> http://www.evz.ro/article.php?artid=295139 > > Confuziile votului uninominal > 7 Martie 2007, Evenimentul Zilei > Cristian Parvulescu > > Votul uninominal s-a napustit ca o tornada asupra spatiului politic > romanesc. > > Un cataclism cvasinatural, in fata caruia tacticile de aparare au fost > rapid activate. De aceea, pentru a reduce consecintele potopului, > tacticile au fost adaptate contextului. > > Amalgamul e la ordinea zilei, iar confuziile nu intotdeauna sunt > nevinovate. De la definirea termenilor la finalitatea politica a votului > uninominal, totul devine atat de neclar incat decizia sa nu mai para > simpla. > > Prima confuzie: votul nu poate fi uninominal > > Prima confuzie speculata e de natura terminologica: vot uninominal. Si, > pentru ca la inceput a fost cuvantul, chiar termenul uninominal e > incriminat. El n-ar exista in limba romana. > > Dincolo de evidenta - il folosim de ceva vreme, iar sondajele releva o > buna intelegere a semnificatiei sale - DEX-ul il inregistreaza inca din > 1997 cu explicatia "care contine sau indica un singur nume". > > In acelasi spirit a doua obiectie se refera la formula vot uninominal. > Aceasta ar fi incorecta, caci votul nu poate fi uninominal. Votul evoca > modul in care cetatenii isi exprima o decizie (pentru a alege un > reprezentant, in favoare sau impotriva unei actiuni, politici, legi etc.). > > Iar votul face parte dintr-un proces numit scrutin, adica un ansamblu de > metode care asigura exprimarea votului intr-o circumscriptie electorala. > > Pentru a usura explicatia si a inlatura confuziile putem spune ca > scrutinul se refera la circumscriptie, iar sistemul electoral la metoda > prin care sunt distribuite mandatele. > > Astfel circumscriptia electorala defineste un cadru geografic, iar nu > administrativ, in care se organizeaza alegerile. In sensul celor de mai > sus, circumscriptia este uninominala atunci cand este ales un singur > reprezentant si plurinominala (sau de lista) atunci cand se aleg mai multi > reprezentanti. > > Intrebarea "Sunteti de acord ca incepand cu urmatoarele alegeri > parlamentare (si locale?) sa se aplice scrutinul uninominal?" ar fi > suficient de clara in privinta circumscriptiei, lasand parlamentului si > partidelor libertatea de a stabili un acord consensual in privinta > sistemului electoral. > > Oricum, cererea publicului romanesc nu se refera la sistem, ci la > circumscriptie, iar consensul politic ar fi o garantie ca reforma > electorala nu va fi abandonata la prima ocazie. > > A doua confuzie: oamenii nu inteleg sistemele > > A doua confuzie decurge din prima si priveste explicarea sistemului. Unii > sustin ca sistemele electorale nu sunt bine cunoscute, iar unele ar fi > greu de explicat. > > Dar niciun sistem electoral nu este lipsit de neclaritati. Niciunul dintre > cele trei sisteme (sistemul majoritar, sistemul reprezentarii > proportionale si sistemul mixt) nu sunt bine cunoscute. > > La alegerile prezidentiale americane din 2000 multi americani au fost > surprinsi sa constate ca foloseau un sistem majoritar plurinominal (o > lista de nume de mari electori alesi la nivelul fiecarui stat pe baza > principiului "castigatorul ia totul"), iar nu unul uninominal. > > Pe de alta parte, in cazul sistemelor majoritare, decupajul > circumscriptiei, esential in stabilirea rezultatului final, ramane > necunoscut. Manipularea hartii electorale este o tehnica pe cat de veche, > pe atat de actuala. Daca in cazul sistemului majoritar principiul > repartizarii mandatelor e relativ simplu, in cazul reprezentarii > proportionale situatia se complica. > > Sistemul proportional a aparut ca o consecinta a generalizarii votului > universal si dezvoltarii partidelor de masa. Introdus la sfarsitul > secolului al XIX-lea acest sistem a functionat mai ales in favoarea > partidelor, pana intr-acolo incat a contribuit la delegitimarea lor. > > Presupunand algoritmi matematici pentru asigurarea reprezentarii, sistemul > proportional ramane necunoscut. Cati dintre cei ce citesc aceste randuri > stiu cum se distribuie mandatele parlamentare in Romania? In cate etape? > Prin ce metoda? Cati stiu ce este si cum se stabileste coeficientul > electoral? > > Sau cand se foloseste si in ce consta metoda d'Hondt? Si totusi acestea > functioneaza in acest moment. Tot ceea ce stiu alegatorii e ca voteaza o > lista blocata, stabilita de conducerea partidelor. Iar cei mai multi > dintre candidati le raman total necunoscuti. > > Sistemul mixt, care combina atat elemente din cele doua sisteme > anterioare, cat si cele doua tipuri de circumscriptie, ofera o solutie de > mijloc: incearca sa micsoreze dezavantajele si sa maximizeze avantajele > celorlalte doua sisteme. Fiind o combinatie a celor doua, sistemul mixt > poate fi: > >> cu preponderenta majoritara, daca majoritatea locurilor sunt obtinute pe >> baza sistemului majoritar in circumscriptii uninominale, cum e cel pentru >> alegerea senatului Italiei; > >> cu preponderenta proportionala, daca majoritatea locurilor sunt >> adjudecate prin reprezentare proportionala in circumscriptii >> plurinominale, precum in Ungaria; > >> echilibrat, daca jumatate din locuri sunt distribuite majoritar in >> circumscriptii uninominale si jumatate proportional in circumscriptii >> plurinominale, ca in Germania pentru Bundestag. > > A treia confuzie: sistemul electoral influenteaza sistemul politic > > A treia confuzie are ca obiect efectul sistemelor electorale. Din nou, > paralelismele scrutin-sistem estompeaza contururile fiecaruia dintre > termeni. Nici bipartidismul, nici multipartidismul, nici guvernul > monocolor sau de coalitie nu sunt consecintele directe ale sistemului > electoral. > > In Franta, doar cand alegerile prezidentiale sunt urmate in timp scurt de > alegeri parlamentare guvernele sunt relativ omogene, ca in 2002, pe cand > alegerile parlamentare independente de prezidentiale duc la coalitii > largi, ca in 1997. > > Efectul prezidentialelor se resimte de altfel si in Romania unde, cu toata > reprezentarea proportionala, votul romanilor se indreapta din ce in e mai > mult spre primele doua formatiuni politice, oricare ar fi acestea (52% > pentru PDSR si CDR in 1996, 58% pentru PSDR si PRM in 2000, 67% pentru PSD > si Alianta D.A. in 2004). > > Nici migratia politica nu este o consecinta a sistemului electoral, ci a > loialitatii ideologice. Or, sistemul proportional existent nu a reusit sa > contribuie la coerenta constructiei ideologice a partidelor. > > Pe de alta parte, abaterea majoritara care creeaza disproportionalitati > flagrante (in 2005, in Marea Britanie, cu 35% din voturi laburistii au > obtinut 55% din mandate) poate fi corectata (compensata pentru asigurarea > proportionalitatii), asa cum se intampla in Germania si cum propune > Asociatia Pro Democratia in Codul sau electoral. > > Masina este apreciata dupa performante, la fel si sistemul electoral > > Modul in care cetatenii voteaza poate fi influentat de tipul de sistem. In > general, in cazul circumscriptiilor uninominale se voteaza o persoana, iar > in cazul celor plurinominale o lista. > > In unele sisteme mixte (Germania, Ungaria, Lituania, Italia la Senat) > cetatenii au la dispozitie doua optiuni, in cazul sistemului propus de > Asociatia Pro Democratia ar fi vorba insa de o singura optiune realizata > intr-o circumscriptie uninominala ca in cazul alegerii presedintelui sau > primarului. > > Discutia despre sisteme electorale ramane insa una eminamente tehnica. > Sistemul electoral este un vehicul pe care publicul il apreciaza dupa > rezultatele sale: stabilitate, previzibilitate si coerenta politica si, > mai ales, democratie. > > Ca si in cazul automobilelor, caracteristicile tehnice ale motorului sunt > doar vag cunoscute; masina este apreciata dupa performantele sale. Si, > daca aspecte cu un grad inalt de tehnicitate ce privesc teoria electorala > sunt, si n-au cum fi altfel, necunoscute publicului larg, rezultatele > sistemului electoral folosit in Romania pana acum sunt de domeniul > evidentei.
