Draga doamna arhitect Marica Solomon,
scrieti ca: "sint constienta ca cele ce urmeaza vor contraria pe multi dintre
colegii din Grup"
scrieti ca: " exemplul cel mai evident este desigur cel al Louvre-ului, si al
piramidei sale.... constructie de ultima tehnologie la sfirsitul anilor 80, de
sticla si metal si cu cea mai epurata forma posibila, in mijlocul palatului
regilor Frantei... "
Dumneavoastra aveti simtul masurii ?
Parisul istoric: are sa zicem 2000 de cladiri istorice si 1 piramida.
Bucurestiul istoric: 200 de cladiri istorice si deja 10-20 de blocuri de
sticla si beton (consiuderand ce a facut si Ceausescu si comunistii)
Se compara un exemplu negativ in Paris cu zeci de exemple negative ?
Se poate generaliza de la un exemplu negativ din Paris si pe baza acestuia sa
mutilam si noi Piata Revolutiei ?
Dati-mi exemplu de o piata din Paris mutilata de blocuri de sticla !
Dati-mi exemplu de biserici din Paris acoperite de blocuri !
Va intreb asa pentru ca in comparatia Paris - Micul Paris (adica zona
istorica din centrul civic al Bucurestiului)
Parisul are mii de cladiri istorice...
si are o mica piramida transparenta din sticla in curtea interioara de la
Louvre, deci nu o cladire de locuit/mall/birouri, ci o piramida transparenta
care este intrarea in subteran, intrarea in muzeu.
Piramida nu obstructioneaza Palatul Louvre fiind doar la baza mai mare si
spre varf din ce in ce mai subtire, fiind si transparenta... piramida pe care
oricum foarte multi parizieni nu au vrut-o... dar PIRAMIDA transparenta NU ESTE
UN BLOC !
DECI Parisul are sute de cladiri istorice si o piramida transparenta de
sticla - NU UN BLOC DE STICLA...
Sa zicem 2000 de cladiri istorice si 1 piramida in Parisul istoric.
Bucurestiul are mai putine cladiri istorice INSA ARE DEJA Blocul BANCOREX, se
construieste langa Biserica Armeneasca un turn de 25 de etaje de sticla si
beton, langa Catedrala se face un bloc de 19 etaje de beton, pana si in Piata
Revolutiei la marginea ei se face un bloc de 13 nivele de sticla, ca sa nu mai
vorbim de blocurile ABERANTE in proiect care se doresc chiar in MIJLOCUL PIETEI
care VOR ACOPERI ATENEUL ROMAN si PALATUL REGAL
Sa zicem 200 de cladiri istorice si deja 10-20 de blocuri de sticla si beton
(consiuderand ce a facut si Ceausescu si comunistii)
SI ATUNCI aveti simtul masurii ?
Dati un exemplu din Paris care este de fapt UN CONTRAEXEMPLU ?
Generalizati de la un exemplu ?
Dati-mi exemplu de o piata din Paris mutilata de cladiri !
Dati-mi exemplu de biserici din Paris acoperite de blocuri !
Ce va mai ramane din Bucuresti "Micul Paris" ?
Un babilon - o amestecatura GROTEASCA ?
As putea spune ca Parisul ca oras a ramas preponderent istoric si s-a
construit nou la marginile lui sau in orase alaturate "La Defance"
Zona istorica a Bucurestiului este intr-o continua agresiune a arhitectilor
de la scoala noua comunista care nu vad decat blocuri amplasate in zona
istorica, de ce nu le amplaseaza in afara zonei istorice, in zona Esplanada, in
zona Bd. Unirii, Piata Alba Iulia sau in alte zone care nu sunt istorice ?
Chiar nu inteleg deloc atitudinea acestor arhitecti care DISTRUG IDENTITATEA
NATIONALA pentru ca li se pare lor ca ar mai trebui o cladire undeva in zona
istorica si trantesc un bloc de betoane, fiare si sticla acolo...
Cristian
Romania News <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
arh. Marica Solomon a scris:
chiar si in aceasta situaţie de mare urgenta, cred ca trebuie sa ne oprim
putin asupra obiectivelor Grupului >>> sint constienta ca cele ce urmeaza vor
contraria pe multi dintre colegii din Grup si totusi am sa imi expun, in
sfirsit, opiniile... cu speranta ca le veti acorda putina atentie si putin timp
de reflectie.... este vorba despre problema Pietii Palatului
a. este fara indoiala vorba despre unul dintre locurile cele mai
semnificative ale Bucurestiului, dar... din punct de vedere arhitectural si
urbanistic este un spatiu care este inca slab definit.... de aici a si venit
ideea Uniunii Arhitectilor din Romania de a organiza concursul din
1997....despre toate astea au scris foarte bine Ileana Hapenciuc si, foarte
detaliat, Adrian Balteanu... vreau numai sa mai subliniez citeva aspecte:
1. ideea concursului a venit dintr-o preluare a preocuparilor din
perioada interbelica, cind, recunoscindu-se importanta si semnificatia locului
pentru Bucuresti, s-a recunoscut totodata faptul ca, fiind rezultatul unei
evolutii indelungate si de multe ori intimplatoare, din punct de vedere
arhitectural si urbanistic locul nu se ridica la importanta semnificatiei
sale... De acea s-a organizat un concurs menit sa produca solutii pentru
remedierea acestei situatii... Deci, concursul din 1997 nu s-a facut in ideea
de a exploata in scopul unor afaceri edilitare spatiul neconstruit al pietii...
2. trebuie in mod obligatoriu sa punem in evidenta faptul ca proiectul
(in faza in care e) propus de arh.Hurduc si sustinut de primarie, nu are in
fond absolut nimic in comun cu proiectul cistigator al concursului din 1997,
desi s-a incercat oarecum acreditarea ideii.
3. faptul ca problema unei necesare amenajari s-a pus in acel cadru.
Proiectul cistigator propunea o adevarata amenajare a pietii astfel incit sa o
ordoneze si sa puna mai bine in valoare elementele ei cele mai valoroase. Si
chiar daca a existat o indicatie a juriului care prevedea unele revizuiri
ulterioare, si chiar daca in opinia mea, personala, solutia cistigatoare
propunea o excesiv de mare construire a terenului, datele temei au fost au fost
suficient de explicite iar proiectul cistigator a aratat ca se pot gasi solutii
care sa coaguleze indelungata si nesigura evolutie a Pietii Palatului
4. proiectul propus de aceasta data, asa cum apare din macheta
prezentata si din argumentarea facuta de autor si de primar in celebra emisiune
de la postul tv Realitatea, nu preiau nici unele dintre preocuparile
urbanistice expuse mai sus. Propunerea pare ca nu face decit sa umple niste
locuri goale...
b. problema transformarii unor zone urbane istorice are o indelungata
istorie postbelica. S-a acceptat ca orasul este ca un organism viu, in continua
transformare si adaptare si ca acest proces nu poate fi oprit, blocat. Exista
exemple deja celebre, dar as incepe cu cel al Veneziei, orasul-patrimoniu prin
excelenta cred ca e perceputa ca orasul care este asa cum ne apare noua de
veacuri bune... ei bine el si acum in continua transformare: se fac
consolidari, amenajari de palate dar s-au construit si ansambluri noi de
locuinte! Insa, exemplul cel mai evident este desigur cel al Louvre-ului, si al
piramidei sale.... constructie de ultima tehnologie la sfirsitul anilor 80, de
sticla si metal si cu cea mai epurata forma posibila, in mijlocul palatului
regilor Frantei...
Este deja recunoscut, prin confruntarea cu multiple exemple, ca cele de mai
sus, faptul ca interventii contemporane in zone istorice, facute cu mare
responsabilitate si atente la dialogul cu contextul istoric, sint normale si
aduc amprenta acestei epoci din evolutia unui oras.
c. problema catacombelor cred ca si aici trebuie sa pastram masura si
luciditatea. Si spiritul practic. Si din nou cred ca ne poate ajuta
confruntarea cu experienta europeana. In primul rind trebuie sa fim lucizi :
trebuie sa admitem ca, pina acum nu stim aproape nimic despre acele tunele o
adevarata cercetare care ar aduce citeva date mai precise despre ele nici nu a
inceput inca, nici nu e programata inca. Oricum, nu cred ca e sanatos sa ne
inflamam in aceasta situatie catacombele din alte orase europene sint si ele
foarte diferite ca valoare de patrimoniu
cele ale Parisului, de fapt reteaua de canalizare a orasului si
intr-un loc cu atit de mare densitate de locuri de patrimoniu de valoare
europeana, internationala, asa zisele catacombe sint o curiozitate care
intereseaza o mica minoritate de vizitatori:
catacombele romane in schimb, sint unul dintre cele mai importante
elemente ale extrordinarului patrimoniu cultural al Romei e vorba despre
acele tunele din preioada antichitatii romane tirzii si mai ales despre
celebrele catacombe paleocrestine
Cu atit mai mult in aceasta situatie cred ca trebuie rediscutata atitudinea
Grupului, tinind seama de faptul ca aproape toata cercetarea ramine de facut...
abia apoi se poate discuta in mod serios despre modul in care ele pot fi
operate. Practica internationala curenta se bazeaza enorm pe ocaziile create
de deschiderea unor noi santiere > faptul ca acestea sint obligate sa obtina
avizul numit descarcarea de sarcina arheologica este ocazia de a cerceta
anumite zone cu valoare arheologica... apoi trebuie negociat f.f.f.strins
timpul pe care un investitor il acorda cercetarii arheologice.... asta e
practica curenta : asa s-a petrecut cu ocazia unor mari investitii edilitare la
Alexandria cu ocazia carora s-au facut descoperiri arheologice despre epoca
ptolemeica de prima importanta; sau, mult mai recent, in Franta, in cazul
realizarii celei mai noi ramuri a retelei de TGV, Paris Strasbourg
dcoperirile facute in 4 ani de sapaturi arheologice fac acum fondul unui mare
muzeu zonal! Trebuie spus de altfel ca un santier de dimensiunea unuia necesar
pentru un mare parking subteran ar fi o ocazie nesperata pentru cercetari
arheologice care ar putea aduce la lumina multe si extrem de necesare
cunostinte despre oras.
Recent Activity
44
New Members
3
New Links
Visit Your Group
SPONSORED LINKS
Call romania
Romania phone card
Romania calling card
Romania travel
Romania airfare
Yahoo! Avatars
Share Your Style
Show your face in
Messenger & more.
Yahoo! 360°
Be a Blogger
Do it now
Share with friends
Y! Messenger
Files to share?
Send up to 1GB of
files in an IM.
.
__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
http://mail.yahoo.com
