despre tenebrele mediului politico-administrativ dâmboviţean, actorii principali făcând parte din principalele partide parlamentare. Ca martor ocular sau ca actor al unor scene care spun multe despre cei care conduc destinele acestei ţări, am obligaţia de a le împărtăşi concetăţenilor mei adevărul despre o realitate doar bănuită de mulţi. În numărul următor veţi afla adevăruri incomode despre demnitari ai PSD, PRM şi UDMR şi despre organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din administraţia publică.
P.S. – Prima parte a “Marturiilor incomode…” se afla pe internet la adresa

Get your email and more, right on the new Yahoo.com


Make free worldwide PC-to-PC calls. Try the new Yahoo! Canada Messenger with Voice __._,_.___

Adresa web a grupului: RomaniaNews.net
http://www.RomaniaNews.net

Daca nu mai doriti sa primiti e-mail-uri:
[EMAIL PROTECTED]
Inscriere: [EMAIL PROTECTED]





SPONSORED LINKS
Hotel bucharest romania Bucharest hotel romania Bucharest romania hotel
Romania Bucharest romania

Your email settings: Individual Email|Traditional
Change settings via the Web (Yahoo! ID required)
Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured
Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe

__,_._,___

Raspunde prin e-mail lui