>cred ca ne batem capul inutil in incercarea de >a purta un dialog cu cei care vor sa impuna minoritatii >autoritatea majoritatii inclusiv in chestiunea >personala numita credinta.
Dar nu vrea (citeste: nu poate) impune nici credinta, nici aderarea la cultul crestin-ortodox. Doreste insa sa nu-i fie stirbit dreptul de a se exprima public. La urma urmei, e vorba de religia natiunii romane. Incl. a minoritatilor roma, armeana, greaca, rusa, ucraineana, sarba, croata, ceha, bulgara si, daca facem abstractie de icoane (specifice ritului ortodox), a principalelor natiuni conlocuitoare si "recepte" in provinciile care facura parte pana in 1919 din Austro-Ungaria: Ungurii si Nemtii. (Nemtii din Basarabia si Dobrogea au emigrat cvasi toti in Germania in 1940.) Plus marele grup baptist (format preponderent din fosti ortodoc$i, mai ales din Ardeal). Majoritatea covarsitoare a romanimii a fost, de la etnogeneza (deci de peste un mileniu si jumatate) pana de curand crestina, ba chiar crestin-ortodoxa. Unitii au aparut pe fundalul unor evenimente legate de extinderea spre Est a imperiului austriac. Romano- catolicismul, de mai mica raspandire, la Români e legat de alte imprejurari istorice si de anumite regiuni (din Moldova). Raspandirea unor culte neoprotestante printre Români e ceva f. recent, de la finele sec. 19 incoace. Nu se poate pune problema crestinismului in general si a crestinismului de rit ortodox de parca ar fi niste culte oarecare. Si nu se pune doar problema *subventionarii* (de fapt nu obliga nimeni legiuitorii romani sa opteze pentru forma asta de finantare). Ci se pune si problema acordarii regimului fiscal preferential (scutire de impozite). Or, pt. asta se califica congregatii religioase autentice, nu orice adunare care vede in mimarea cultului religios refugiu intr'o... "oaza fiscala". Chiar si in raport exclusiv cu romano-catolicii neromâni, precum si cu evanghelicii-lutherani, cu calvinistii, cu unitarienii, cu baptistii, chiar cu mozaicii si musulmanii (care astazi sunt f. putini in RO), cultele unor grupuscule (fie ca-s culte recunoscute, fie ca-s secte) nu pot pretinde mai mult decat protectia legii, ca sa nu fie *persecutate*. Frantza nu e exemplu bun, deoarece e tzara *catolica* picata in extremism (cu sechele pana azi) din cauza exceselor din primii ani de dupa caderea Bastiliei (mai ales in timpul terorii iacobine). Mai bine v'ati orienta dupa modul exemplar in care astazi Catolicii si Protestantii pot convietui (cu exceptia Irlandei de Nord) dupa ce strabunii le-au trecut prin maceluri grozave in sec. 16-17 si haraiturile ulterioare (batalii de ariergarda, ca sa zic asa). g
