Michelle Kelso Doctorandă în sociologie la Universitatea din Michigan, Michelle Kelso este directoare a Asociaţiei pentru Educaţie şi Dial og Civic din Bucureşti. Primul său contact cu România a avut loc în 1993, cînd a desfăşurat muncă voluntară la o instituţie de copii cu dizabilităţi. A revenit în România ca bursieră Fulbright, începînd cu un studiu sistematic despre romi şi istoria lor, concretizat într-o teză despre deportarea romilor români în Transnistria. A absolvit un masterat de studii ruse şi est-europene şi unul de administraţie publică la Universitatea din Texas. În 1996 a lucrat pentru Muzeul Holocaustului din Washington pentru care a colectat istorii orale ale ţiganilor despre război, iar în 1997 a fost consultant la U.S. AID (agenţia americană pentru dezvoltare internaţională) într-un proiect despre fertilitatea ţigăncilor. Apoi a lucrat, începînd din 2001, în calitate de consultant pentru programul german de despăgubire în procesul victimelor Holocaustului. "Dureri ascunse", debutul ca realizatoare de film, este un documentar despre istoria romilor români deportaţi în lagărele din Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial. Supravieţuitorii îşi povestesc experienţele cumplite şi lupta pentru a rămîne în viaţă. Pelicula îi urmăreşte pînă în prezent, cînd depun cereri pentru fondurile de asistenţă oferite de Guvernul german şi de băncile elveţiene victimelor sărăcite ale Holocaustului. Pentru acest documentar, încheiat anul trecut, Michelle Kelso a adunat mărturiile a peste două sute de romi.
Scoala Noastra sau cocioaba din Dileu. Dar pentru 20 de elevi romiintre 6 si 16 ani ramane scoala noastra. Este un film documentarin lucru, cu oameni reali, farascenarii bine puse la punct, doar viata reala! Aici personajele pe scena vietii viseaza sa invete la scoala principaladin Targul Lapus si saseimprieteneascacu elevii romani de acolo. Sunt respinsi pentru simplul fapt ca sunt romi! Film documentarin lucru de Mona Nicoara a primit pentru filmul de lung metraj Children Underground numeroase premii, in special o nominalizare pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun documentar in 2001 si Miruna Coca-Cozma a realizat si un numar de documentare, printre care si seria de 20 de episoade La Suisse de Batisseurs, difuzata in 2006 la Television Suisse Romande. In toamna lui 2006 toti elevii romi din Dileu au fost integrati in scoala principaladin centru, ca urmare a unui plan de desegregare al Ministerului Educatiei. Experimentul nu a fost prea reusit ca prim factor fiind ostilitatea romanilor fata de elevii romi. Vor ramane oare totusi elevii romi in scoala mare,impreuna cu romanii, sau se vor intoarce la scoala segregata care intre timp a fost aproape complet reabilitata? Gadjo Dilo Nu este doar un film cu romi, facut a la Kusturitza, ci e un film vazut din propria lor perspectiva, si astfel e deja o marturie, un reportaj. Tony Gatlif este la randul sau rom din Algeria, insa emigrat in Franta. Astfel este un film care prezinta locul romilor in societatea romaneasca, reperele lor sociale, valorile, traditiile sau credintele amestecate. Personajele principale sunt Stephane, un parizian a carui scop este ¨sa caute muzica¨, o voce feminina lautareasca in special; mai apoi Izidor,un rom dintr-un sat de pe langa Bucuresti, si Sabina, o femeie roma a carei descriere ar fi ¨ca focul¨, si care are rolul de intermediara culturala, ea a fost dansatoare din buric in Belgia si cunoscatoare oarecum de limba franceza. Dupa o serie de evenimente, in final Stephane se integreaza total in societatea romilor. Filmul Gadjo Dilo" al lui Tony Gatlif poate fi vazut ca facand parte dintr-un efort mult mai mare de a pastra cultura si societatea romilor. In mod ironic, Stephane este strainul" , cel care trebuie sa se integreze in cultura lor, si nu invers. Nu este greu sa te identifici cu el pe masura ce descopera bucuriile vietii de rom. Acolo exista o intimitate si o sinceritate ce ,in mod evident, lipseste din lumea fara culoare si competitiva a societatii burgheze. Pe masura ce societatea noastra ne instraineaza unii de altii si devine plina de ura, inevitabil incepem sa ne gandim la alternative la valorile noastre de ordin material. Protagonista, Rona Hartner va fii prezenta in seara proiectarii filmului. http://www.youtube.com/watch?v=_TjGQbUz36Q Transylvania Tony Gatlif are o pasiune pentru muzică, mai ales pentru cea populară, şi face aranjamente muzicale sau compune în spiritul locului unde se desfăşoară acţiunea. Aici avem muzică specifică unei regiuni din România. De asemenea, Gatlif are o pasiune pentru poveştile cu romi şi pentru călătorii. "Transylvania" este o călătorie, care spune povestea unei tinere femei ce trebuie sa se piarda pentru a se redescoperi in Transilvania, film considerat de critici drept o oda adusa libertatii si muzicii din aceasta regiune romaneasca. Asia Argento joaca in rolul Zingarinei, tanara rebela care pleaca in Transilvania pentru a-l gasi pe barbatul pe care-l iubeste. Atunci cand il intalneste, la un mare festival din Sighet, afla ca el n-o mai iubeste. Zingarina este insotita de o prietena a ei, Maria (jucata de Amira Casar), ingerul ei pazitor.Cu toate acestea, datorita faptului ca Maria ii aminteste de trecutul ei, ea se desparte de prietena ei si incearca sa inceapa o noua viata atunci cand se indragosteste de Tchangalo. Tony Gatlif este autorul unei trilogii despre lumea tiganilor, trilogie din care fac parte filmele "Les Princes", "Latcho Drom" si "Gadjo Dilo". Tot el a semnat si scenariul filmului "Transylvania" care propune si de aceasta data o incursiune in muzica roma si in obiceiurile, vitalitatea si bogatia culturala a acestei etnii. http://www.youtube.com/watch?v=hgGhw7sr_cQ Aglaja Veteranyi Aglaja Veteranyi s-a născut în 1962 la Bucureşti, într-o familie de artişti de circ. La 3 ani jongla deja în arenă. La cinci ani a plecat din România împreună cu părinţii. Copilăria şi-a petrecut-o într-o rulotă, cu care a cutreierat aproape toate continentele. După ce a stat câţiva ani în Spania şi a călătorit cu circul şi prin Anglia, Franţa, Africa, America de Sud, în 1977 s-a stabilit în Elveţia. Îndrumată de mama ei, care visa să facă din ea un star, a apărut pe scena mai multor varieteuri, rămînând însă analfabetă până la 17 ani. Autodidactă, începând din 1982 a fost actriţă şi scriitoare de limbă germană. A publicat cu regularitate în antologii şi reviste de literatură din mai multe ţări. În 1993 a înfiinţat împreună cu René Oberholz trupa experimentală Die Wortpumpe (Pompa de cuvinte), iar în 1996 grupul teatral Die Engelmaschine (Măşina de făcut îngeri) împreună cu Jens Nielsen. În 1999 îi apare volumul de poezii Daruri - un dans al morţilor şi primul roman De ce fierbe copilul în mămăligă, care a fost tradus în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi deja adaptat pentru scenă la Zurich şi Stuttgart, fiind distins cu premiul pentru Cea mai bună carte a anului (Zurich, 1999), Premiul pentru literatură (Berlin, 2000) şi premiul Chamisso (Munchen, 2000). În plină afirmare creatoare, la 40 de ani, Aglaja Veteranyi s-a sinucis într-un spital din Zurich, în urma unei depresii, la începutul anului 2002, lăsînd în urmă un al doilea roman Raftul cu ultimele suflări. Viva Constanta Filmul, regizat de Ambrus Emese si produs de Dunaversitas Egyesület are 49 de minute si prezinta povetea incitanta a lui lui Tudor Lakatus, profesor de limba si traditia romilor (in cartierul rromilor) din Somcuta, traduce piesele lui Elvis Presley pe limba rromani. Intr-o zi sub numele Elvis Rromano", el porneste spre Constanta cu chitara sa-si incerce norocul si sa popularizeze genul lui de muzica: rock and rom". Adrian Voichitescu, President IRAF Cristina Gavrila, PR International Romani Art Festival 0747058 140 http://www.iraf.ro http://www.iraf.ro/events/film_prezentari.html
