Si eu ma bucur pentru Dvs.
Cu stima,
NDR
  ----- Original Message ----- 
  From: Ovidiu Silviu 
  To: [email protected] 
  Sent: Monday, June 22, 2009 7:10 AM
  Subject: Re: [Bucuresti] CETATEA SOROCA





        Draga Dle.Nicolae Rusu,
        Multumesc mult pt. mail-ul cu descrierea cetatii Sorocii.M-a 
impresionat.Bunicii mei erau din Soroca.S-au refugiat in "celalata" Romanie din 
fata tavalugului bolsevic in 1940.
        Cu prietenie

        Ovidiu Dobronauteanu

        --- On Sun, 21/6/09, Niculae Rusu <[email protected]> wrote:


          From: Niculae Rusu <[email protected]>
          Subject: [Bucuresti] CETATEA SOROCA
          To: [email protected], [email protected], 
[email protected], [email protected], 
[email protected], [email protected]
          Cc: "sorin t" <[email protected]>, [email protected], 
[email protected], [email protected], [email protected], [email protected], 
[email protected], [email protected], [email protected], "Dumitru 
Gheorghian" <[email protected]>, [email protected], 
[email protected], [email protected], [email protected], 
[email protected]
          Date: Sunday, 21 June, 2009, 2:46 AM




                 
                CETATEA SOROCA  
               
               
                           
                           
                     
                     
                      Se gaseşte în mijlocul oraşului Soroca, la circă 160 km 
spre nord de Chişinau. În perioada medievală cetatea Soroca facea parte 
dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei, care includea: 4 cetăţi la Nistru, 2 
cetăţi pe Dunare şi 3 cetăţi în nordul ţării. În aşa fel, cu un adevarat "brau 
de cetăţi din piatra", erau protejate hotarele ţării. Cetatea Soroca a fost 
construită la trecatoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi. La 
1499, din porunca Voievodului Ştefan cel Mare, este înalţata o cetate pătrată 
din lemn pe locul fortareţei genoveze Olihonia (Alciona). Între anii 1543-1546, 
în timpul dommiei lui Petru Rareş, cetatea este rezidita din temelie de piatra, 
aşa cum ? vedem şi astăzi, adică rotunda cu diametrul de 37,5 m şi cu cinci 
bastioane egal departate intre ele. Meşterii au pus la baza calculelor lor 
legea suprema a armoniei "secţiunea de aur", fapt care face cetatea unicala 
printre moştrele de arhitectură defensivă din Europa. Cetatea Soroca mai este 
cunoscuta şi drept loc unde s-au întrunit oştirile moldovene sub conducerea 
celebrului om de stat Dimitrie Cantemir şi armatele ruseşti conduse de ţarul 
Petru I în timpul campaniei de la Prut impotriva ostaşilor turci in a. 1711. În 
cetate au mai fost: Bogdan Hmelniţchi, Timuş Hmelniţchi, Alexandru Suvorov s.a.



                      Asezarea Sorocii este mentionata pentru prima data 
intr-un document de la 1499. Data inaltarii ei a fost determinate in rezultatul 
sapaturilor arheologice. S-a constatat ca anume Stefan cel Mare a poruncit sa 
fie inaltata in fata vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortarete 
genoveze Alciona, cetatea de lemn, inconjurata cu valuri din pamint, iar Petru 
Rares a reconstruit- o din temelie, durind in piatra zidurile-i inalte 

                      Multpatimitui si jefuitui pamint ai Sorocii a stat, dupa 
cum nota cronicarul Grigore Ureche, "in calea rautatilor". Aceeasi asezare 
nepotrivita si aceeasi soarta o depling si alti doi cronicari ai istoriei 
neamului nostru, Miron Costin si Ion Neculce. Caci anume asupra acestor locuri 
s-au abatut ostile cazacilor, tatarilor, lesilor, turcilor, cita frunza si 
iarba, impinse de poftele nesatoase de imbogatire, pustiitoare ca lacustele, 
trecind prin foc si sabie orice petec de pamint. Tatarii au trecut de 
nenumarate ori Nistrul anume prin vadul din dreptui Sorocii, spre a supune 
jafului si prapadului tinutului si asezarile din preajma, in acea vreme apele 
Nistrului constituind hotarele de est ale Statului Moldovenesc. De la 
extremitatea de nord a frontierei si pina la mare, pe Nistru erau citeva vaduri 
de trecere. Cele de la Hotin si Tighina erau aparate de garnizoanele cetatilor 
cu aceleasi nume. Pe cind vadul de trecere de la Soroca raminea expus 
primejdiei din partea invadatorilor straini si a veneticilor de tot soiul. 
Tocmai in perioada respectiva peninsula Balcanica fusese cucerita si supusa in 
intregime de catre Imperiul Otoman.




                      De aceea a si pus la cale domnitorul Stefan cel Mare 
inaltarea cetatii la vadul de trecere de linga Soroca, spre a intari 
frontierele de rasarit ale tarii si a pune la adapost poporul jefuit cu multa 
cruzime. Acea prima cetate patrata de lemn, inconjurata de niste fortificatii 
de pamint,a fost construita intr-un timp foarte scurt. iar in vremea domniei 
lui Petru Rares, cam intre anii 1543-1546 mesterii moldoveni au durat zidurile 
inalte si sigure de piatra de 15-20 metri, incununate de niste creneluri, care 
mai stau si pina astazi ca o coroana a demnitatii, profilata pe cerul albastru 
ai vremurilor de pace. Cetatea Sorocii are un plan circular cu diametrul de 
37,5 metri, patru turnuri la fel circulare si un al cincilea turn patrat la 
intrare. Turnurile sint cu trei nivele, cu metereze si niste ambrazuri rotunde 
pentru tunuri. Grosimea zidurilor e de 3,5 metri si erau menite sa-i apere pe 
ostenii garnizoanei, paraclisul, incaperile si ele in trei nivele, depozitele 
de armament si provizii.

                      E unicul monument de istorie si arta medievala 
moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii 
zidari. Facind parte din sistemul defensiv si fiind asezata in zona frontierei 
de rasarit a tarii, cetatea a fost intarita in repetate rinduri, prin grija si 
priceperea celor doi domnitori, astfel incit in fata zidurilor trainice si 
inalte s-au vazut siliti sa-si potoleasca poftele nesatioase si sa dea bir cu 
fugitii si tatarii, si cazacii, si turcii, si lesii -tot felul de hoarde 
cotropitoare. De parca proverbul "Fuga-i rusinoasa, dar e sanatoasa" ar fi fost 
potrivit ca sfat si avertisment anume pentru ei. 

                      Inaltarea cetatii din piatra pe vremea domniei lui Petru 
Rares e confirmata si de Miron Costin, care notase cu pana de cronicar al 
adevarului istoric ca anume pe timpul celei de a doua domnii a vrednicului domn 
al Moldovei si urmas al lui Stefan cel Mare a si fost savirsita aceasta munca 
de reconstruire.

                      In cunoscuta-i lucrare "Descrierea Moldovei", Dimitrie 
Cantemir sustine ca "Tinutui cel mai de pret ce iaste pre malul Nistrului o 
buna bucata de cale, iaste tinutul Sorocii. Scaunul lui iaste Soroca, ce se 
chema mai inainte Olihonia (adica Alciona-n. n), linga Nistru supt deal, pe un 
ses, si macar ca iaste mica, dar incit dupa vremea intru care s-a facut, iaste 
foarte tari, cu zidu foarte teapan, in patru unghiuri,aparat cu turnuri destui 
de inalte si iaste zidit de bicase (cremene) care sint in indestulare pre 
dealurile de prin prejur). si fiindca ea, de cind s-au dat Bindiriul, iaste 
cetatea cea mai de frunte despre lesi, pentru aceea se orinduiesc de catre 
domnie doi stapinitori pentru apararea ei".

                      In timpul campaniei lui Petru I in Moldova (1711) 
garnizoana cetatii Soroca si aparatorii ei au respins cu vitejie atacurile 
numeroase si masive ale turcilor si au stat la datorie pina la sosirea 
ostirilor imparatului Rusiei. Sorocenii condusi de pircalabii lor au purces in 
repetate rinduri la lupta de partea domnitorilor Moldovei. Asa a fost si la 
1711, cind l-au urmat pe Petru I pina la Prut, intru sustinerea lui Dimitrie 
Cantemir.

                      Lucrarile de restaurare au profilat prin ani pe cerul 
istoriei noastre de veacuri una din cetatile virtutii si demnitatii neamului 
nostru. Si in rasarit de soare, si in amurg, prin jaristea de stele, care 
intretin in vatra focul vesnic al dainuirii in timp si in spatiu, se inalta 
deasupra capetelor, precum crucea lui Stefan cel Mare deasupra crestinitatii, 
steaua fara de moarte, luminind in stema frumoasei si strabunei Moldove.

                      LITERATURA SI ARTA
                     
               
       



  

Raspunde prin e-mail lui