Dezvoltarea ideii PanEuropa prin Coudenhove-Kalergi La Viena, Richard a început sã-ºi dezvolte o gândire filozoficã proprie, în special asupra obiectivitãþii ca principiu fundamental al moralei. El a încercat sã formuleze o eticã independentã de religii, care sã se ridice deasupra diversitãþii religiilor ºi culturilor, pornind de la opinia cã "o perspectivã obiectivã este una moralã, iar una subiectivã imoralã." In timp ce sora lui, Ida Görres, devenise una dintre cele mai importante scriitoare catolice a secolului al douãzecilea, religiozitatea lui Richard Coudenhove-Kalergi era puternic impregnatã ºi de influenþe asiatice.
In 1913, începe sã studieze la Viena filozofia ºi istoria modernã. Totuºi, în anul urmãtor, primul rãzboi mondial îl smulge de la planurile sale de a deveni filozof ºi profesor de filozofie. La 31 august 1918 el îi scrie actriþei Ida Roland, prima sa soþie: " Lucrul cel mai trist la tot acest rãzboi mondial îl vãd nu atât în crimele îngrozitoare ºi în barbariile din toate colþurile lumii; toate astea sunt trecãtoare. Ceea ce este mai teribil, este ce va ramâne probabil pentru urmãtoarele secole, anume tendinþa agresivã care se naºte acum a conºtiinþei naþionale." In 1962 scrie el retrospectiv: " primul rãzboi mondial l-am resimþit ca un rãzboi civil între europeni: ca o catastrofã de prima mãrime." Tânãrul Richard Coudenhove-Kalergi a salutat rãsturnarea vechii ordini la sfârºitul rãzboiului mondial. El a mizat pe Wilson ºi Liga Naþiunilor, dar curând dupã aceea a trebuit sã recunoascã faptul cã " în 1919 Europa era mai dezbinatã ca niciodatã, începând cu migraþiile popoarelor." Ca urmare a primului rãzboi mondial ºi a noii ordini eºuate a Europei la finele acestuia, Richard ºi-a îndreptat perspectiva de la filozofie spre politicã. Dupã Tratatele de la Paris, tânãrul filozof, din locuitor al Vienei, cu domiciliul în Ronsberg, devine cetãþean al Cehoslovaciei, de care, potrivit propriilor spuse, numai veneraþia pentru preºedintele acesteia, Thomas G. Masaryk, îl unea. Pe acesta a încercat în 1920 sã-l convingã cã "numai o Europã unitã militar împotriva ameninþãrii ruse ºi economic faþã de concurenþa americanã în creºtere s-ar putea proteja." Dar, pentru ca Massaryk nu a luat nici o iniþiativã de stat, Coudenhove-Kalergi s-a decis sã ia singur iniþiativa. Viziunea sa asupra unei Europe unite a expus-o pentru prima oarã în articolul " Paneuropa - o propunere", care la 15.11.1922 a apãrut mai întâi la Berlin în "Vossischen Zeitung ºi douã zile mai târziu în publicaþia vienezã Neue Freie Presse. In 1923 scrie la castelul Würting din Oberösterreich/Austria Superioara, cartea sa programaticã Pan-Europa, al cãrei conþinut avea sã devinã tema vieþii lui. Nu era vorba de o cuvântare academicã, nici de o scriere inspiratã pentru politicieni, ci de startul unei miºcãri de masã: Aceastã carte este destinatã sã trezeascã o mare miºcare politicã, care dormiteazã în toate popoarele Europei", spune el în prefaþã. Coudenhove-Kalergi era convins cã decãderea Europei nu avea cauze biologice, ci doar politice: Nu popoarele Europei sunt senile - ci numai sistemul lor politic. Schimbarea radicalã a acestuia poate ºi trebuie sã conducã la vindecarea completã a continentului bolnav." El analizeazã prezentul european în context internaþional ºi cere unificarea Europei ca strategie de supravieþuire. Problema Europei va fi mai întâi rezolvatã printr-o unificare a popoarelor sale. Aceastã unificare se va produce fie voluntar prin construirea unei uniuni paneuropene a þãrilor, fie forþat printr-o cucerire ruseascã. In mod cât se poate de limpede, în 1923, Coudenhove-Kalergi avertizeazã asupra "viitorului rãzboi", care, în 1939 - tocmai pentru cã avertismentele sale nu au fost ascultate ºi pentru cã cerinþele sale nu au avut parte de continuitate - avea sã izbucneascã efectiv: Europa se gãseºte în prezent pe calea spre un nou rãzboi." Scrierea sa Pan-Europa este însã în continuare mai mult o chemare propagandisticã. Autorul încearcã sã-ºi fundamenteze ideea filozofic, istoric, politic ºi economic ºi intrã deja în disputã cu viitorii opozanþi ai Uniunii Paneuropa. Coudenhove-Kalergi îºi propusese cât se poate de serios sã porneascã o miºcare de masã cu scrierea sa. Pe tinerii Europei îi considera ca fiind cei de drept chemaþi sã conducã aceastã miºcare: tinerii timpurilor ºi ai caracterului. Ea nu vrea ca, din cauza politicienilor, incapabili sã-ºi schimbe gândirea îngheþatã, Europa sã fie trasã într-un rãzboi viitor al gazelor. A apelat însã ºi la "Femeile Europei", pe care le considerã "conducãtoarele spiritului european", "toate europence de bunã credinþã." Drept simbol al miºcãrii sale, în 1923 a ales " crucea roºie pe soarele galben, simbolul umanitãþii ºi al spiritului." Asociatia/The Association"Proeducatia Rromilor Europeni in Contextul Integrarii Euro-Atlantice si Mondiale"Vizitati pagina http://www.geocities.com/survivor1977roVisit the web page http://www.geocities.com/survivor1977ro ____________________________________________________________________________________ Never miss a thing. Make Yahoo your home page. http://www.yahoo.com/r/hs
