La 90 de ani de la
producerea (confirmarea, consfintirea) statului modern Romania, ce sarbatorim,
de fapt? Care este actualitatea natiunii romane? Absenteismul electoral.
Aceasta e sarbatoarea, asta sarbatorim azi, de 1 Decembrie: separarea
politicului
de popor, refuzul poporului de a mai cautiona afacerismul si mercenarismul
politic.
Este un eveniment care nu trebuie privit ca lipsa, ca absenta, in negativ, ci in
pozitiv, ca afirmatie fie si implicita. Poporul roman a spus NU clasei/crasei
politice. A rupt contractul de reprezentare, de cesiune de drepturi de
reprezentare. A intors spatele si si-a vazut de treaba.
Absenteismul la vot
trebuie considerat o revolutie pasiva, o revolutie umanista, non-violenta.
Revolutii abuziv violente insceneaza numai politicul, in aviditatea lui de a se
separa de popor, de a domina societatea prin jocuri in cerc inchis.
M-am saturat si mi
se pare total obscena, intolerabila moralizarea
poporului. Poporul nu are decit o datorie, si doar fata de sine: sa creasca si
sa se inmulteasca, sa traiasca liber, indiferent de putere. Poporul e specia
umana: se auto-macro-regleaza. Tocmai in asta consta intelepciunea lui
materiala,
sacralitatea lui. Multitudinea are o singura datorie: aceea de a fi fericita.
Mi se pare o dovada
de aroganta si de nesimtire sa programezi alegerile intr-o microvacanta. Daca
vor sa-i votam, ar trebui sa alerge, asemenea comerciantilor, cu urnele dupa
noi,
sa ne cerseasca votul, caci asta, de fapt, fac, dar numai slugile sint
arogante.
Poporul si-a facut,
de fapt, datoria: nu a votat. Iar acesta, repet, este un eveniment pozitiv,
plin,
o afirmatie, nu o negatie.
Cu 40% la nivelul tarii
si 30% in Bucuresti rata de participare la vot, aceste alegeri pot fi
considerate
legale, dar nu si legitime: nu s-a intrunit cvorumul popular. Poporul nu a
raspuns
la apel, sau a raspuns „ocupat”.
In Romania, politicul,
in ansamblul sau, nu doar puterea din interiorul politicului, devine
extrateritorial,
un district separat, un Cartier al vesnicei Primaveri. O alta tara. Politicul
este alta tara decit Romania.
Obscena este pretentia
de suprematie a politicului in general.
Consider ca legatura
de reprezentativitate a institutiilor democratice nu mai exista.
Au fost niste
alegeri nereprezentative, artificial, formal, legal reprezentative, ceea ce e
mult prea putin: insuficient. Relatia de reprezentativitate nu mai exista
material,
concret, ci doar formal-legal. In cazul acesta, legea este, de fapt, un act de
violenta.
A avut, fara sa
vrea (gura mincinosului adevar graieste!), dreptate sloganul PDL: „ei cu ei”.
Da, ei cu ei, toata crasa politica.
Nu sint alegeri, ci
rotatie a cadrelor. Se va spune: si in America sint doar doua partide care se
ruleaza la putere. Da, dar accentul cade, acolo, pe alegerile primare, pe
producerea de noi reprezentanti, cit mai (posibil) reprezentativi.
Ce oameni noi au
produs partidele politice din Romania? La ce efort si la ce travaliu de
democratie
interna, de cautare a reprezentativitatii s-au supus ele? Zero.
In Romania, politicul
nu mai este legitim. Noi cu noi am luat vacanta pentru ca muncim, ei cu ei ne
pretind votul ca pe o datorie, ceea ce este abuziv, imoral.
Fata de un politic
pe care, in ansamblul sau, poporul, reunificat printr-un gest de refuz, a
refuzat sa-l mai voteze, sintem deja intr-un act de nesupunere civica, de
rezistenta,
de secesiune fata de politic.
La aproape 20 de ani
de la Revolutie, este gresit sa consideram ca democratia a obosit in Romania.
La aproape 20 de ani de la Revolutie, poporul a comis cel mai democratic act cu
putinta, afirmind, nu negind democratia, care trebuie luata de la cap, pe care
o considera, implicit, esuata, si pe care, in consecinta, o respinge in actuala
intruchipare.
Absenteismul masiv
de la 30 noiembrie este un act revolutionar profund democratic, care vizeaza,
fie
si in negativ, nevoia de reintemeiere a democratiei in Romania. Invizibila, dar
masiva, Piata Universitatii din 1989-1990 s-a mutat pe Valea Prahovei.
Revolutia din 1989
a fost anti-comunista. Revolutia electorala din 2008 este pro-democratica.
Poporul cere
refacerea democratiei in Romania. Rupe pactul, initiaza secesiunea
(non-teritoriala)
fata de politicul romanesc esuat, calificat electoral ca nereprezentativ in
ansamblul sau.
