In domeniul meu de activitate sunt peste 600 reviste ISI, dar cele consacrate
sunt deja la vol 30 sau mai sus si cu factor de impact peste 0,500, nu accept
sa public lucrari bune, de la care astept citari si recunoasteri, in reviste
aparute de doi, trei ani (in acestea public din alte obligatii, profesionale
sau de alta natura).
Valoarea unui cercetator in domeniul stiintelor exacte este dat de importanta
efectelor fizice/chimice/metalurgice/biologice/astrofizice, a mecanismelor, a
proceselor noi elucidate, care ii poarta numele in literatura de specialitate,
apoi de valoarea tehnologiei, a sistemului material implementat, de valoarea
productiei etc.
Referitor, la criteriile de evaluare a unui cercetator, sunt multe si deferite
de la o stiinta la alta si chiar de la disciplina la alta.
In domeniul meu, de exemplu,. Stiinta si ingineria mediului, pe tipuri de
publicatii:
Carti (monografii), tratate, cursuri universitare...
- noutatea si originalitatea;
- limba (straina de larga circulatie sau romana);
- bibliografia utilizata (critica stadiului cunoscut - valoarea acestora si
modul de abordare/explicitare/reprezentare);
- lucrari propii citate;
- marimea (nr. pag.), importanta datelor, reprezentarea grafica....
- editura, tirajul, referentii stiintifici, redactor, corector,....
Lucrari stiintifice:
- revista, cu impactul sau;
- noutatea si originalitatea lucrarii;
- limba straina;
- bibliografia utilizata (actualitatea si valoarea acestora);
- lucrari proprii citate in raport cu alte citari de notorietate;
- metodele si tehnicile de analiza folosite (numarul, complexitatea si
actualitatea lor, puterea de rezolutie etc.)
- tipul de sinteze chimice utilizate (nivelul structural, complexitatea
instalatiilor, valoarea parametrilor de lucru etc.) sau alte sisteme,
dispozitive, instalatii experimentale (cu atributele lor valorice);
- modul de redactare a rezumatului, introducerii, rezultatelor si discutiilor
si respectiv a concluziilor (claritatea, coerenta, explicarea
corecta/stiintifica/tehnica a rezultatelor, elucidarea scopului si a
obiectivelor, evidentierea gradului de noutate, modul de prezentare a
imaginilor, figurilor, graficelor si sistemelor tabelare de date etc.);
Inventii/patente/standarde:
- limba straina;
- bibliografia utilizata (citari de catre autor/referent);
- lucrari proprii citate in raport cu alte citari de notorietate;
- tipul inventiei/patentului/standardului (metoda, tehnica, procedeu, sistem,
instalatie, aparat etc.);
- impactul asupra domeniului sau a altor areale
- valoarea produsului si domeniul de aplicare a inventiei/patentului si multe
altele.
Apropo, de inventii si patente, acestea sunt cotate de ISI Thomson prin
subsistemul Derwent Innovation Index si sunt luate in considerare la evaluare
in foarte multe universitati si instityute de cercetare din lume, nmumai la noi
nu (exista un orgoliu al oamenilor de stiinta, care nu au pus suflet in aceasta
activitate si care nu au inventii reprezentative, mai mult, inventiile
romanesti nu prea sunt citate din cauza OSIM-ului, care s-a transformat din
institutie guvernamentala , reprezentativa pentru Romania in domeniu, in
societate comersiala sa nu spun SRL). Sunt multe de indreptat in viata
academica si stiintifica romanesca, dar atat timp cat asociatiile profesionale
nu vor fi reconsiderate si implicate nu se va putea face nimic.
Cu prietenie,
Ion
--- On Mon, 1/26/09, Sorin Cheval <sorinche...@yahoo.com> wrote:
From: Sorin Cheval <sorinche...@yahoo.com>
Subject: [romania_eu_list] Re: ISI
To: romania_eu_list@yahoogroups.com
Date: Monday, January 26, 2009, 6:52 AM
Cred ca nimeni nu doreste sa intre in ceva fara sfarsit, cu atat mai
putin in polemici :)
Cred ca sustinem de fapt aceeasi idee, sper sa nu ma insel:
utilizarea curenta in evaluare a criteriului ISI, dar nu
absolutizarea lui.
As dori totusi sa comentam putin ultima dvs. fraza: "Accept pentru
evaluare lucrarile publicate in reviste exigente cu redactori si
referenti profesionisti, care sunt deja consacrate."
Care sunt acele reviste (in domeniul dvs.)? Cate din aceste reviste
nu sunt ISI? Care sunt criteriile care va fac sa spuneti ca acele
reviste sunt exigente, iar redactorii si referentii profesionisti?
Sper ca sunt niste criterii obiective, sunt foarte curios care sunt
acestea si daca au eventual un echivalent in cercetarea europeana.
In fapt, discutia se reduce la asta:
1. care sunt criteriile de evaluare a unui cercetator stiintific?
2. aplicarea criteriului ISI ar putea schimba la varf
fata 'academiei' din Romania? (despre asta era articolul domnului
Bacalu, de la care am pornit discutia, si nu evaluarea ante- si post-
sau teama dvs. de infinitatea unei simple discutii).
Cele bune,
SC
--- In romania_eu_list@ yahoogroups. com, Daniela Vlad
<danielavlad@ ...> wrote:
>
> Nu doresc sa intru intr-o polemica fara sfarsit.
> Mi-am exprimat pararea deoarece ocup o pozitie profesionala buna si
port gustul amar al unor inadvertente in evaluare, ca de exemplu, cel
referitor la evaluarea "post" care este mult diminuata in favoarea
evaluarii "ante", unde se descriu SF-uri total neacoperite. Daca s-ar
face o analiza comparativa a datelor prezentate in "evaluarea ante" a
proiectelor si in cea post, s-ar putea observa ca s-au finantat teme
total neacoperite, realizate de colective care au un director de
grant "descurcaret" . Asist ca evaluator, de mai multi ani, la astfel
de fenomene. Eu cred ca sistemul ISI Thomson este bun pentru
monitorizarea publicatiilor si poate fi folosit cu succes in
documentare la analiza critica a stadiului actual, asemnator cu
espacenet-ul pentru brevete si patente, dar nu la o evaluare
obiectiva privind valoarea unei lucrari sau a unui om de stiinta.
Aici trebuiesc implicate cu totul si cu totul alte criterii,
specifice fiecarei disipline, stinte sau
> domeniu.
> Este adevarat ca este sistemul cel mai la indemana, care nu
trebuie neglijat, deoarece este un instrument foarte util in
cercetare, dar nu absolutizat sau generalizat.
>
> Subliniez acest lucru, deoarece se prolifereaza un nou fenomen, cel
al infiintarii de reviste care publica lucrari fara valoare
stiintifica, scoase dupa anumite tipare "zise standard", trimise apoi
la Institutul American de Scientometrie ISI Thomson unde nu sunt
supuse rigorii unei analize adecvate, ci doar sunt prelucrate
citarile.
>
> Accept pentru evaluare lucrarile publicate in reviste exigente cu
redactori si referenti profesionisti, care sunt deja consacrate.
>
>
>
> --- On Sun, 1/25/09, Sorin Cheval <sorincheval@ ...> wrote:
> From: Sorin Cheval <sorincheval@ ...>
> Subject: [romania_eu_ list] ISI
> To: romania_eu_list@ yahoogroups. com
> Date: Sunday, January 25, 2009, 7:21 AM
>
> De acord cu dvs. intr-o masura, ISI nu este un criteriu absolut.
Dar
> cred ca intr-o tara in care impostura academica este generala,
este
> nevoie de orice criteriu care aduce un plus de obiectivitate. ISI
> este un astfel de criteriu. De ce credeti ca opozitia pentru
> acordarea unei ponderi importante in promovarea profesionala
acestui
> criteriu este asa de inversunata? Si ia vedeti, cine sunt cei mai
> inversunati opozanti? Sa fie oare cei care au indraznit sa publice
in
> reviste cotate ISI? Nu!
>
> --- In romania_eu_list@ yahoogroups. com, Daniela Vlad
> <danielavlad@ ...> wrote:
> >
> > Valoarea clasificarii ISI o spune numarul mare de reviste
romanesti
> care sunt intrate in ultimii doi ani, peste 50, unele
din "ambitia"
> echipei de redatie, care nu se stie cat va rezista. De la cele
sase
> reviste romanesti cu istorie si traditie, care publica dupa o
> selectie destul riguroasa, acum se publica pentru completarea
> volumelor impuse sau raportate. Am vazut in ultimul an lucrari
care
> nu au acoperire stiintifica chiar si in unele reviste consacrate.
Ma
> intreb mereu unde va duce aceasta goana dupa lucrari ISI. A fi
> citata revista sau autorul nu spune prea mare lucru. Factorul de
> impact se calculeaza in baza citarilor din ultimii doi ani. Datele
> semnificative cu valoare stiintifica sau tehnica sunt citate, de
> multe ori, dupa primii doi ani de la publicare, iar unele continua
sa
> fie citate foarte des si dupa 10 ani, ani care nu mai intra in
> calculul factorului de impact.
> > Este adevarat ca in prezent este un sistem de comensurare, dar
care
> nu spune mare lucru.
> > O analiza profunda a VALORII unei lucrari trebuie sa tina cont
de
> alte multe criterii si anume: cunoasterea stadiului actual al
> realizarilor in domeniu cu o critica obiectiva prin citarea unor
> referinte de nivel, implicarea in studiu a unor metode si tehnici
> moderne, cat mai precise si de inalta performanta, utilizarea de
> tehnici complementare si sisteme de coroborare sau de coasistare
care
> sa permita rigoare in interpretare si bineinteles obtinerea unor
> rezultate de pionerat. Lumea stiintifica de cele mai multe ori se
> dezice de astfel de evaluari, deoarece sistemele de tipul celor
ISI,
> Scopus etc. au valoare de necontestat in documentare si nicidecum
in
> evaluare.
> >
> > Important este sa se elimine din sistemul actual de evaluare
> revistele cu coeficienti mici si sa fie acceptate lucrarile
publicate
> in reviste consacrate cu referenti exigenti.
> >
>
