Dragobetele - varianta mioritica a Valentine's Day
http://hotnews.ro/articol_66106-Dragobetele-varianta-mioritica-a-Valentine's
-Day.htm

In traditia populara romaneasca, Dragobetele este Ziua indragostitilor.
Prilej de bucurie si bunastare, Dragobetele este una dintre cele mai
frumoase obiceiuri stravechi ale poporului roman, chiar daca in zilele
noastre nu se mai pastreaza decat putin din valentele vechii sarbatori.

Dragobete, numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, este intruchipat de
un fecior chipes si puternic, care aduce iubirea in casa si in suflet.

Legenda povesteste despre Dragobete ca fiind un personaj mitologic, similar
lui Eros, al vechilor greci, si lui Cupidon, al romanilor, ce oficia in cer,
la inceputul fiecarei primaveri, nunta tuturor animalelor, traditie ce s-a
extins treptat pana in randul oamenilor si a dat nastere unor obiceiuri
specifice romanilor din sudul si nordul Dunarii.

Traditia spune ca, in aceasta zi, de 24 februarie, cand biserica crestina
sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan, oamenii isi intrerupeau toate
muncile, curatandu-si si aranjandu-si casa, pentru a-l intampina sum se
cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci insotit de asa-numitele
zane Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor indragostitilor.

Potrivit obiceiurilor vechi, de Dragobete, fetele si baietii se primeneau in
haine curate de sarbatoare si mergeau la padure, pentru a culege ghiocei,
viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane.

La intoarcerea de la padure baietii incercau sa-si prinda aleasa inimii si
sa ii fure o sarutare in vazul lumii, sarutare ce simboliza legamantul lor
de dragoste pe intregul an de zile. De aici si celebra zicala "Dragobetele
saruta fetele!"

Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche, ceea ce ar fi
reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul
anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete.

Dragobetele este sarbatorit, in Bucuresti, la Muzeul National al Satului
"Dimitre Gusti" printr-un spectacol de muzica etno si populara, teatru de
marionete, concursuri cu premii si divertisment cu Teatrul Masca.
Spectacolul are loc sambata 24 februarie, de la ora 11.00.

HotNews.ro < <http://www.hotnews.ro/> http://www.hotnews.ro/> , 23 feb 2007



Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!
http://www.magazinstiintific.ro/Stiinta:DOSARE/Dragobetele-sarbatoarea-tiner
etii-si-a-iubirii!_2797.html

Cand se serbeaza Dragobetele?

In 24 februarie, in ziua cand ortodoxia sarbatoreste Aflarea capului Sf.
Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete,
zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei
dispozitii.

Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este
considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu
bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas
cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In
decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de
Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot
anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi.

Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce
pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare"
insemnand chiar "mesaj al cerului".

Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se
petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar
de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de
sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si
paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in
aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane,
pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare.
Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile
acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea
fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui
Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

Obiceiuri de Dragobete

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada
proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca
vor avea parul si tenul placute admiratorilor.Daca nu erau omat si fragi
fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci
cand Dragobetele se tinea in luna martie.

Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin
lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru
descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei
acasa si se tineau de jocuri si de povesti.

In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de
vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane,
fiind folosite apoi in diverse farmece de dragoste.

La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei
aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii
placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul
urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor.
Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de
multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.

Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe
acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc
petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu,
danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au
petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus
nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.

Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa
fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor
din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la
Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin
satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.

Pentru toti, sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru
treburile marunte, nu si pentru cele mari. Deoarece se credea ca Dragobetele
ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in
ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase,
doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete
care chiar isi doreau sa fie "pedepsite" de Dragobete. Chiar daca mai
"pedepsea" femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc
indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil
Cupidon romanesc.

Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii
bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea
batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu
desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are
legatura cu spiritualitatea romaneasca.

C 2006 RAnet Interactive Media

----------------------------
 
Vali
"Noble blood is an accident of fortune; noble actions are the chief mark of
greatness." (Carlo Goldoni)

"When the power of love overcomes the love of power, the world will know
peace." (Jimi Hendrix)



[Non-text portions of this message have been removed]

Raspunde prin e-mail lui