[Romania-News] Voronin: Limba noastra = nepatriotic
O stire din fluxul Z-News: Chisinaul intentioneaza sa schimbe imnul Republicii Moldova, calificat drept 'nepatriotic' (Rompres) 29 august 2007 ora 11:09:01 Comunistii lui Voronin se tem, probabil, de semnificatia versurilor lui Mateevici. Limba Noastra este, din 1994, imnul national al Republicii Moldova, versurile fiind scrise de Alexei Mateevici (1888-1917), iar muzica de Alexandru Cristea (1890-1942). Cinci strofe din cele 12 ale poeziei originale au fost pastrate pentru imn (e vorba de strofele 1, 2, 5, 9, 12). *Limba noastra-i o comoara* *In adancuri infundata* *Un sirag de piatra rara* *Pe mosie revarsata.* * * *Limba noastra-i foc ce arde* *Intr-un neam, ce fara veste* *S-a trezit din somn de moarte* *Ca viteazul din poveste.*** * * *Limba noastra-i numai cantec,* *Doina dorurilor noastre,* *Roi de fulgere, ce spintec* *Nouri negri, zari albastre.* * * *Limba noastra-i graiul painii,* *Cand de vant se misca vara;* *In rostirea ei batranii* *Cu sudori sfintit-au tara.* * * *Limba noastra-i frunza verde,* *Zbuciumul din codrii vesnici,* *Nistrul lin, ce-n valuri pierde* *Ai luceferilor sfesnici.*** * * *Strangeti piatra lucitoare* *Ce din soare se aprinde -* *Si-ti avea in revarsare* *Un potop nou de cuvinte.* * * *Limba noastra-i vechi izvoade.* *Povestiri din alte vremuri;* *Si citindu-le 'nsirate, -* *Te-nfiori adanc si tremuri.* * * *Limba noastra ii aleasa* *Sa ridice slava-n ceruri,* *Sa ne spiue-n hram si-acasa* *Vesnicele adevaruri.* * * *Limba noastra-i limba sfanta,* *Limba vechilor cazanii,* *Care o plang si care o canta* *Pe la vatra lor taranii.*** * * *Inviati-va dar graiul,* *Ruginit de multa vreme,* *Stergeti slinul, mucegaiul* *Al uitarii 'n care geme.* * * *Nu veti plange-atunci amarnic,* *Ca vi-i limba prea saraca,* *Si-ti vedea, cat ii de darnic* *Graiul tarii noastre draga.* * * *Rasari-va o comoara* *In adancuri infundata,* *Un sirag de piatra rara* *Pe mosie revarsata.* Ce va pune Voronin in loc? Iata un articol aparut acum cateva zile in Jurnalul de Chisinau: *http://www.jurnal.md/article/2605/* *Noul imn al Republicii Moldova* Ieri discutam despre poetii nostri nationali care mai stau pe ganduri sa scrie sau sa nu scrie un imn nou al Republicii Moldova, in locul lui Andrei Muresan si Alexei Mateevici. Si, brusc, m-a fulgerat gandul: de ce sa depindem noi de hatarul poetilor nationali? De ce sa nu intru eu in istorie, de ce sa nu ocup un loc permanent in sufletul generos al mult patimitului popor? Zis si facut. M-am concentrat cum se cuvine si m-am apucat de lucru, nu inainte de a ridica stacheta valorica la cea mai inalta cota artistica posibila. Imi duduia pieptul ca o soba, imi sfaraia creierul, iar eu tot aruncam si aruncam in tigaia incandescenta a imaginatiei gramezi de substantive si verbe, adjective si adverbe, radacini, prefixe si sufixe, conjunctii, interjectii si semne de intrebare, metafore si epitete, comparatii si oximoroane, teze si antiteze… Si iata ce s-a copt pana la urma: Republica a Bucatii de Moldova Rupta din coasta Tarii strabune Atarni ca un strugure de poama Pe harta Uniunii Europene Sub cerdacul prezidential Creste un liliac national Liliac mare, rotat De presedintele Voronin plantat Refren: Suntem nepoteii lui Lenin Si eu, si tu, si el Si daca Partidul ne cere Raspundem voios la apel Stefane, Maria Ta, Tu la Putna nu mai sta Muta-te la Chisinau Ca republica o duce tare greu. Eugen Doga, dupa cum am inteles din interviul din Jurnal, nu se lasa cumparat si nu vrea sa scrie melodia unui nou imn (ma intreb cu acest prilej ce rost ar mai avea sa mai continuam Anul Eugen Doga?), de aceea propun ca textul compus de mine sa fie cantat pe melodia cantecului „La Lenuta sub cerdac sau „Smelo tovarisci v nogu (Curaj, tovarasi, intr-un pas inainte). Acuma stau si ma gandesc la onorariu: ce sa fac cu onorariul care mi se cuvine? Poate sa editez o carte si sa ma fac membru al Uniunii Scriitorilor? Sau mai bine imi cumpar niste icre rosii? Nu ni se dau icre rosii la casa de nebuni, desi, cu Partidul Comunistilor la guvernare, ai crede ca rosu ar trebui sa fie in voga. Imi cumpar icre, numai sa am norocul sa nu fie prea sarate. Ca sa nu risc, o sa-mi iau si o bere. Desi berea merge mai bine cu scrumbia. Nu e mai bine sa-mi iau o scrumbie? Imi iau mai bine o scrumbie, numai sa am norocul sa nu fie prea sarata. Dar cu restul banilor ce fac? Poate sa editez, totusi, o carte si sa devin membru al Uniunii Scriitorilor? Al vostru extrabard anagram, Ion Buraga (c) 2007 JURNAL de Chisinau Vali * Noble blood is an accident of fortune; noble actions are the chief mark of greatness. (Carlo Goldoni) **When the power of love overcomes the love of power, the world will know peace. (Jimi Hendrix)* *Aboneaza-te la **ngo_list http://groups.yahoo.com/group/ngo_list: o alternativa moderata (un pic) la [ngolist]* * Please
[Romania-News] Ce lucruri ne fac ferici�i
Ce lucruri ne fac fericiþi de Magda ªerban (304 afisari, 2007-08-30) http://www.adevarul.ro/articole/ce-lucruri-ne-fac-fericiti/324274 -- Suntem mai bine dispuºi atunci când consumãm ... Deºi aparent, reþeta succesului implicã o sãnãtate de fier, o slujbã bine plãtitã ºi un partener chipeº, realitatea este alta Specialiºtii considerã cã avem o constantã nevoie de metode care sã ne ridice moralul ºi care sã ne creascã nivelul chimicalelor fericirii din organism. Exerciþii fizice Studii repetate au arãshy;tat cã activitãþi precum alergatul, înotul sau tenisul sunt asociate cu creºterea semnificativã a nivelului endorfinelor (neuroshy;transshy;mishy;þãtori cu efect similar morfinei), afirmã dr. Timothy Sharp, directorul Insshy;tishy;tutului Happiness din Sydney. Sentimentul de mulshy;þumire ºi de fericire pe care îl resimþi dupã ce faci exerciþii poate rezista chiar ºi jumãtate din zi, dacã exerciþiile seamãnã în intensitate cu cele de aerobic ºi nu cu o plimbare în parc. Exerciþiile îmbunãtãþesc de asemenea ºi funcþionarea sistemului cardiovascular. Aceasta poate fi o veste îmbucurãtoare pentru cei care se simt mai abãtuþi sau triºti. Existã dovezi cã persoanele care suferã de depresie au o circulaþie slabã în zona frontalã a creierului, a afirmat dr. Joseph Ciorciari, de la Institutul de cercetare a activitãþii cerebrale, din cadrul Univershy;sitãþii din Melbourne. Cu toate acestea, dr. Ciorciari avertizeazã cã persoanele cu depresie severã nu vor fi vindecate cu ajutorul unor simple exerciþii fizice. Sfat: Alegeþi un sport pe care sã fiþi motivat sã îl practicaþi timp de 30-40 de minute, de cel puþin trei ori pe sãptãmânã. Luaþi în considerare ºi terapiile alternative precum acupunctura sau kinetoterapia. Alegeþi cu grijã alimentele O dietã sãracã poateshy; transforma pe oricare dintre noi într-o persoanã anxioasã, temãtoare, deshy;preshy; sivã, obositã ºi chiar cu tendinþe suicidale. S-a observat cã nivelul de serotoninã din creier creºte atunci când consumãm anushy;mite alimente precum: carne de pasãre, sardine, somon, ton proaspãt, nuci ºi seminþe. Un proiect britanic care a studiat calitãþile unor alimente aratã cã puiul ºi carnea de curcan conþin triptofan, un aminoacid care se transformã în serotoninã. ªi carbohidraþii pot creºte nivelul hormonului fericirii. Studiile efectuate de cercetãtorii de la Univershy;sitãþile Harvard ºi Oxford au descoperit cã femeile care apeleazã la dietele bogate în proteine ºi scãzute în carbohidraþi îºi reduc nivelul de serotoninã, lucru care le predispune la depresii, la revenirea rapidã la vechea greutate, la bulimie ºi la probleme pe fond afectiv. Cât despre ciocolatã, aceasta conþine o substanþã naturalã numitã feniltilaminã, care creºte nivelul endorfinelor, acþionând ca un antidepresiv natural. Sfat: Încercati sã vã îmshy;bogãþiþi dieta apelândshy; la carnea de curcan, pui ºi peºte, dar ºi la nuci ºi seminþe, iar atunci când simþi nevoia de o gustare, alegeþi sã pregãtiþi prãjituri din fulgi de ovãz. Din când în când vã puteþi rãsfãþa cu o cantitate micã de ciocolatã neagrã, organicã. Înlocuiþi cafeaua cu ceaiul de plante. Relaxaþi-vã În 2001, cercetãtorii de la Universitatea din Wistconsin au încercat, prin folosirea imaginilor, sã arate cum meditaþia schimbã activitatea în zona cortexului prefrontal, din emisfera dreaptã pânã în cea stângã. Acest lucru sugerând cã meditaþia ne ajutã sã fim mai entuziaºti, relaxaþi ºi fericiþi. Priviþi mai mult timp o imagine care sã vã relaxeze, lumina unei lumânãri sau, pur ºi simplu, încercaþi sã vã relaxaþi fiecare muºchi al corpului. Sfat: Cheia reuºitei exershy;shy;shy;ciþiilor de relaxare este reashy;lizarea lor în mod repetat. Astfel, încercaþi sfaturile de relaxare de mai sus timp de cel puþin 10 minute zilnic. Ieºiþi mai mult în lume Interacþiunea cu celelalteshy; persoane stimuleazã o chishy;mishy;calã din creier numitã oxishy;tocinã, cunoscutã ºi ca horshy;monul dragostei. Prin aceastã secreþie sushy;plishy;mentarã de oxitocinã se întãreºte legãshy;tura dintre oameni, precum ºi sentimentul de bine, a explicat dr. Ciorciari, de la Universitatea din Melbourne. Sfat: Încercaþi sã nu rushy;peþi legãtura cu prieteniishy; ºi ieºiþi cu aceºtia în oraº cel puþin de douã ori pe sãptãshy;mânã. 10 sfaturi pentru a ne bucura de viaþã: 1. Rãsfãþaþi-vã gãtind ceea ce vã place, citind cãrþile preferate sau urmãrind filmul favorit. 2. Strecuraþi în programul zilnic o activitate care sã vã binedispunã. 3. Faceþi-vã un jurnal în care sã scrieþi numai lucrurile bune care vi se întâmplã. 4. Înconjuraþi-vã în casã de lucruri care vã plac ºi care vã trezesc amintiri plãcute. 5. Nu mai urmãriþi ºtirile tragice, cumpãraþi-vã în schimb o carte cu glume. 6. Chiar dacã vi se pare cã timpul nu vã permite, încercati sã faceþi cel puþin o faptã bunã pe sãptãmânã. 7. Încercaþi sã
