Imigrant in Romania: Perspective si riscuri
COMUNICAT DE PRESA

Barierele de limba, diferentele culturale, lipsa de relatii sociale in
Romania, nereprezentarea sindicala, precum si absenta unui set de
informatii legate de drepturile de care pot beneficia ca angajati in
Romania, fac ca muncitorii straini sa reprezinte o tinta usoara pentru
unii functionari/angajatori care intentioneaza sa profite de statutul de
imigrant al unei persoane - atrage atentia studiul "Imigrant in Romania:
Perspective si riscuri", lansat marti, 14 octombrie 2008, de Fundatia
Soros Romania.

Realitatea din Romania (programul de munca, conditiile oferite,
salariile etc.) este, in multe cazuri, foarte diferita fata de
asteptarile pe care muncitorii imigranti si le facusera pe baza
informatiilor care le-au fost furnizate inainte de semnarea contractului
individual de munca. De pilda, in unele cazuri, muncitorii sunt nevoiti
sa accepte servicii de masa si cazare contra cost, neavand voie sa
opteze pentru varianta asigurarii acestora pe cont propriu.

"Doar cand am ajuns in Romania si i-am cunoscut pe angajatori, am
inteles ca din cei 400$ trebuie sa platim mancarea si cazarea. [?] In
prima luna am lucrat multe ore suplimentare, dar cand am primit salariul
am vazut ca ne scazusera 165$ pentru cazare si masa, iar orele
suplimentare nu erau incluse deloc. Cand am intrebat de ce, ne-au scos
contractul si am vazut ca era trecuta o norma de 500 de piese/zi, iar
intr-o echipa ca a noastra nu puteam realiza decat jumatate din aceasta
pe zi. In textile se stie cam care sunt cotele, iar pana acum nimeni,
nicaieri, nu ne-a mai cerut asa ceva", povestesc R.A. si V.I., doi
imigranti asiatici.

Multi dintre muncitorii straini intervievati spun ca se afla in situatia
ca, dupa un an de munca, sa nu reuseasca nici macar sa isi plateasca
datoriile facute pentru venirea in Romania.
Totodata, muncitorii straini nu beneficiaza de multe drepturi politice
si sociale pe care le au cetatenii romani. De pilda, imigrantii nu sunt
reprezentati de sindicate, fiind adesea nevoiti sa isi creeze propriile
forme de organizare cu ajutorul carora sa incerce sa isi apere
drepturile in fata angajatorilor.

"Pentru ca acestora sa le poata fi respectate drepturile fundamentale
(umane si de munca), ar trebui infiintate anumite structuri care sa aiba
ca principal obiectiv eradicarea oricicaror tentative si forme de abuz
sau exploatare, in paralel cu informarea imigrantilor in legatura cu
potentialele riscuri, precum si drepturile/ obligatiile pe care le au pe
perioada sederii in Romania", considera sociologa Simina Guga, unul
dintre autorii studiului Soros.

Potrivit statisticilor oficiale, numarul total de imigranti din Romania
depaseste cu putin 65.000, insa in viitorul apropiat se preconizeaza
venirea unui numar din ce in ce mai mare de imigranti care sa umple
golurile de pe piata fortei de munca din Romania. Atat sindicatele, cat
si patronatele sunt de acord cu opinia ca piata fortei de munca din
Romania, cel putin pe anumite segmente, sufera blocaje generate de lipsa
oamenilor cu pregatirea necesara.

Legislatia muncii nu sprijina insa compensarea deficitului de forta de
munca prin aducerea de muncitori straini. La angajare, atat migrantul,
cat si angajatorul, trebuie sa plateasca taxe suplimentare la stat,
indiferent de domeniul de activitate in care are loc aceasta angajare,
ceea ce este demotivant pentru ambele parti.
Firmele sunt lasate, practic, pe cont propriu. Statul roman nu are
acorduri bilaterale cu alte state si nu exista o preocupare din partea
autoritatilor romane pentru a facilita eforturile firmelor de recrutare.
Dimpotriva, se poate spune ca exista piedici puse prin legislatia
stufoasa si birocratia ineficienta.

"Imigratia este singura solutie, pe termen scurt si mediu, identificata
de principalii actori sociali din domeniu (sindicate s,i patronate)
pentru rezolvarea problemei deficitului de forta de munca, insa este si
cea care prezinta cele mai multe riscuri. Devine, astfel, necesara o
politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea
deficitului de forta de munca pe cale legala dar care, in acelasi timp,
sa asigure protectia drepturilor imigrantilor", concluzioneaza
coordonatoarea programului Fundatiei Soros "Migratie si dezvoltare",
Mihaela Stefanescu.

Studiul "Imigrant in Romania: Perspective si riscuri" face parte din
programul "Migratie si dezvoltare" si reprezinta o continuare a
cercetarii "Piata fortei de munca si imigratia" (2007), care a prezentat
perspectiva angajatorilor din Romania - din trei domenii care se
confrunta cu deficit de forta de munca (textile, constructii si
HORECA) - asupra fenomenului imigratiei.

Culegerea datelor s-a realizat prin metode calitative de tipul
interviu "face to face" si studiu de caz. Au fost intervievati, in
total, 40 de imigranti de diferite nationalitati si reprezentanti ai
urmatoarelor domenii: sindicate, patronate, autoritati publice, ONG-uri
care lucreaza in domeniul imigratiei. Au fost realizate si trei studii
de caz privind companii care au angajati imigranti. Perioada de culegere
a datelor: 1 august - 1 octombrie 2008.

Echipa care a intocmit studiul este compusa din: Simina Guga (sociolog),
Georgiana Toth (sociolog), Delia Bobirsc (sociolog), Ovidiu Voicu
(Manager Programe, Fundatia Soros) si Mihaela Stefanescu (Coordonator
Programe, Fundatia Soros).

Studiul (in format pdf) poate fi descarcat din pagina Publicatii a
site-ului www.soros.ro. Fragmente din studiu pot fi publicate numai cu
mentionarea explicita a sursei (Fundatia Soros Romania). Republicarea
integrala a studiului este interzisa.

Pentru mai multe informatii, va invitam sa luati legatura cu Mirela Rus,
manager de comunicare al Fundatiei Soros Romania, tel. 0723.532.030,
[EMAIL PROTECTED]






Reply via email to