In zilele de 7 si 8 februarie Centrul european «George C.Marshall» 
din Germania a orgnizat la Munich o conferinta pentru absolventii 
acestei institutii, cu denumirea 
"Rolul Parlamentului in asigurarea securitatii si apararii".
 
Din partea Republicii Moldova participa Vitalia Pavlicenco, deputat, 
preedintele Partidului National Liberal, si Veaceslav Untila, 
deputat, prim-vicepresedinte al «Aliantei «Moldova Noastra».

Vitalia Pavlicenco a fost solicitata sa prezinte o comunicare despre 
cooperarea interparlamentara in problemele de securitate si aparare. 
Urmeaza textul comunicarii :
 
«Stimati prieteni, sint foarte bucuroasa ca noi, absolventii 
Centrului Marshall, ne intilnim in aceasta conferinta. Va multumesc 
pentru onoarea acordata de a va vorbi citeva minute.
Am experienta a doua Parlamente si pot compara activitatea lor in 
cadrul a doua raporturi de forte – unul, care a constituit o coalitie 
democratica, si un altul, cind se afla la guvernare un singur partid, 
int-un al doilea mandat legislativ.
        Sintem aici reprezentanti din tari cu orientari dupa modele 
diferite si aflate in etape diferite de dezvoltare.
        Noi avemla conducere, in Republica Moldova, Partidul 
Comunistilor, care a obtinut puterea pe cale democratica, urmare a 
situatiei grele create in economie si in sfera sociala prin guvernari 
nereformatoare.
        In anul 2001, cind a preluat integral Puterea, acest partid a 
declarat ca pledeaza pentru Uniunea Rusia-Bielarusi. Spre sfirsitul 
primului mandat, in 2005, a declarat ca se reorienteaza deja spre UE. 
Insa problema Moldovei ramine, prin actuala conducere, spre care 
model si sistem de democratie si de securitate se indreapta – estic, 
instabil si imprevizibil sau spre occidental, stabil si previzibil. 
De aici si toate incertitudinile in promovarea politicilor in 
Republica Moldova, faptul ca se intirzie adoptarea Conceptiilor de 
politica externa si de securitate.   
        In fond, Republica Moldova ramine membru al CSI, avind, in 
paralel, Planuri Individuale de Cooperare cu UE si NATO, a caror 
realizare se discuta amplu in societate. O parte din Opozitie a pus 
in Parlament problema parasirii CSI, insa nu s-a obtinut un consens. 
Republica Moldova participa la dimensiunea politica si economica a 
CSI, nu si la cea de securitate si militara, insa cooperare in scopul 
prevenirii terorismului ofera diferite «oportunitati» – uneori mai 
putin intelese - pentru participare la dimensiunea de securitate si 
aparare. Totusi, Republica Moldova nu este parte in Tratatul de 
Securitate Colectiva din CSI, unde sint Armenia, Bielarusi, 
Kazahstan, Kirghizia, Tagikistan, Uzbekistan. 
Personal, as privi altfel colaborarea in Adunarea Parlamentara a CSI –
 ca pe o structura ce ar trebui sa-si coordoneze pasii pentru 
armonizarea legislatiei in spirit european, conform legislatiei 
europene, deoarece, in conditiile globalizarii, aceasta e tendinta 
inevitabila. Din pacate, insa, AP a CSI e folosita, uneori, pentru 
declaratii antioccidentale, unde unii parlamentari spun una, iar la 
Bruxelles si Strasbourg - spun alta.
In acest fel, deputatii din Republica Moldova sint prezenti in 
structurile europene si internationale, dar si in cele ce vizeaza 
spatiul ex-sovietic. Iar colaborarea interparlamentara, inclusive 
privind arhtectura de securitate, are loc sub diferite forme – vizite 
oficiale, grupuri de prietenie, structuri internationale.
Sigur, in societate nu exista o unitate privind prioritatile si 
atitudinile oficiale ale Republicii Moldova in diferite situatii. In 
opinia democratilor, Moldova ar trebui sa mearga in pas cu Ucraina si 
Georgia spre UE si NATO si cooperarea interparlamentara ar trebui sa 
fixeze clar aceste obiective. Ucraina si Georgia isi capata greu 
stabilitatea, din cauza intereselor geopolitice si geostrategice. Iar 
Moldova, care nu a avut o revolutie orange, abia ar putea cunoaste, 
din pacate, o perioada de instabilitate si vom avea nevoie de 
experienta Ucrainei si a Georgiei ca sa depasim aceasta 
instabilitate. Insa oficialitatile Moldovei nu au sprijinit Georgia 
in tensiunile si embargo-urile in relatiile cu Rusia, desi Opozitia a 
cerut acest lucru. 
        In acest sens, este indicata o buna colaborare in cadrul 
GUAM, insa Moldova, in ultimul timp, nu a demonstrat o linie 
principiala. Se simte influenta Rusiei asupra comportamentului 
Chisinaului, cauza fiind cautarea unei solutii pentru problema 
nistreana.
        Au avut loc importante foruri, cu participarea tarilor GUAM 
si a unor state din Europa Centrala, cu participarea 
vicepresedintelui SUA, care au constituit o Comunitate pentru 
promovarea democratiei, fapt benefic pentru tarile ex-sovietice. 
Acesta e un lucru pozitiv, dar conteaza continuitatea procesului.
        Mai multe rezolutii privind Moldova au adoptat parlamentarii 
germani, ceea ce a ajutat enorm la schimbarea pozitiei cetatenilor 
fata de Puterea comunista antireformatoare si fata de obiectivele de 
democratizare a societatii.
        Desi statele membre in OSCE, Adunarea Parlamentara a OSCE, 
Adunarea Parlamentara a NATO, unde am fost timp de 5 ani membru, au 
adoptat Rezolutii clare despre retragerea trupelor ruse de pe 
teritoriul Republicii Moldova si al Georgiei, noi raminem cu aceste 
trupe, ceea ce impiedica reglementarea conflictului si determina un 
comportament ireconciliabil din partea separatistilor din 
Transnistria.
        O parte din Opozitia moldoveneasca considera ca, alaturi de 
Rusia si de Ucraina, ca mediatori si garanti, alaturi de SUA si UE, 
ca observatori, ar trebuie sa fie si Romania, in virtutea 
specificului istoric al statului Republica Moldova. Totodata SUA si 
UE sa fie mediatori si garanti alaturi de Ucraina, Rusia si OSCE. 
Refuzul de a-si retrage trupele este una din cauzele suspendarii de 
catre Rusia a Tratatului FACE. 
        In general, in problema combaterii separatismului e nevoie de 
o cooperare strinsa cu Georgia, Ucraina, Romania, UE, SUA, OSCE, 
NATO. Din pacate, in Parlamentul cu o majoritate democrata din 1998-
2001, deputatii erau implicati destul de serios in problema 
reglementarii transnistrene.
        Avem o anumita cooperare interparlamentara in zona Marii 
Negre, dorita  mai eficienta, pentru ca zona e importanta in planul 
securitatii europene regionale, cunoastem initiativa Presedintelui 
roman Traian Basescu, cunoastem interesul Ucrainei.
Parlamentul Republicii Moldova are o buna colaborare cu Parlamentele 
baltice, care doresc si ajuta sincer in reformele menite sa aduca 
Republica Moldova in UE. Republicile baltice, Ungaria, Romania, 
Bulgaria au o buna experienta in pregatirea tarii pentru aderare si 
la UE, si la NATO. Insa, desi avem Planuri Individuale de Cooperare 
cu UE si NATO, oficialitatile moldovensti nu accepta ideea aderarii 
la NATO si a modificarii Constitutiei. Insa Opozitia a initiat 
adunarea de semnaturi pentru modificarea Constitutiei. Aici iarasi e 
influenta rusa, care cere pastrarea neutralitatii statului nostru ca 
si conditie pentru reglementarea conflictului transnistrean. 
        In pofida bunei cooperari cu Tarile Baltice si Ucraina, care 
trebuie completata cu o buna cooperare cu vecinul nostru firesc, 
Romania, Parlamentul de la Chisinau nu s-a alaturat politic ideii de 
condamnare a crimelor comunismului, a foametei organizate, asemenea 
Holodomorului ucrainean, condamnarii holocaustului poporului roman, 
lichidarii simbolurilor regimurilor totalitare, nu a avut o reactie 
adecvata in scandalul cu Soldatul de bronz.
        Delegatii parlamentare – cehe, poloneze etc. sugereaza 
Republicii Moldova relatii strinse cu Romania, se mira ca nu avem 
acest parteneriat absolut firesc pentru a prelua acqui-ul comunitar 
si experienta legislative, pentru ca, prin reforme, R.Moldova sa 
devina eligibila pentru UE si NATO. 
        Intilnirile in grupuri de prietenie interparlamentare sint 
bune, dar au mai mult o parte formala, decit aplicare practica.
        Sistemul de securitate colectiva occidental, si NATO ar fi 
mai cunoscute daca ar fi prezente in spatiul public de dezbateri cu 
participarea parlamentarilor din tarile NATO sau devenite recent, 
ceea ce in Republica Moldova inca nu se afla la nivelul necesar.
        Opozitia din Moldova a spus repetat ca nu e clar pentru 
societate - a cui experienta trebuie sa o preia Republica Moldova – a 
romanilor, ucrainenilor, georgienilor, romanilor, cehilor, a altor 
tari, sau experienta modelelor estice, care pierd teren in perceptia 
societatii. 70 la suta din populatia R.Moldova pledeaza pentru 
modelul UE si deja 30 la suta – pentru o perspectiva in NATO.
        In Consiliul Europei si in Parlamentul European se schimba 
lucrurile si cred ca perioada care vine va da mai multa claritate 
destinului R.Moldova. In 2009 avem alegeri parlamentare si sper ca 
dupa acest an sa avem relatii strinse cu Parlamentele altor tari, sa 
cooperam plenar in structurile interparlamentare internationale, 
pentru a aduce cit mai repede Republica Moldova in familia 
occidentala. Va multumesc.» 



Raspunde prin e-mail lui