În data de 09.06.2007, Cristian Secară <[EMAIL PROTECTED]> a scris:
On Fri, 8 Jun 2007 23:56:34 +0300, Alexandru Szasz wrote: > sunt de acord cu ea atâta timp cât o fugă la dicționarul limbii române > poate lămuri utilizatorul. Experiența îmi arată că în materie de calculatoare întrebările sunt puse în primul rând unui apropiat considerat că „se pricepe", nu în dicționare. Într-un fel se pleacă de la presupunerea că ce nu este de înțeles sunt termeni de „specialitate" care oricum nu sunt în dicționare. Și pe bună dreptate, zic eu. De cele mai multe ori problema este un _concept_ străin, nu neapărat un termen stăin, iar explicarea lui este însoțită de jargon. Degeaba i-am spus eu unui doctor odată la telefon că drag & drop înseamnă să arunci și ăs îi dai drumul peste, că tot nu înțelegea cum adică, până nu i-am arătat practic cu masul lui. Nu știu dacă este aplicabil la bold și italic, totuși. Însă, ca întotdeauna, eu susțin ideea ca și generația nouă să folosească cu plăcere un soft tradus, ori asta înseamnă o armonizare a limbii teoretice cu cea vorbită în clasele de școală, altfel traducerea va muri odată cu generația căreia i se adresează traducerea în mod explicit și exclusivist.
Eu aş întreba 100 de persoane, arătându-le un text îngroşat, sau înclinat, care este diferenţa între acel text şi unul scris cu caractere normale. Mă îndoiesc că aş avea 50 de răspunsuri cu aldin/cursiv. Totuşi sunt cuvinte româneşti, aşa că n-ar fi diferenţă între bold/aldin sau cursiv/italic pentru cineva care nu ştie cuvintele, dar măcar să le ţinem pe cele din limba română. -- Alexandru Szasz
