98 de documente din Arhiva de Stat din Viena aduc o nouă lumină asupra înţelegerii politicii religioase a habsburgilor în Transilvania. Ministrul Bartenstein şi cancelarul Kaunitz - susţinători ai abandonării politicii de constrângere a ortodocşilor şi promovării unirii pe cale paşnică.
Bătălia pentru reînfiinţarea episcopatului ortodox în Transilvania Semnalam în ziarul nostru, în urmă cu un an, apariţia în prestigioasa editură Presa Universitară Clujeană, a lucrării doctorului în teologie Mihai Săsăujan, Politica bisericească a Curţii din Viena în Transilvania (1740-1761), lucrare de reală importanţă pentru istoria bisericii române din Transilvania, pentru cunoaşterea politicii religioase duse de administraţia austriacă în arcul carpatin în timpul domniei împărătesei Maria Tereza, perioadă expusă destul de contradictoriu de către specialiştii în domeniu. Iată că, tânărul universitar arădean recidivează şi ne aflăm astăzi în faţa unei noi lucrări, mult mai ample, Habsburgii şi Biserica Ortodoxă din Imperiul Austriac (1740-1761), rezultat al unei îndelungate şi asidue cercetări în Arhiva de Stat din Viena, respectiv în trei dintre principalele ei departamente; Arhiva de Stat a Casei şi Curţii Imperiale, Arhiva de război şi Arhiva Tezauriatului Aulic. În esenţă, cele 98 de documente selectate şi publicate în prezentul volum, din numărul mare de documente cercetate de autor, reflectă schimbarea atitudinii cercurilor oficiale austriece faţă de românii ortodocşi din Transilvania, faţă de conceptul unirii religioase şi propagarea unei noi politici confesionale aici, la marginea imperiului, ca urmare a sugestiilor formulate, în special, de ministrul de stat austriac Bartenstein care a deţinut la mijlocul veacului al XVIII lea funcţii importante în aparatul politic de stat austriac, fiind mult timp şi conducătorul Deputăţiei aulice pentru chestiunile ilirice. Aceste documente, cu siguranţă, reprezintă o contribuţie istoriografică preţioasă, oferind istoricilor o informaţie bogată, inedită şi, mai ales o altă imagine despre politica Curţii din Viena faţă de biserica ortodoxă din Transilvania în perioada 1740-1761. Din problematica foarte vastă cuprinsă în documentele publicate de către Mihai Săsăujan, ne oprim asupra unora care ni s-au părut mai ilustrative pentru epoca la care face referire autorul. Moderaţie şi toleranţă Ministrul Bartenstein avea o viziune asupra relaţiilor interconfesionale care depăşea cu mult spaţiul şi timpul în care acesta a trăit. Din punctul lui de vedere, deosebirile doctrinare între ortodocşi şi catolici sunt mici, în doctrină existând multe asemănări. El susţine abandonarea politicii de constrângere a ortodocşilor, promovarea unirii pe cale paşnică, prin convingere, fără a forţa populaţia, tolerantă faţă de ortodocşi. Într-o scrisoare trimisă de el lui Kaunitz, ministru de interne şi cancelar al Curţii, la data de 21 martie 1748, se consemnează că menţionarea mijloacelor moderate să aibă prioritate faţă de referinţa la mijloacele de constrangere şi de violenţă....E inutil şi chiar păgubitor pentru unire, exprimarea unei antipatii şi uri publice împotriva tuturor celor care sunt neuniţi , care ar putea fi percepute în mod dureros, mai ales într-un decret public. Oaza de ortodoxie Curtea imperială de la Viena considera, la mijlocul veacului al XVIII-lea, că întreaga Biserică ortodoxă din Transilvania îmbrăţişase unirea cu Biserica Catolică. Singura oază de ortodoxie recunoscută şi acceptată ca atare cuprinde oraşele Braşov, Făgăraş şi Sibiu, cărora li s-a şi recunoscut dreptul de a avea preoţi hirotoniţi în afara Transilvaniei şi de a exercita liber cultul. Aceste localităţi s-au putut bucura de o anume toleranţă publică, în sensul în care aveau preoţi hirotoniţi, de regulă de episcopul ortodox din Oltenia. Dispoziţiilr Consiliului Aulic de Război din Viena indica faptul că şi după după anul 1739 au fost aprobate trecerile peste graniţă în Transilvania a unor preoţi hirotoniţi în Ţara Românească pentru locuitorii ortodocşi din aceste oraşe. Este adevărat, cu multă greutate, însă, se acceptau unele vizite în Transilvania, după anul 1700, ale unor călugări ortodocşi străini. Este cunoscut cazul arhimandritului ortodox Simeon Simonovici din mănăstirea St.Salvatoris, din Ierusalim, căruia, în anul 1746, autorităţile militare din Sibiu i-au refuzat pătrunderea în Transilvania. A fost nevoie de intervenţia Consiliului Aulic de Război din Viena care, prin scrisoarea din 26 noiembrie 1746, poruncea generalului Josef von Platz să admită călătoria arhimandritului prin Transilvania. Conştientizarea unirii Ministrul Bartenstein considera că aderarea prin consimţămint la unire, nu este de loc eficeientă fără conştientizarea mărturisirii şi fără a cunoşte deosebirea între mărturisirea actuală şi cea precedentă. El considera regretabil faptul că timp de peste patru decenii clerul unit nu s-a îngrijit decăt de satisfacerea libertăţilor acordate şi de procurarea zeciuielilor, fără a se interesa de unire sau de a instrui pe alţii în unire. Ca unul care a cunoscut bine viaţa religioasă din Transilvania, în finalul unei scrisori trimise cancelarului Kaunity, la 17 noiembrie 1750, Bartenstein conchide: "Unirea, în esenţa ei, ar putea fi promovată mult mai mult printr-o instruire solidă cu privire la acesta, decât printr-o abordare a acestei lucrări în ordine inversă." Toleranţă sau constrângere Cancelarul Kaunitz a avut o poziţie asemănătoare ministrului Bartenstein cu privire la promovarea, extinderea şi întărirea unirii în Transilvania. El îşi baza poziţia sa pe afirmaţia repetată a mai multor oameni de stat austrieci potrivit căreia constrângerea confesională era atât împotriva esenţei creştinismului cât şi împotriva politicii inteligente de stat şi a raţiunii sănătoase, fiind împotriva iubirii creştine, urmând să aducă doar pagube religiei şi nicidecum vreun folos. În referatele sale înaintate împărătesei, cancelarul Kaunitz a informat-o de faptul ca în pofida numeroaselor propuneri ale conferinţelor ministeriale şi a rezoluţiilor imperiale dispuse în acest sens, starea de linişte nu s-a putut restabili în principat, cauza răului constând într-un zel orb şi necreştin cât şi în intenţii interesate. Tocmai de aceea, Kaunitz a propus împărătesei să se interzică toate constrângerile confesionale la adresa celor de altă credinţă permiţându-le, celor ce doreau, să-şi prezinte plângerile direct Curţii. Kaunitz considera că, pentru înlăturarea tensiunilor dintre uniţi şi neuniţi trebuia ca fiecare parte să fie egal îndreptăţită. Cea mai mare realizare a celor doi miniştri, Bartenstein şi Kaunitz, a fost că au reuşit să o convingă pe Maria Tereza de necesitatea înfiinţării unei episcopii ortodoxe pentru românii neuniţi din principat. Ca un slujitor fidel al Curţii, însă, Kaunitz a avut grijă să prevadă că diploma care se va da viitorului episcop şi deciziile prea înalte în această chestiune să fie redactate cu multă prudenţă, în aşa fel încât dreptul împărătesei ca principesă şi conducătoare a acatolicilor să rămână neatins. Episcop ortodox în Transilvania Conflictele confesionale declanşate la mijlocul veacului al XVIII lea în Transilvania au invalidat teza, agreată de Curtea din Viena, că unirea bisericii ortodoxe cu cea romano-catolică a fost definitivată. Însuşi ministrul Bartenstein, cunoscător al realităţilor transilvane ale acelei vremi, a promovat în cercurile oficiale vieneze un punct de vedere apropiat celor ce se întâmplau cu adevarat în Transilvania. El a susţinut că aici situaţia este alta, că existau ortodocşi în majoritatea localităţilor din principat, nu numai în cele trei oraşe recunoscute oficial, că rapoartele Cancelariei aulice se bazau pe informaţii îndoielnice. Mai mult decât atât, în cadrul conferinţelor ministeriale el a prezentat un tablou foarte diferenţiat al situaţiei de drept şi al evoluţiei confesionale în Transilvania. În cadrul conferinţei din data de 19 august 1758, Bartenstein a propus înfiinţarea unei episcopii proprii pentru Transilvania, în acest fel evitându-se trecerea românilor ortodocşi transilvani sub jurisdicţia mitropoliei de Karlovitz, situaţie care ar fi condus la conturarea periculoasă a unei opoziţii ortodoxe în bloc, dar şi pericolul orientării acestora spre Rusia, fapt şi mai grav din punct de vedere al Curţii din Viena. Punctul de vedere a lui Bartenstein a fost îmbraţişat şi de cancelarul Kaunitz care înaintează această propunere împărătesei Maria Tereza, o dată cu numele episcopului ortodox Dionisie Novacovici. La 13 octombrie 1758 Maria Tereza aprobă propunerile cancelarului Kaunitz dar abia la 12 martie 1761, când Conferinţa ministerială a numit în postul de general comandant în Transilvania pe Adolf Freiherr von Buccow s-a decis ca acesta să plece în principat împreună cu noul episcop Dionisie Novacovici. Un nou început de drum După şaizeci de ani de viaţă religioasă fără cârmuitor bisericesc, în anul 1761 românii ortodocşi din Transilvania l-au primit pe episcopul Dionisie Novacovici. Instalarea lui s-a făcut la Braşov, în Biserica Sfântul Nicolae. După puţin timp s-a stabilit la Sibiu, într-o casă închiriată pentru o perioadă de doi ani şi apoi la Răşinari. Moare în anul 1767. Primit cu neîncredere de cler şi credincioşi, fiind sârb şi vorbind destul de rău limba română, îngrădit cu 11 restricţii umilitoare între care şi aceea de a nu împiedica răspândirea uniaţiei, episcopul Dionisie Novacovici şi-a desfăşurat cu multă greutate activitatea pe care o presupunea funcţia sa de întâistătător al Bisercicii Ortodoxe. Totuşi, prezenţa lui aici a constituit un prim semnal că la Curtea din Viena s-a produs o schimbare în ceea ce privea modul în care se aprecia viaţa religioasă din principatul transilvan. Acest lucru îl desprindem noi din cartea istoricului Mihai Săsăjuan care ne ajută să cunoaştem mai bine viaţa bisericească din Transilvania mijlocului de veac XVIII, în contextul general al Imperiului Habsburgic şi european. Nicolae SCUTEA ((c) Ziarul Obiectiv, Sibiu, 28 iulie 2004) ----------------------------------------------- Documente ... cate vrei, ramane doar sa fie citite, chiar daca nu arunca o lumina favorabila asupra unora sau altora. 'in rest sauzimdebine' *** sustineti [romania_eu_list] prin 1% din impozitul pe 2005 - detalii la http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/unulasuta.php *** Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/romania_eu_list/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
