Activitatea domnului Vlad Cubreacov intru sustinerea romanilor de pretutindeni
din ultima jumatate de an:
„Capul de pod al sfintei Rusii” sau „santinele rusesti” contra Basarabiei
Romanii din Timoc aparati de un proiect de Rezolutie al Adunarii Parlamentare a
CE
Vlad Cubreacov: “Romanii din Timoc - o minoritate europeana amenintata”
Raport pentru romanii timoceni
Dialectul istro-roman si romanii din Istria-Croatia, in atentia Consiliului
Europei
Romanii din Timoc pe agenda sesiunii Adunarii Parlamentare a CE
Pentru prima oara un proiect de rezolutie al APCE sustine drepturile
istro-romanilor din Croatia
Istro-romanii trebuie salvati /
Istro-romanii trebuie salvati
Rom/0966/AP FLUX Chisinau, 28NOV2007
VLAD CUBREACOV: DELEGATIA RUSA NU A PUTUT ARGUMENTA IN NICI UN FEL SFASIEREA SI
ANEXAREA CANONICA A MITROPOLIEI MOLDOVEI IN 1812
Interviu
acordat in exclusivitate AP FLUX de consilierul Mitropoliei Basarabiei,
deputatul PPCD, Vlad Cubreacov, dupa intrevederea dintre reprezentantii
Patriarhiei Romane a celei Ruse, desfasurate saptamana trecuta la
manastirea Troyan din Bulgaria.
- Domnule Cubreacov, saptamana
trecuta ati participat, la manastirea Troyan din Bulgaria, la
convorbirile dintre Patriarhiile Rusa si Romana. Care a fost exact tema
acestor convorbiri?
- Aceasta runda de dialog canonic, ca si
celelalte trei anterioare de la Geneva, Graz si Chisinau, au vizat
situatia bisericeasca din Republica Moldova, dar in special reactivarea
de catre Mitropolia Autonoma a Basarabiei a unor eparhii existente pana
in 1944 inclusiv si fortate sa-si suspende activitatea odata cu
ocuparea Basarabiei de catre armata sovietica. Este vorba de
Arhiepiscopia Chisinaului, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia de
Balti si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria.
- Cine a reprezentat cele doua Patriarhii?
-
Din delegatia Patriarhiei Romane au facut parte IPS Dr. Nifon Mihaita,
Arhiepiscopul Targovistei, PS Dr. Casian Craciun, Episcopul Dunarii de
Jos, PS Dr. Ciprian Campineanul, Episcop Vicar Patriarhal, subsemnatul
in calitate de Consilier al Mitropoliei Autonome a Basarabiei si Pr.
Dr. Michael Tita, in calitate de consultant. Delegatia Patriarhiei Ruse
a fost compusa din: IPS Mitropolit Onufrie de Cernauti si Bucovina, PS
Mark, Episcop vicar de Egorievsk, PS Episcop Marchel de Balti si
Falesti, Protoiereul Nicolai Balasov si Pr. Serghei Chovorun, in
calitate de consultant.
- Care au fost pozitiile celor doua parti?
-
Partea rusa a insistat asupra faptului ca Republica Moldova ar
reprezenta un teritoriu rusesc din punct de vedere canonic si ca
Patriarhia Rusa, ca Biserica-mama a crestinilor ortodocsi din Republica
Moldova, se simte agresata de Mitropolia Basarabiei, implicit de
Patriarhia Romana. Partea rusa a conditionat instituirea unui dialog
local intre cele doua mitropolii din Republica Moldova de faptul ca
Biserica Ortodoxa Romana sa desfiinteze toate episcopiile sale
reactivate ca sufragane ale Mitropoliei Basarabiei. Partea rusa a
oscilat intre abordarea istorica si canonica a faptelor si a respins
orice abordare juridica, inclusiv sub aspectul libertatii persoanelor.
In plus, partea rusa a insistat asupra schimbarii formatului bilateral
al dialogului, cerand includerea unui ierarh bulgar, cu statut de
observator.
- Cum a raspuns delegatia romana la aceste afirmatii?
-
Delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a subliniat ca in Republica Moldova
coexista doua traditii bisericesti ortodoxe: cea romaneasca si cea
ruseasca. Delegatia noastra a reafirmat, de asemenea, dorinta ca cele
doua Mitropolii Ortodoxe din Republica Moldova sa cultive dialogul si
cooperarea frateasca, iar cele doua Patriarhii sa gaseasca impreuna o
solutie canonica si pastorala adecvata complexitatii situatiei din
zona, pentru apararea si promovarea Ortodoxiei. Cat priveste
episcopiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei, delegatia noastra a
aratat ca Patriarhia Romana nu a infiintat eparhii noi in Republica
Moldova, ci doar a luat act cu binecuvantare de reactivarea vechilor
eparhii de catre Mitropolia Basarabiei insasi, ca Biserica Ortodoxa
Autonoma Locala si cult religios inregistrat in tara noastra. S-a
subliniat ca, potrivit sistemului de organizare a Bisericii Ortodoxe
Romane, bazat pe canoane, orice mitropolie este realmente autonoma si
decide, in libertate, asupra eparhiilor care o compun, iar episcopiile
istorice reactivate si inregistrate juridic de autoritatile Republicii
Moldova, deocamdata nu s-au concretizat prin alegere de ierarhi, nu au
procedat la constituirea de administratii eparhiale, aceasta fiind
totusi o chestiune de viitor previzibil.
- Ati putea aminti
pentru cititorii nostri care este situatia exacta a acestor eparhii pe
care Patriarhia Moscovei nu le vrea in Republica Moldova?
-
Arhiepiscopia Chisinaului a fost creata la 8 martie 1923, reactivata la
3 octombrie 1995 si inregistrata la 1 decembrie 2004. Aceasta eparhie
de centru are un titular in persoana IPS Petru Paduraru, Arhiepiscop,
Mitropolit si Exarh. Episcopia de Balti este succesoarea canonica si
istorica a Episcopiei Hotinului, ea fiind creata la 8 martie 1923,
reactivata la 14 septembrie 1992 si inregistrata la 17 decembrie 2004.
Activitatea acestei Episcopii se limiteaza la partea de nord a
Republicii Moldova. Episcopia Basarabiei de Sud este succesoarea
canonica si istorica a Episcopiei Cetatii Albe �" Ismail, ea fiind
creata la 8 martie 1923, reactivata la 8 februarie 2001 si inregistrata
la 14 noiembrie 2006, avand ca zona de activitate partea de sud a
Republicii Moldova. In fine, Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a
toata Transnistria, succede canonic si istoric Misiunea Ortodoxa Romana
din Transnistria, care a fost creata la 15 august 1942, reactivata la
25 noiembrie 2004 si inregistrata la 15 noiembrie 2006, avand ca zona
de activitate raionul Dubasari, municipiile Dubasari si Tiraspol si
localitatile Republicii Moldova din stanga Nistrului. Nici una din
aceste episcopii nu depaseste limitele administrative ale Republicii
Moldova.
- Deci, partea rusa cere desfiintarea episcopiilor
Mitropoliei Basarabiei si revenirea la situatia din perioada sovietica?
Nu s-au propus solutii alternative?
- Delegatia noastra a propus
coexistenta in intelegere frateasca si intr-ajutorare a celor doua
mitropolii, fiicare exprimand una din cele doua traditii bisericesti.
Partea rusa a respins categoric aceasta propunere. O reactie vehementa
din partea delegatiei ruse a avut si propunerea sa fie luata in calcul
o eventuala acordare, in extremis, peste ani de zile, de catre cele
doua Patriarhii, a autocefaliei pentru Ortodoxia din Republica Moldova.
PS Marchel Mihaiescu si PS Mark de Egorievsk au respis aceasta idee,
calificand-o drept o provocare, intrucat, dupa cum s-au exprimat
acestia, „Biserica Romana incalca astazi teritoriul canonic al
Patriarhiei Ruse si aceasta e o dovada ca va inghiti chiar a doua zi o
eventuala Biserica autocefala din Moldova, constituita din romani”.
Delegatia rusa nu a trecut testul solomonic cu cele doua mame, una
adevarata si alta vitrega. Mama adevarata a aratat ca prefera sa ramana
chiar fara copil, numai ca acestuia sa i se pastreze viata, mama
vitrega a aratat insa ca prefera mai degraba despicarea pruncului decat
intoarcerea lui la sanul mamei adevarate.
- Ce argumente a adus delegatia Patriarhiei Romane in sprijinul pozitiei sale
privind drepturile Mitropoliei Basarabiei?
-
Delegatia noastra i-a prezentat partii ruse doua documente, pregatite
in limbile romana si rusa, unul privind aspectele canonice si istorice
ale chestiunii si altul privind un Comunicat al Sinodului rus despre
reactivarea episcopiilor istorice sufragane ale Mitropoliei Basarabiei.
Initial Episcopul Mark de Egorievsk nici nu a acceptat sa citeasca
documentele puse cu amabilitate la dispozitie. Le-a trantit pe masa cu
putere, spre uimirea tuturor. In aceste documente delegatia noastra a
aratat ca teritoriul din stanga raului Prut, locuit de stramosii
romanilor inca din secolele III-IV dupa Hristos, a depins din punct de
vedere canonic-duhovnicesc de Patriarhia de Constantinopol si nu a
reprezentat niciodata un teren minisionar al Patriarhiei Ruse. S-a mai
aratat ca in anul 1401, cand Patriarhia Ecumenica a recunoscut
canonicitatea Mitropoliei Moldovei, infiintata inca in anul 1386, acest
teritoriu facea parte din Mitropolia Moldovei, care era pastorita de
ierarhi romani, cu resedinta la Suceava si apoi la Iasi. Cand Biserica
Ortodoxa Rusa si-a proclamat autocefalia, in sec. XV (recunoscuta de
Patriarhia Ecumenica abia in 1589), aceasta nu avea jurisdictie
canonica asupra teritoriului dintre Prut si Nistru. Foarte tarziu, abia
peste 411 ani de functionare institutionalizata a Mitropoliei Moldovei
in spatiul dintre Carpati si Nistru si chiar dincolo de Nistru, in anul
1812 - anul anexarii lui injuste de catre Imperiul tarist - acest
teritoriu a fost inclus, in mod necanonic, in jurisdictia Bisericii
Ortodoxe Ruse, care, in 1813 a infiintat pe acest teritoriu -
reorganizat ca o noua gubernie, numita Basarabia - eparhia de Chisinau,
cu scopul rusificarii populatiei romanesti din partea de rasarit a
Moldovei. Apropo, delegatia rusa la dialogul de la manastirea Troyan nu
a putut argumenta in nici un fel sfasierea si anexarea canonica a
Mitropoliei Moldovei in 1812. In 1918, dupa proclamarea independentei
Basarabiei si votarea de catre Sfatul Tarii de la Chisinau a unirii cu
Tara Mama, Eparhia rusa a Chisinaului, dependenta de Patriarhia
Moscovei, si-a incetat activitatea, iar Sfantul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Autocefale Romane a infiintat Arhiepiscopia romana a
Chisinaului. In 1923, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dand
curs cererilor credinciosilor si a clerului din Basrabia, a infiintat
inca doua eparhii in Basarabia �" Episcopia Hotinului, cu resedinta la
Balti si Episcopia Cetatii Albe, cu resedinta la Cetatea Alba �", iar
in 1927, Arhiepiscopia Chisinaului si-a ales un Mitropolit titular,
fiind ridicata de facto la rangul de Mitropolie, avand ca eparhii
sufragane episcopiile mentionate mai sus. Acestora li s-a adaugat, in
anul 1941, din ratiuni pastoral-misionare (tinand seama de persecutia
stalinista impotriva Bisericii Ortodoxe din zona), Misiunea Ortodoxa
Romana pentru Transnistria, cu statut de eparhie. Mitropolia Basarabiei
cu cele patru eparhii sufragane ale sale a functionat pana in anul
1944, dupa care a fost fortata de catre puterea comunista sovietica
sa-si intrerupa activitatea. In anul 1992, ca urmare a dezmembrarii
Uniunii Sovietice si a proclamarii Republicii Moldova ca stat
independent si suveran, a fost posibila, in conditii de libertate,
reactivarea Mitropoliei Basarabiei, in dependenta canonica de Biserica
Ortodoxa Romana, ca Mitropolie Autonoma de stil vechi. Aceste eparhii
ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei au fost reactivate din punct de
vedere juridic pe teritoriul canonic al Mitropoliei Autonome a
Basarabiei si in interiorul granitelor statului independent Republica
Moldova, fara a se nega insa dreptul la existenta a Mitropoliei ruse a
Chisinaului „si a intregii Moldove” ca eparhie a Bisericii Ortodoxe
Ruse, pentru ca Patriarhia Romana respecta dorinta credinciosilor
ortodocsi de a apartine in mod liber fie de Patriarhia Romana, fie de
Patriarhia Moscovei. Coexistenta celor doua Mitropolii ortodoxe in
Republica Moldova se explica astazi prin faptul ca acest teritoriu nu
mai este parte componenta nici a statului roman, nici a statului rus,
ci este un stat nou, independent. Tinandu-se cont de aceasta situatie
speciala, Patriarhia Romana militeaza pentru coexistenta pasnica si
cooperarea frateasca intre cele doua Mitropolii ortodoxe dependente de
doua Patriarhii ortodoxe surori, care vor ajuta Biserica Ortodoxa din
Moldova sa-si dezvolte activitatea sa misionara si pastorala intr-o
vreme a secularizarii si a proliferarii sectelor religioase. Biserica
Ortodoxa Romana doreste ca cele doua Mitropolii Ortodoxe din Republica
Moldova sa cultive nu cearta si conflictele, ci dialogul si cooperarea
frateasca. In acest sens, Patriarhia Romana a ajutat ambele Mitropolii,
oferindu-le carti de cult si carti teologice, tiparite in Romania sau
permitand ca ele sa fie retiparite in Republica Moldova. De asemenea,
Patriarhia Romana a oferit posibilitatea multor tineri din ambele
Mitropolii sa studieze in Facultatile de Teologie Ortodoxa din Romania,
indemnandu-i sa cultive respectul si pretuirea atat fata de Patriarhia
Romana, cat si fata de Patriarhia Moscovei. Dialogul fratesc si
cooperarea frateasca, mai ales intre cele doua Mitropolii, sunt cele
mai bune cai de a rezolva problemele existente pe plan local si de a
ajuta cele doua Patriarhii surori sa gaseasca impreuna o solutie
canonica si pastorala adecvata complexitatii situatiei din zona, pentru
apararea si promovarea Ortodoxiei.
- Ce impresie v-a lasat partea rusa?
-
Eu am participat si la runda de dialog din 15 ianuarie 1999 de la
Chisinau. Trebuie sa recunosc ca atunci delegatia rusa in frunte cu IPS
Mitropolit Kiril de Smolensk si Kaliningrad a avut o prestatie cu mult
mai inalta si, as spune chiar, cu mult mai civilizata. De aceasta data,
in Bulgaria, Episcopul Mark de Egorievsk, iar pe alocuri si Episcopul
Marchel Mihaiescu, mi-au lasat impresia ca, in lipsa de argumente,
recurg cu usurinta la amenintari si nu se prea pot incadra in
disciplina elementara si rigorile intelectuale minime ale unui dialog
cu adevarat fratesc. PS Marchel Mihaiescu a tinut sa arate ca romanii
ar constitui, dupa tigani, o minoritate insignifianta numeric in
eparhia pe care o pastoreste si ca limba in care oficiaza Preasfintia
Sa este moldoveneasca si nicidecum limba romana. Dupa ce dialogul s-a
consumat si partea rusa a plecat acasa, am discutat cu cativa calugari
bulgari care mi-au vorbit despre fenomenul iericerilor, aratandu-mi ca
si astazi ienicerizarea sufleteasca a unora este des intalnita.
- Ce se va intampla acum cu aceste eparhii ale Mitropoliei Basarabiei?
-
In zilele de 27, 28 si 29 noiembrie si-a tinut lucrarile Sfantul,
Marele si Indreptatorul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane sub
presedintia Prea Fericitului nostru Parinte Patriarh Daniel. Pe agenda
Sinodului a figurat din nou chestiunea privind Statutul de organizare
si functionare al Bisericii Ortodoxe Romane. Dupa ce a luact act de
raportul prezentat de delegatia noastra la dialogul cu Patriarhia Rusa,
Sinodul a decis sa lase neschimbat articolul privind organizarea, intre
altele, a Mitropoliei Basarabiei. Sfantul Sinod a mai decis sa aduca
aceasta situatie la cunostinta tuturor celorlalte Biserici Ortodoxe
surori, printre care si Patriarhia Moscovei. Episcopiile la care ne
referim exista de drept, au reintrat in dipticele Bisericii noastre si,
intr-un timp pe care Mitropolia Basarabiei il va gasi potrivit, nu
foarte indepartat, va pune in aplicare procedurile de alegere a
titularilor si de formare a administratiei eparhiale a fiecarei
episcopii.
- Va continua dialogul cu Patriarhia Rusa?
-
Acest dialog trebuie sa continue, iar partile sunt obligate sa
identifice solutii reciproc acceptabile de convietuire, conslujire si
conlucrare. Este important ca dialogul sa fie instituit si la nivel
local.
- Va multumim.
A consemnat NICOLAE FEDERIUC
